38,221 matches
-
o adâncime de 25 de metri în sol pentru o rezistență deosebită. Actuala clădire a Gării din Predeal a fost inaugurată la 25 decembrie 1968, fiind până în prezent una dintre cele mai moderne construcții din țară. La realizarea clădireii au colaborat inginerul prof. Dr. Ing. Mircea Manoilescu din Cluj și a arhitecții. Dr. Ilie Dumitrescu, Ilie Rădulescu și Irina Rosetti din București. Gara Tulcea În anul 1972 în portul de pe malul Dunării se finalizează construcția Gării de pasageri Tulcea. Aceasta este
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
European și la Curtea Europeană de Justiție, lucrând în paralel ca redactor-șef al suplimentului literar Livres-Bücher al cotidianului "Tageblatt". Coordonează colecția «Afinități» a editurii Phi din Luxemburg. Începând din 1995 se ocupă de organizarea Zilelor literare de la Mondorf (Luxemburg). Colaborează, de asemenea, la "Radio socio-culturelle Luxembourg" și la săptămânalul francofon "Le Jeudi" din Luxemburg. este membra a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Luxemburg (Lëtzebuerger Schrëftstellerverband). A debutat în revista "România literară" (nr. 45/1985) cu un
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
și la săptămânalul francofon "Le Jeudi" din Luxemburg. este membra a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Luxemburg (Lëtzebuerger Schrëftstellerverband). A debutat în revista "România literară" (nr. 45/1985) cu un articol despre proza lui Mihail Sadoveanu. Colaborează la reviste din România și din străinătate: "România literară", "Viața românească", "Euresis - Cahiers Roumains d'Études Littèraires", "Revista de istorie și teorie literară", "Limbă și literatură" (București), "Orizont" (Timișoara), "Nouveaux cahiers de l’Est" (Paris), "Revue littéraire / Léo Scheer" (Paris
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
redactor-șef al revistei "Universul cărții". A decedat la București, în seara zilei de 3 iulie 2015. a debutat ca autoare de critică literară în 1971 cu articolul „Note despre „Cartea nunții” de G. Călinescu”, publicat în revista "Ramuri". A colaborat cu cronici și studii literare la Radio România și la publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul - Ideea europeană", "Litere", "ProSaeculum", "Axioma", "Oglinda literară", "Fereastra", "Cahiers roumains d’études littéraires" ș.a. În cursul activității
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
din Haifa, iar mai târziu la Universitatea Ebraică din Ierusalim. A făcut parte din Hagana și a servit în Armata Israeliană. A scris critică literară și de film mai întâi în limba română (1939-1940) și apoi în ebraică din 1943, colaborând la presa scrisă și la radio. A lucrat ca redactor la săptămânalul "Bamahane" între 1948 și 1953. La începutul anilor '50 a fost unul dintre fondatorii clubului de cultură avansată ("Tzavta") împreună cu Avraham Shlonsky. Prima sa carte, "Poezie și realitate
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
În paralel cu analiza critică a literaturii israeliene, el a studiat contribuția scriitorilor evrei la literatura română, scriind, singur sau în colaborare, antologiile "Scriitori evrei de limba română" (1972) și "Pe pășuni străine: Scriitori evrei din România, 1880-1940" (1996). A colaborat la elaborarea mai multor dicționare și antologii (listă parțială): A mai scris prefețe ale edițiilor publicate din scrierile unor autori precum Menachem Mendel Faitelson, Jacob Fichman, Shlomo Zemach și Șlomo Tanai. A tradus în ebraică piese de teatru scrise de
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
1979), a fost distins cu Ordinul cultural venezuelean „Andres Bello” (1977) și cu Medalia pentru merite științifice a Universității „San Marcos” din Peru (1978). A debutat publicistic în 1937 cu un eseu despre Mihai Eminescu în revista "Gând românesc". A colaborat cu studii și articole în revistel "România literară", "Ramuri", "Steaua", "Arbol" (Spania), "Revista Nacional de Cultura", "Imagen", "Aretusa", "El Nacional" (Venezuela), "Revista de los Andes" (Columbia), "Bufanda del sol" (Ecuador), "Studi e informazioni" (Italia) etc. a desfășurat o bogată activitate
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
împotriva grecilor și nemților veniți ca să ajute țara, dar interesați în realitate doar de propria căpătuială. Analizând unele asemănări istorico-literare și lingvistice, istoricul literar Neculai Alexandru Ursu a susținut că pitarul Hristache ar putea fi pitarul H. Ioanide, care a colaborat cu versuri și proză, în perioada 1841-1844, în revista " Foaie pentru minte, inimă și literatură". În prezent o stradă din sectorul 1 al municipiului București, care intersectează Calea Dorobanților dinspre est, poartă denumirea Hristache Pitarul.
