39,065 matches
-
seminarului pedagogic-teologic „Andreian" din Sibiiu, de mai multă vreme e introdus și în seminarul pedagogic al episcopiei gr.-cat. din Gherla. Cu deosebire se cultivă aici împletiturile de spetează și pipirig. Împletituri de aceste au fost expuse și la exposiția forestieră din anul trecut din Viena, obținând premiul prim al secțiunei, în care au fost expuse. Comitetul exposiției și și unii neguțători ar fi voit să aibă mai multe din aceste producte, dar' direcțiunea seminarului nu a putut satisface cererii, nefiind
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
faptul că trenul care circula pe relația Dornești - Rădăuți avea oprire în dreptul fabricii, în locul numit de localnici „La Plop”. În 1835, în Rădăuți exista o fabrică de hârtie deținută de cernăuțeanul Johann Eckert. Pentru că orașul se află în apropierea zonei forestiere, existau numeroase gatere, precum și o fabrică de ferăstraie „Bucovina” (1908). Agricultura a fost mereu un sector important în zona Rădăuților. De altfel în județul interbelic Rădăuți (mai exact în Câmpulung Rusesc, astăzi în Ucraina) se află și una din cele
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întreaga Câmpie Panonică. Peisajul este diversificat și de apariția vegetației de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esență moale. De remarcat este prezența parcului dendrologic de la Bazoșul Nou: rezervație forestieră cu o suprafață de cca 60,4 ha, situată la cca 10 km SE de orașul Timișoara, pe teritoriul constituit din rezervația propriu-zisă (17,8 ha) și zona din jurul rezervației. Zona din jurul orașului este formată din câmpie, păduri și ierburi
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
și care la sfârșitul campionatului 2007-2008 s-a clasat pe locul 5. Orașul a fost de-a lungul timpului un important centru comercial și industrial al Transilvaniei, mai ales al Ținutului Secuiesc. Situat într-una din cele mai bogate regiuni forestiere, având în apropiere pășuni și terenuri agricole întinse, beneficiind de resurse energetice importante, în special gaz metan, de forță de muncă și tradiții meșteșugărești apreciabile, Târgu Mureșul a cunoscut o dezvoltare economică treptată, fapt care a stimulat și dezvoltarea demografică
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
au primit în 1873, la Expozitia de la Viena, Diploma de Onoare pentru calități terapeutice deosebite. Din totalul de cca 4920 ha cât măsoară suprafața orașului Breaza, cca 1400 ha sunt acoperite cu livezi de pomi fructiferi, 1050 ha cu vegetație forestieră iar pe o întindere de peste 1800 ha se desfășoară pășunile și fânețele. Parcul „Brancoveanu” în anul 1999 măsura 6 hectare și era încadrat, de către specialiștii Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, drept obiectiv cu regim de protecție strictă. Acesta deține
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Stepe ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Aceasta a câștigat Cupa "Saint Martin" în 2010, finalistă în 2006 și semifinalistă în 2007, 2008 și 2009. Anguilla este o insulă situată la altitudine joasă formată din coral și calcar. Solul este foarte subțire și suportă vegetație tropicală și forestieră. Insula este cunoscută datorită recifelor de corali și plajelor sale. În afara insulei principale, teritoriul Anguillei include și alte insule mai mici nelocuite. Acestea sunt: Anguilla are o climă tropicală. Temperatura medie anuală este de 27°C. Cea mai caldă perioadă
Anguilla () [Corola-website/Science/296829_a_298158]
-
pontic, sarmatic, ponto-central-asiatic, ponto-mediteranean), apusean (circa 1%: atlantic, atlantic-mediteranean), endemic (circa 4%, dacic propriu-zis), cosmopolit și adventiv (circa 4%). Pădurile, care acoperă aproximativ un sfert din teritoriul României, sunt o componentă importantă a vegetației, în special în zona munte. Zona forestieră este etajată în funcție de altitudine și expunere. În zonele de câmpie și de dealuri joase (până la 600-700 m) predomină stejarul, gârnița, stejarul penduculat, la care se adaugă carpenul, teiul, paltinul de câmpie și frasinul. În regiunile de dealuri (mai înalte) și
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
afară din școli pe motive politice sau datorită neagrearii sistemului c.a.p. locuitorii au abandonat localitatea mutindu-se în marile orașe sau emigrind în continuare conform obiceiului această a dus la scăderea populației la ~280 locuitori în 2008. Terenuri agricole,forestiere,zona turistică,spații turistice în vînzare,spații cu destinație economică sau socială,școala clasele I-V,grădiniță, dispensar medical,magazine alimentare și mixte,drum asfaltat,proiect aprobat de apă și canalizare,sistem de colectare a deșeurilor menajere. Se preconizează infintarea
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
