39,491 matches
-
morții și în groapa pierzaniei. 8. De aceea, noi, care, prin oficiul apostolatului primit, avem misiunea de a face dreptate tuturor, aceasta fiind datoria noastră, considerând că această uzurpare cauzează o lipsă de evlavie în mijlocul poporului și disprețul față de propriii preoți - și este eliminată și rușinea, care este o mare parte din pocăință atunci când cineva își mărturisește păcatele sale, nu propriului preot pe care îl are mereu la dispoziție, ci altuia, uneori aflat în trecere, la care cu greu se poate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aceasta fiind datoria noastră, considerând că această uzurpare cauzează o lipsă de evlavie în mijlocul poporului și disprețul față de propriii preoți - și este eliminată și rușinea, care este o mare parte din pocăință atunci când cineva își mărturisește păcatele sale, nu propriului preot pe care îl are mereu la dispoziție, ci altuia, uneori aflat în trecere, la care cu greu se poate face referință și uneori e chiar imposibil -, pentru ca să nu pară că noi aprobăm prin toleranță abuzuri atât de excesive, voind ca
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ascultării, ca de acum înainte să nu acceptați la oficiul divin în parohiile și oratoriile voastre, în mod discriminatoriu, enoriașii altora, în zilele de duminică și de sărbătoare; nici să nu-i acceptați vreodată la sacramentul pocăinței fără permisiunea propriului preot, fiindcă, dacă cineva ar dori, pentru un motiv întemeiat, să-și mărturisească păcatele unui alt preot, trebuie, în conformitate cu ceea ce a stabilit conciliul general, să ceară și să obțină în prealabil permisiunea propriului preot, sau cel puțin să se spovedească mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în mod discriminatoriu, enoriașii altora, în zilele de duminică și de sărbătoare; nici să nu-i acceptați vreodată la sacramentul pocăinței fără permisiunea propriului preot, fiindcă, dacă cineva ar dori, pentru un motiv întemeiat, să-și mărturisească păcatele unui alt preot, trebuie, în conformitate cu ceea ce a stabilit conciliul general, să ceară și să obțină în prealabil permisiunea propriului preot, sau cel puțin să se spovedească mai întâi și să primească de la acesta beneficiul iertării; în caz contrar, într-adevăr, celălalt nu-i
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vreodată la sacramentul pocăinței fără permisiunea propriului preot, fiindcă, dacă cineva ar dori, pentru un motiv întemeiat, să-și mărturisească păcatele unui alt preot, trebuie, în conformitate cu ceea ce a stabilit conciliul general, să ceară și să obțină în prealabil permisiunea propriului preot, sau cel puțin să se spovedească mai întâi și să primească de la acesta beneficiul iertării; în caz contrar, într-adevăr, celălalt nu-i va putea oferi sau refuza dezlegare, fiind necesară în stabilirea pocăinței o dublă legătură, adică aceea a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
putea oferi sau refuza dezlegare, fiind necesară în stabilirea pocăinței o dublă legătură, adică aceea a autorității și a cunoașterii, iar referitor la acestea două se știe că cel puțin una dintre ele lipsește când e vorba de un alt preot. 9. Pentru ca să nu dispară în bisericile parohiale evlavia cuvenită, înainte de celebrarea liturghiilor solemne, la care pentru a participa enoriașii, în prima parte a zilei, obișnuiesc și sunt obligați să se adune în propriile biserici, nu trebuie să predicați niciodată în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nici să țineți omilii solemne la aceeași oră, pentru ca poporul, adunându-se pentru a vă asculta, să nu părăsească bisericile parohiale. Dar nici nu trebuie să mergeți în alte parohii pentru a ține predici solemne dacă nu sunteți invitați de preotul respectiv, sau cel puțin nu ați cerut cu umilință și nu ați obținut permisiunea de a fi primiți. Iar pentru ca episcopilor să li se acorde cinstea cuvenită, să nu îndrăznească niciunul dintre voi să predice în același oraș sau sat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