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
Începând cu 1993, a organizat și condus departamentele foto ale celor mai importante publicații românești, precum Jurnalul Național, Evenimentul zilei și Cotidianul. În perioada 2007-2011, Mihai Vasile a fost editor șef al departamentului foto din cadrul agenției de presă Mediafax. A colaborat cu cele mai importante agenții de presă internaționale, precum Reuters, Associated Press și , fotografiile fiindu-i publicate în The Washington Post, The Telegraph, The Guardian, Daily Mail, Der Spiegel, Corriere della Sera, Vanity Fair Italia, Noticias 24 și Russian Press Photo
Mihai Vasile () [Corola-website/Science/337121_a_338450]
-
The Washington Post, The Telegraph, The Guardian, Daily Mail, Der Spiegel, Corriere della Sera, Vanity Fair Italia, Noticias 24 și Russian Press Photo. În 1996, Fundația Culturală Română i-a decernat premiul « Fotografia anului » la secțiunea "Politic". În perioada 2000-2014, a colaborat, în calitate de fotojurnalist freelancer, cu organizația pentru protecția animalelor "Vier Pfoten International". În noiembrie 2014, fotografia sa « Mirosul dulce al libertății » a obținut locul doi la categoria ONG, la prestigioasele premii "PR-Bild Award", din Germania. De-a lungul carierei sale, Mihai
Mihai Vasile () [Corola-website/Science/337121_a_338450]
-
și de la începutul secolului al XX-lea ("Reviste literare românești din secolul al XIX-lea", 1970; "Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea", 1974; "Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II, 1968), "Metododologia istoriei și criticii literare" (1969), "Studii de literatură universală și comparată" (1971), "Reviste progresiste românești interbelice" (1972), "Literatura română contemporană. I. Poezia" (1980), "Mihai Eminescu. Centenar" (1984), "Atitudini și polemici în
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A debutat în revista "Rampa", în 1926, cu cronici literare. A lucrat timp de un an ca redactor al ziarului național-țărănesc „Dreptatea”, apoi ca redactor la ziarul "Curentul", unde a colaborat până în 1944. A mai colaborat la "Cotidianul" (Brăila), "Adevărul literar și artistic", "Țara de Jos", "Cetatea literară", "Contimporanul", "Universul literar", "Bilete de papagal", apoi la "Viața literară", "Vremea", "Azi", "Familia", "Săptămâna CFR", "Glasul patriei", "Argeș", "România literară" etc. Prima sa
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
Filosofie a Universității din București. A debutat în revista "Rampa", în 1926, cu cronici literare. A lucrat timp de un an ca redactor al ziarului național-țărănesc „Dreptatea”, apoi ca redactor la ziarul "Curentul", unde a colaborat până în 1944. A mai colaborat la "Cotidianul" (Brăila), "Adevărul literar și artistic", "Țara de Jos", "Cetatea literară", "Contimporanul", "Universul literar", "Bilete de papagal", apoi la "Viața literară", "Vremea", "Azi", "Familia", "Săptămâna CFR", "Glasul patriei", "Argeș", "România literară" etc. Prima sa carte intitulată " Viața minunată a
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
Bruxelles, 1949; Congresul Ovidianum, Sulmona, 1959; Colocviul Eminescu, Veneția, 1964; Congresul de Studii Mediteraneene, Malta, 1969). Victor Buescu a debutat cu articole rebusistice în 1929, publicând primele sale studii de specialitate în anul 1934 în "Revista clasică" (1934). A mai colaborat cu note și recenzii din literatura latină și portugheză în revistele "Viața Românească", "Ion Maiorescu", "Ausonia", "Buletinul Institutului de Studii Latine" (la care a îndeplinit funcția de prim-redactor), "Vremea", "Revista Fundațiilor Regale", "Dacia rediviva" etc. Publică studii de filologie
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul de Estetică teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. a debutat în revista "Scrisul bănățean" (1958), colaborând în cursul îndelungatei sale cariere cu articole, studii și eseuri la revistele "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Ateneu", "Bucovina literară", "Saeculum" etc. A publicat mai multe volume de folcloristică, estetică și etnologie, a colaborat la "Tratatul de dialectologie" (1984), a
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
debutat în revista "Scrisul bănățean" (1958), colaborând în cursul îndelungatei sale cariere cu articole, studii și eseuri la revistele "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Ateneu", "Bucovina literară", "Saeculum" etc. A publicat mai multe volume de folcloristică, estetică și etnologie, a colaborat la "Tratatul de dialectologie" (1984), a îngrijit peste douăzeci de antologii și ediții critice ale operelor lui Al. Vasiliu, M. Eliade, M. Sadoveanu, N. Crainic, Al. Dima și M. Eminescu și a publicat, în colab. cu Magda Ursache, antologia de
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
