38,651 matches
-
între cei 14 copii. Unul dintre fiii săi, Pătrașcu, a fondat linia ulteriorilor cavaleri austrieci de Strischka (Strâșca, Strîșca) altul, Iloaie, neamul Volcineț. În anul 1774 domnitorul Grigore al IV-lea Ghica l-a numit pe Toader Stîrcea vornic de poartă. Ioniță Stârcea, mare spătar, tot un fiu, căsătorit cu Maria, poreclită Lupa, fiica lui Șerban Flondor și a Catrinei Bainschi, a fost numit Cracalia și a păstrat această poreclă drept nume de familie, devenind protopărintele familiei Cracalia. Pe baza brevetului
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
viață fericită. Numele „Taegeuk” provine din chinezescul „Taiji”, simbolul devenind cunoscut sub acest nume mai întâi în Chină, prin cartea „Taijitushe” (O explicare a simbolului Taiji) a învățatului Zhou Dun-yi (1017-1073) din timpul Dinastiei Song . Simbolul a ajuns să decoreze porțile caselor și templelor, ale unor morminte și sanctuare regale, ale școlilor și academiilor confucianiste, porțile cu zabrele ale sălilor de lectură budiste, să împodobească manuscrisele. Simbolul Taegeuk a fost inclus începând din anul 1882 în drapelul național - Taegeukgi - al regatului
Taegeuk () [Corola-website/Science/334400_a_335729]
-
întâi în Chină, prin cartea „Taijitushe” (O explicare a simbolului Taiji) a învățatului Zhou Dun-yi (1017-1073) din timpul Dinastiei Song . Simbolul a ajuns să decoreze porțile caselor și templelor, ale unor morminte și sanctuare regale, ale școlilor și academiilor confucianiste, porțile cu zabrele ale sălilor de lectură budiste, să împodobească manuscrisele. Simbolul Taegeuk a fost inclus începând din anul 1882 în drapelul național - Taegeukgi - al regatului Coreei, apoi între 1897-1910 al Imperiului Coreean de scurtă existența, iar apoi al guvernului provizoriu
Taegeuk () [Corola-website/Science/334400_a_335729]
-
debutat într-un meci cu AS Trenčín contând pentru al doilea tur preliminar al Ligii Campionilor, marcând de asemenea și al doilea gol al echipei. Pe data de 18 iulie reușește să înscrie și în campionat, de data aceasta în poarta Pandurilor. În data de 22 decembrie 2009, Hamroun a fost chemat în premieră la lotul U-23 al Algeriei de către selecționerul Abdelhak Bencheikha, pentru a lua parte la un cantonament de o săptămână în Alger. În octombrie 2011, după o formă
Jugurtha Hamroun () [Corola-website/Science/334482_a_335811]
-
actualele denumiri au fost puse abia în secolul 19. Azi, Vechiul Oraș este împărțit (în sensul invers al acelor de ceasornic din partea nordică) în Cartierul Musulman, Cartierul Creștin, Cartierul Armean și Cartierul Evreiesc. Zidurile defensive monumentale ale Vechiului Oraș și porțile acestuia, au fost construite în anii 1535-1542 de sultanul turc Suleiman Magnificul. Populația actuală a Vechiului Ierusalim locuiește mai mult în cartierul musulman și în cel creștin. În 2007 populația totală număra 36,965 locuitori; în 2006 erau 27,500
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
înălțime între 5 și 15 metri (16.4-49 ft), cu o grosime de 3 m la baza zidului. În general, Orașul Vechi conține 35 de turnuri, dintre care multe (15) se află în zidul nordic. Zidul lui Suleiman avea șase porți, la care se adaugă a șaptea, Noua Poartă, adăugată în 1887; alte câteva porți mai vechi, Poarta de Aur fiind una dintre ele, a fost acoperită de ziduri pe parcursul secolelor. În 1980, Iordania a propus ca Vechiul Ierusalim să fie
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
ft), cu o grosime de 3 m la baza zidului. În general, Orașul Vechi conține 35 de turnuri, dintre care multe (15) se află în zidul nordic. Zidul lui Suleiman avea șase porți, la care se adaugă a șaptea, Noua Poartă, adăugată în 1887; alte câteva porți mai vechi, Poarta de Aur fiind una dintre ele, a fost acoperită de ziduri pe parcursul secolelor. În 1980, Iordania a propus ca Vechiul Ierusalim să fie adăugat în Patrimoniul Mondial UNESCO. A fost adăugat
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
m la baza zidului. În general, Orașul Vechi conține 35 de turnuri, dintre care multe (15) se află în zidul nordic. Zidul lui Suleiman avea șase porți, la care se adaugă a șaptea, Noua Poartă, adăugată în 1887; alte câteva porți mai vechi, Poarta de Aur fiind una dintre ele, a fost acoperită de ziduri pe parcursul secolelor. În 1980, Iordania a propus ca Vechiul Ierusalim să fie adăugat în Patrimoniul Mondial UNESCO. A fost adăugat în listă în 1981. În 1982
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