trebuie să accepte nimeni fără un motiv adevărat și întemeiat, părăsind vechile locașuri de înmormântare ale părinților săi, să aveți grijă ca, în cel mult opt zile de la data celebrării, să prezentați, chiar fără să vi se ceară, episcopului sau preotului parohiei de care aparține defunctul, jumătate, a treia sau a patra parte din tot ceea ce ați primit în urma înmormântării, conform decretului predecesorului nostru papa Clement, de fericită amintire, după obiceiul locului: de fapt, sunt menite să dăinuie prin autoritatea lor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de acum înainte să nu-i accepte cu ușurință, la celebrarea misterelor divine în bisericile și oratoriile lor, pe enoriașii altora în zilele de duminică și de sărbătoare; - să nu-i admită sub nicio formă la sacramentul pocăinței, fără permisiunea preoților lor; - să nu țină predici în bisericile lor înainte de celebrarea liturghiilor [parohiale], la care enoriașii obișnuiesc și trebuie să participe în bisericile lor în prima parte a zilei; - ca la aceeași oră să nu țină predici, fie ele chiar și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să participe în bisericile lor în prima parte a zilei; - ca la aceeași oră să nu țină predici, fie ele chiar și solemne; - să nu meargă în alte parohii pentru a ține predici solemne, dacă nu au fost invitați de preoții lor sau dacă cel puțin nu au cerut cu umilință și obținut încuviințarea lor; - ca în ziua în care episcopul diecezan, sau alții în locul său, predică în mod solemn, mai ales în biserica catedrală, nimeni dintre ei să nu îndrăznească
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ei să nu îndrăznească să predice în același oraș sau sat; - dacă apoi se întâmplă, într-un caz autorizat, să primească pentru înmormântare în bisericile lor un enoriaș al altei parohii, ei trebuie să aibă grijă să prezinte episcopului sau preotului parohiei din care a fost preluat defunctul, în cel mult opt zile, chiar dacă nu li s-a cerut, partea canonică din tot ceea ce au primit de pe urma acestei înmormântări; - dacă însă vreunul dintre acești religioși va îndrăzni, încălcând aceste porunci, să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ci pentru că a dat totul pentru o cauză. Capcana nr. 36tc " Capcana nr. 36" Atunci când nu-ți sărbătorești victoriiletc " Atunci când nu‑ți sărbătorești victoriile" „E doar un joc prostesc acela din care nimeni nu are de câștigat.” Thomas Fuller, mare preot la curtea regelui Carol al II-lea al Angliei Cu mai mulți ani În urmă, am lucrat pentru o companie mică, iar cei de acolo rareori reușeau să obțină câte o comandă În valoare de 10.000 de dolari. Ținând
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
părinților cînd Își pierd copiii, și a copiilor cînd Își pierd părinții; simțiți suferințele și jugul fiecărei familii prin suferințele voastre proprii și prin jugul ce Îl purtați singuri, și fiți siguri că prin științele tributare, la vocațiunea voastră de preoți, prin ocupațiunile demne de Înalta voastră misiune, veți face politica cea mai divină.” * Există În toate proiectele lui Heliade o impaciență și o lăcomie a acumulării pe care nu le găsim la alți autori din epocă, un „sfint nesațiu” trece
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scrierile lui Alexandru Donici este și stilul la care aspiră: „a fi-nalt cu deslușire, simplu fără a cădea” (Epistolă D.I.V.). A cădea Înseamnă pentru admiratorul lui Voltaire a coborî În limbajul pestriț al vulgului, a scrie „pe șleau ca preotul de sat” (Epistolă către Voltaire). Înjosire inadmisibilă În poezie. Lucrurile, ideile, scrisul Însuși au valoare numai de la un anumit grad de frumusețe a frazei. CÎnd n-au, poetul trebuie să le-o dea. Menirea poeziei este să fabrice asemenea atestate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
, Iuliu Traian (13.X.1861, Șiria, j. Arad - 24.VIII.1909, Viena), prozator. Este fiul Elenei și al lui Atanasie Mera. Familia sa, originară din Moldova, se stabilise la Șiria, unde tatăl era preot ortodox. Urmează liceul la Timișoara și la Brașov, nimerind, în acest al doilea oraș, în perioada când cultul pentru Junimea era în floare, ceea ce explică adeziunea sa de mai târziu la multe din ideile susținute de aceasta. Absolvind liceul (1880
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
STAMATI, Teodor (1812 - 13.XII.1852, Iași), publicist și traducător. Fiu de preot, S. învață, între 1828 și 1832, la Gimnaziul Vasilian de la Trei Ierarhi, unde va fi, în anul următor, institutor. La Viena urmează, între 1834 și 1837, studii în științe și filosofie. Își dă doctoratul în filosofie în 1838 și călătorește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
o cărticică intitulată Slujba osebită a Sf. Prea Cuviosului părintele nostrum Nicodim). * în anul 1791, în zona Vrancea, a avut loc un cutremur “mărișor”. * 5 aprilie 1793, ora 10 și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. * Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “însemnat-am ca să se știe de cînd au răposat dumneaei cucoana Anastasia Spătăreasa, soția dumnealui cuconului Ioniță Hurmuzachi, la leat 1793, noiembrie 28, sâmbătă