folclor din Cluj. A decedat prematur în 1958, lăsând ca proiecte nerealizate o monografie amplă despre George Bariț și editarea operelor complete ale lui Ioan Slavici. Începând din septembrie 1996 școala gimnazială din satul natal Mihalț îi poartă numele. A colaborat în decursul timpului cu numeroase articole, studii, cronici și comentarii literare în revistele "Societatea de mâine", "Cosânzeana", "Boabe de grâu", "Revue de Transylvanie", "Dacoromania", "Gând românesc", "Transilvania", "Studii literare", "Steaua", "Tribuna" ș.a., depunând un efort constant pentru valorizarea literaturii transilvănene
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
la G. Călinescu", Ed. Minerva, 1982), "Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini pănă în 1989" (Ed. Academiei, 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor) și "Dicționarul romanului tradus în România" (Ed. Academiei, 2005, Premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale "Dicționarului general al literaturii române" (2004-2008) de sub conducerea acad. "Eugen Simion", precum și a altor opt dicționare: "Scriitori români" (1978), "Dicționarul scriitorilor români", vol I-V (1994-2002), "100 cei mai mari scriitori români" (2002), "Dicționarul
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
mai mari scriitori români" (2002), "Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L.Caragiale" (2003), "Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga" (2005), "Dicționarul biografic al literaturii române", I-II (2006), "Personalități clujene" (2007), "Dicționar ilustrat" (2007), "Elite clujene contamporane" (2014). A colaborat la elaborarea a două volume de corespondență a lui George Bariț, care au fost distinse cu premiul „N.Iorga” al Academiei Române. A predat în perioada 1991-1995 cursuri de Istoria presei, Istoria literaturii române, Istoria culturii din Transilvania și Istoria cărții
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
România. și cu Crucea Transilvană a Arhiepiscopiei și Mitropoliei Clujului (19 februarie 2009). A fost desemnat Cetățean de onoare al comunei Lazuri de Beiuș (2004) și al municipiului Blaj (2005). a debutat publicistic în anul 1964 în revista clujeană "Steaua", colaborând ulterior cu articole și recenzii critice în revistele "Familia", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Synthesis", "Tribuna", "Vatra" ș.a. A publicat peste 45 de cărți dedicate cărturarilor transilvăneni Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Synthesis", "Tribuna", "Vatra" ș.a. A publicat peste 45 de cărți dedicate cărturarilor transilvăneni Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, Lucian Blaga și Victor Papilian și a colaborat la peste 100 de volume colective, printre care "De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc" (1982), "Dicționarul scriitorilor români", I-IV (1995-2002) etc. A îngrijit și prefațat ediții ale operelor lui Octavian Goga, Lucian Blaga
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
orchestrei Camerata condusă de "Dumitru Pop" și "Paul Staicu". A fost violonistul trioului cu pian Academic, împreună cu "Irina Staicu" și "Vasile Țugui". Violist în cvartetului de coarde "Forum, împreună cu "Petre Lefterescu", "Octavian Rațiu", "Ladislau Csendes" și "Vasile Țugui". Ocazional a colaborat cu alte formații precum Muzică Nova" condusă de "Mircea Opreanu". A abordat un repertoriu variat de muzică universală și românească, parcurgând o problematică stilistica diversă, acesta fiind prezentat în concerte publice în țară și străinătate (Franța, Germania, Spania, Elveția, Danemarca
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
Dogs 2" a avut peste 60 de programatori în dezvoltarea sa. Coloana sonoră a fost compusă de Hudson Mohawke. Este o combinație între muzică electronică și hip hop, și a fost abordată din gama muzicii culte de SF. Ubisoft a colaborat cu producătorul olandez de muzică Oliver Heldens pentru a introduce spiritul melodiei sale "Good Life" în venele DedSec. Pentru achiziționarea de muzică licențiată, a fost semnat un acord cu Amoeba Music. Coloana sonoră a lui Mohawke a fost lansată separat
Watch Dogs 2 () [Corola-website/Science/337203_a_338532]
-
angajat la Biblioteca Națională (fosta B.C.S.) unde a lucrat până în toamna lui 1975, iar următorii cincisprezece ani a fost redactor la revista „Urzica”, perioadă în care și-a descoperit și exersat componenta umoristică a scrisului. Debutează în revista Ramuri (1964). Colaborează, ca student, la Viața studențească, Amfiteatru, Luceafărul. Își ia licența cu o teză despre Vasile Voiculescu, în a cărui notă realist-magică își va scrie propriile cărți. A debutat editorial cu un volum de schițe și povestiri Mezareea (1974), recenzat în
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
Mihai Sin. Debutul editorial individual are loc în 1990 cu romanul Scene din viața lui Anselmus, apărut la Editura " Litera" din București, și este precedat de publicarea unei secțiuni de proză scurtă în volumul colectiv Doisprezece prozatori (Ed. Dacia. 1988). Colaborează cu proze scurte, poezii, eseuri, cronici și recenzii, interviuri, articole de opinie la aproape toate revistele literare și culturale din țară. După 1990 a fost cîțiva ani și editorialist la mai multe cotidiene și săptămînale. În 1990 a fost beneficiarul
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]