zidului. În general, Orașul Vechi conține 35 de turnuri, dintre care multe (15) se află în zidul nordic. Zidul lui Suleiman avea șase porți, la care se adaugă a șaptea, Noua Poartă, adăugată în 1887; alte câteva porți mai vechi, Poarta de Aur fiind una dintre ele, a fost acoperită de ziduri pe parcursul secolelor. În 1980, Iordania a propus ca Vechiul Ierusalim să fie adăugat în Patrimoniul Mondial UNESCO. A fost adăugat în listă în 1981. În 1982, Iordania a solicitat
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
Ierusalimului este „parte a teritoriul palestinian ocupat și că statutul Ierusalimului trebuie rezolvat prin negocieri.” Cartierul Musulman (, Hărat al-Muslimīn) este cel mai mare și mai populat din cele patru cartiere și este situat în nord-estul Orașului Vechi, întinzându-se de la Poarta Leilor din estul cartierului, de-a lungul peretelui nordic al Muntelui Templului din sud, către Zidul Plângerii și Poarta Damascului aflate în vest. Populația sa a fost de 22,000 în 2005. Ca și alte trei cartiere ale Vechiului Oraș
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
este cel mai mare și mai populat din cele patru cartiere și este situat în nord-estul Orașului Vechi, întinzându-se de la Poarta Leilor din estul cartierului, de-a lungul peretelui nordic al Muntelui Templului din sud, către Zidul Plângerii și Poarta Damascului aflate în vest. Populația sa a fost de 22,000 în 2005. Ca și alte trei cartiere ale Vechiului Oraș, cartierul musulman a avut în trecut o populație amestecată de evrei, musulmani și creștini până la tulburările din 1929. Astăzi
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
și creștini până la tulburările din 1929. Astăzi, există în cartierul musulman mai multe case cumpărate și locuite de evrei și niște ieșive, ca de exemplu Cartierul creștin (, Ḩărat an-Nașăra) este situat în partea nord-vestică a Vechiului Oraș, întinzându-se de la Poarta Nouă din nordul cartierului, de-a lungul zidului vestic al Vechiului Oraș până la Poarta Jaffa, de-a lungul Porții Jaffa - pe traseul zidului occidental în sudul cartierului, făcând hotar cu cartierul evreiesc și cel armean, până la Poarta Damascului din est
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
cumpărate și locuite de evrei și niște ieșive, ca de exemplu Cartierul creștin (, Ḩărat an-Nașăra) este situat în partea nord-vestică a Vechiului Oraș, întinzându-se de la Poarta Nouă din nordul cartierului, de-a lungul zidului vestic al Vechiului Oraș până la Poarta Jaffa, de-a lungul Porții Jaffa - pe traseul zidului occidental în sudul cartierului, făcând hotar cu cartierul evreiesc și cel armean, până la Poarta Damascului din est, unde face hotar cu cartierul musulman. În cartier se află Biserica Sfântului Mormânt, văzută
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
și niște ieșive, ca de exemplu Cartierul creștin (, Ḩărat an-Nașăra) este situat în partea nord-vestică a Vechiului Oraș, întinzându-se de la Poarta Nouă din nordul cartierului, de-a lungul zidului vestic al Vechiului Oraș până la Poarta Jaffa, de-a lungul Porții Jaffa - pe traseul zidului occidental în sudul cartierului, făcând hotar cu cartierul evreiesc și cel armean, până la Poarta Damascului din est, unde face hotar cu cartierul musulman. În cartier se află Biserica Sfântului Mormânt, văzută de mulți ca cel mai
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
întinzându-se de la Poarta Nouă din nordul cartierului, de-a lungul zidului vestic al Vechiului Oraș până la Poarta Jaffa, de-a lungul Porții Jaffa - pe traseul zidului occidental în sudul cartierului, făcând hotar cu cartierul evreiesc și cel armean, până la Poarta Damascului din est, unde face hotar cu cartierul musulman. În cartier se află Biserica Sfântului Mormânt, văzută de mulți ca cel mai sfânt loc al creștinătății. Populația cartierului creștin este în prezent în majoritate musulmană. Cartierul armenesc (, Haygagan T'aġamas
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
pentru repararea oricăror biserici sau locuri sfinte avariate în cursul luptelor, indiferent de cine a cauzat dauna. Cartierul evreiesc (, "HaRova HaYehudi", numit familiar de locuitori "HaRova", , "Ḩărat al-Yahūd") se află în sectorul sud-estic al orașului fortificat și se întinde de la Poarta Sionului din sud, face hotar cu Cartierul Armenesc în vest; se întinde de-a lungul Cardo spre Strada Chain în nord și se extinde spre Zidul Plângerii și Muntele Templului. Cartierul are o istorie bogată, cu o prezență iudaică aproapre
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
crearea pieței Zidului Vestic. Părțile Cartierului Marocan care n-au fost distruse sunt acum parte a Cartierului Evreiesc. Paralel cu demolarea, o nouă reglementare a fost stabilită, anume că singurul loc prin care nemusulmanii au acces la Muntele Templului este Poarta Maurilor, la care se ajunge trecând Podul Mughrabi. De-a lungul a diferite perioade, zidurile orașului au avut diferite contururi și un număr diferit de porți. În timpul epocii statului format de cruciați, Regatul Ierusalimului, de exemplu, Ierusalimul a avut patru