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
care semnează cu pseudonimul I. Tâlcuitor), de Iosif Trifa și Gh. Maior, de Iosif Trifa și I. Moța, de un comitet de redacție sub patronajul mitropolitului Nicolae Bălan, de Gh. Secaș, Nicolae Voinea, Dumitru Călugăr, Aurel Nanu, Grigore Marcu, toți preoți. Din 1947 are subtitlul „Foaie săptămânală pentru îndrumarea poporului în viața creștină”, iar din 1948, „Foaie religioasă săptămânală pentru popor”. Din 1953 titlul devine „Foaia bunului creștin”. Mitropolitul Nicolae Bălan semnează editorialul primului număr. Partea literară este puternic marcată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
cu o „tabletă pentru început”, nesemnată, și cu un manifest în versuri al lui Horia Ghiea, intitulat Oraș natal: „Nu cred în religie! Nu cred în Dumnezeul părinților voștri / Care se vinde cu banul vârât în căldărușa cu agheazmă a preotului gras cu ceafa plină de buboaie. / Nu cred în democrație, această prostituată, nu cred în oameni, dar am o deosebită stimă pentru porci [...] / O, frații mei! Zece sau douăzeci în România, în Europa sau în lume, / Ascultați strigătul meu, același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289931_a_291260]
-
spanioli, conduși de López de Cárdenas, plecaseră din Mexic spre nord, în căutare de bogății, iar în acest context, canionul pe care l-au găsit se pare că nu i-a impresionat. În 1776 canionul a fost redescoperit de doi preoți spanioli. Prima adevărată explorare are loc în anul 1869, când profesoul John W.Powel de la Universitatea din Illinois a coborât pe fluviu cu un grup de studenți, în patru bărci, făcând observații științifice și cartări asupra acestei spectaculoase creații a
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
a face o scurtă dar reprezentativă incursiune în istoria magiei arătând că această artă sacră era, inițial, apanajul unei caste. Magicienii interpretau visele, practicau extazul și divinația. Tot magi erau numiți și membrii unui trib din perioada dominației ariene. Erau preoții lui Zoroastru. La chaldeeni, egipteni, iranieni și la indienii precolumbieni, magii erau solii zeilor, cei care mijloceau între lumea de aici și cea de dincolo. Supoziția esențială a ritualurilor magice este aceea că în Cosmos există forțe speciale, necunoscute și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
vedea în special pp. 96-97). Toate, împreună, formează o parte din ipostazele active în timp și istorie a fractalului numit ,,femeie ortodoxă,,. În încheierea primei părți a lucrării, Felicia Cordoneanu se referă la un alt model tipologic specific ortodoxiei - soția preotului ortodox sau prezbitera. Alcătuit sub forma unui studiu de caz, afirmarea socială a de față se referă a transpunerea în actualitate a unor ipostaze tradiționale ale femeii - ale fractalului ,,femeie ortodoxă,, aș spune, preluând terminologia lui Culianu. Toate aceste exerciții
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
o lichea. Dacă refuzi cu demnitate metamorfoza, atunci ești marginalizat sau chiar exclus. Rămâi "sărac și cinstit". Cu privire la percepția politicienilor de alte confesiuni de către românul majoritar, eu nu am a mă teme de manipularea pro-PSD pe care BOR sau anumiți preoți ar face-o în următoarea campanie prezidențială. BOR a colaborat bine și foarte bine cu orice conducere politică din România și o va face în continuare. În locul BOR, absolut orice confesiune religioasă din România ar proceda la fel. Mie îmi
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cu ministrul de interne, ajutați de notabilitățile locale (primar, șef de post), îi obligă pe oameni să voteze după cum cer interesele unui partid sau ale altuia, cu toate că, ridicol, se bate monedă pe „alegeri libere”. Personajul central, tânărul Alexandru Murgu, feciorul preotului din sat, ar simboliza intelectualul preocupat de aflarea unei punți între idealuri (studiase în Germania, unde se hrănise cu idei socialiste) și realitatea din țară. Dar romanul se oprește la suprafața acestei realități, deși pune în circulație multe informații, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
BĂRBULESCU, Titus (22.VI.1920, București), prozator și critic literar. Este fiul Corneliei și al lui Eugen Bărbulescu, preot (ambii originari din județul Argeș). B. urmează, în paralel, după absolvirea Liceului „Cantemir Vodă” din București, cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Facultății de Drept de la Universitatea din București (promoția 1941 și, respectiv, 1942). Sublocotenent de cavalerie (după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]