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
stabilită, anume că singurul loc prin care nemusulmanii au acces la Muntele Templului este Poarta Maurilor, la care se ajunge trecând Podul Mughrabi. De-a lungul a diferite perioade, zidurile orașului au avut diferite contururi și un număr diferit de porți. În timpul epocii statului format de cruciați, Regatul Ierusalimului, de exemplu, Ierusalimul a avut patru porți, câte una la fiecare fațetă. Actualele ziduri au fost construite de Suleiman Magnificul, care le-a înzestrat cu șase porți; niște porți mai vechi, care
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
Maurilor, la care se ajunge trecând Podul Mughrabi. De-a lungul a diferite perioade, zidurile orașului au avut diferite contururi și un număr diferit de porți. În timpul epocii statului format de cruciați, Regatul Ierusalimului, de exemplu, Ierusalimul a avut patru porți, câte una la fiecare fațetă. Actualele ziduri au fost construite de Suleiman Magnificul, care le-a înzestrat cu șase porți; niște porți mai vechi, care au fost înconjurate cu ziduri după venirea otomanilor, au fost lăsate așa cum erau. În cazul
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
și un număr diferit de porți. În timpul epocii statului format de cruciați, Regatul Ierusalimului, de exemplu, Ierusalimul a avut patru porți, câte una la fiecare fațetă. Actualele ziduri au fost construite de Suleiman Magnificul, care le-a înzestrat cu șase porți; niște porți mai vechi, care au fost înconjurate cu ziduri după venirea otomanilor, au fost lăsate așa cum erau. În cazul Porții Aurii, mai înainte sigilată, la început Suleiman a deschis-o și a reconstruit-o, dar apoi a reîmprejmuit-o cu
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
număr diferit de porți. În timpul epocii statului format de cruciați, Regatul Ierusalimului, de exemplu, Ierusalimul a avut patru porți, câte una la fiecare fațetă. Actualele ziduri au fost construite de Suleiman Magnificul, care le-a înzestrat cu șase porți; niște porți mai vechi, care au fost înconjurate cu ziduri după venirea otomanilor, au fost lăsate așa cum erau. În cazul Porții Aurii, mai înainte sigilată, la început Suleiman a deschis-o și a reconstruit-o, dar apoi a reîmprejmuit-o cu ziduri. Numărul
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
câte una la fiecare fațetă. Actualele ziduri au fost construite de Suleiman Magnificul, care le-a înzestrat cu șase porți; niște porți mai vechi, care au fost înconjurate cu ziduri după venirea otomanilor, au fost lăsate așa cum erau. În cazul Porții Aurii, mai înainte sigilată, la început Suleiman a deschis-o și a reconstruit-o, dar apoi a reîmprejmuit-o cu ziduri. Numărul porților funcționale a crescut la șapte după adăugarea Porții Noi în 1887; o a opta poartă, mai mică, Poarta
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
mai vechi, care au fost înconjurate cu ziduri după venirea otomanilor, au fost lăsate așa cum erau. În cazul Porții Aurii, mai înainte sigilată, la început Suleiman a deschis-o și a reconstruit-o, dar apoi a reîmprejmuit-o cu ziduri. Numărul porților funcționale a crescut la șapte după adăugarea Porții Noi în 1887; o a opta poartă, mai mică, Poarta Tăbăcarilor, a fost deschisă pentru vizitatori după ce a fost descoperită și desigilată în timpul excavărilor din anii 1990. Printre porțile istorice sigilate sunt
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
după venirea otomanilor, au fost lăsate așa cum erau. În cazul Porții Aurii, mai înainte sigilată, la început Suleiman a deschis-o și a reconstruit-o, dar apoi a reîmprejmuit-o cu ziduri. Numărul porților funcționale a crescut la șapte după adăugarea Porții Noi în 1887; o a opta poartă, mai mică, Poarta Tăbăcarilor, a fost deschisă pentru vizitatori după ce a fost descoperită și desigilată în timpul excavărilor din anii 1990. Printre porțile istorice sigilate sunt patru care sunt cel puțin parțial păstrate (Poarta
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
erau. În cazul Porții Aurii, mai înainte sigilată, la început Suleiman a deschis-o și a reconstruit-o, dar apoi a reîmprejmuit-o cu ziduri. Numărul porților funcționale a crescut la șapte după adăugarea Porții Noi în 1887; o a opta poartă, mai mică, Poarta Tăbăcarilor, a fost deschisă pentru vizitatori după ce a fost descoperită și desigilată în timpul excavărilor din anii 1990. Printre porțile istorice sigilate sunt patru care sunt cel puțin parțial păstrate (Poarta Aurie dublă din zidul estic, Poarta Singură
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]