ieșirea din Eftimie Murgu, în partea de SV. Ele au luat naștere în urmă eroziunii efectuate de răul Rudarica. Pe o lungime de 1,5 km, cheile devin înguste, pereții masivelor cristaline se apropie între ei, abia lăsând loc drumului forestier. Versantul stâng este mai sălbatic și mai semeț decât cel drept și datorită fenomenului de eroziune eoliană unele stânci au luat forme mai cidate ( Adam și Eva ). Versantul drept este mai bogat în vegetație ( Ogașul Fetei ). La intrarea în chei
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
biotopurilor. Orografia locală, dar mai ales înclinația plantelor, determină distribuția speciilor pe stâncării, majoritatea acestora fiind elemente sudice, termofile și xerofile. Astfel, vegetația se distribuie etajat, de la pădurea de lunca din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mărginesc drumul forestier formând siblicuri tipice pentru aceste biotopuri xerofile; la altitudini mai ridicate, pe versanții orientați spre vale, se găsesc păduri mai puțin compacte, formate din fag, carpen, mojdrean, liliac, arțari. Datorită variațiilor condițiilor staționale se produc adesea inversiuni ale etajelor de
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
la 20km spre Timișoara. Accesul spre obiectivele turistice se poate dace astfel: -spre Muntele Semenic și Stațiunea Trei Ape, pe Drumul Județian; -spre Muntele Tarcu și Muntele Mic, prin poteci neasfaltate, dar practicate de ciobani aflați în transhumanta (și drumuri forestiere); -spre Stațiunea Băile Herculane, prin DE 70, care traversează localitatea Sadova Veche; Pe langă legăturile mai sus menționate, o altă cale de acces o reprezintăcea feroviară, gară Sadova Veche fiind amplasată pe traseul Timișoara - București. Comună Slatina Timiș este formată
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
15 km în linie dreaptă peste dealul Talea. Dacă vrei să ieși din Bezdead în orice direcție trebuie să urci un deal. Șoseaua asfaltata duce la Pucioasa peste dealul Musa, spre N-E ajungi la Breaza peste dealul Costișata (drum forestier pe care se poate merge cu mașina majoritatea anului), spre V la Buciumeni peste dealul Buciumenilor (drum asfaltat), spre S-E se ajunge în satul Ursei pe un drum de pământ abrupt și desfundat, practicabil doar cu căruță). Bezdeadul este
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
situația se prezintă astfel: Pădurile, pășunile și fânețele ocupă o suprafață de 4160 ha și reprezintă circa 67% din totalul suprafeței administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocupă o suprafață de circa 220 ha. Cea mai importantă resursă a solului este fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
și înălțimile adiacente, la răsărit de Plaiul Oilor, la sud de orașul Fieni și la apus de Plaiul Domnesc. Potrivit datelor din evidență primăriei, în anul 2007 Runcu avea o suprafață de 7915 ha, din care peste 4950 ha fond forestier, incluzând și masivul Leaota și munții învecinați. Suprafață neîmpădurita, care se ridică la 2670 ha, este formată din: pășuni 1328 ha, fânețe 1085 ha, livezi de pomi fructiferi 209 ha și arabil circa 48 ha. Dealul Priporul Mărgineanca, de lângă Tamoslacul
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
Similar altor localități, din Subcarpații interni, solul specific Runcului este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul cenușiu de munte. În general, solul majoritar - brun de pădure - s-a format pe calcare și conglomerate, sub acțiunea vegetației forestiere, depuse în straturi de-a lungul timpului. Prin sedimentari succesive s-au format mari cantități de humus și argilă, a căror fertilitate este considerată mediocra. Pe locurile defrișate sunt specifice solurile brune înțelenite, propice fânețelor și pășunilor dar și livezilor
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
Piscu, la sud-vest cu județul Brăila, iar la sud râul Siret constituie limită naturală a teritoriului administrativ. În zona de silvo - stepa e situată pădurea Independența, prin mijlocul căreia curge Șiretul. În componență ei găsim predominant salcie și plop. Fondul forestier al comunei Independența este de 793 ha, din care 510,93 ha reprezintă pădure. Teritoriul comunei este traversat pe direcția NV - SE de DN 25 Galați - Tecuci, drum modernizat; de asemenea alte drumuri de importanță locală asigura legături din Independența
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
practice agricultură se cultivau: cereale, secara, legume și zarzavaturi, în, cânepă sau vită de vie. Iveștiul are în total 8955 de hectare din care arabil 5317 hectare, pășuni 160 hectare, vii 929 hectare livezi 208 hectare, păduri și alte terenuri forestiere 1456 hectare terenuri cu ape și stuf, 136 hectare căi de comunicație și căi ferate 246 hectare terenuri ocupate cu curți și construcții 469 hectare și terenuri degredate și neproductive 34 de hectare. În localitate s-au făcut anumite îmbunătățiri
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
teoretic putem susține plasarea întemeierii acestei localități ce este menționată ca hotar pt Ruscani (Buznea), mai devreme de anul 1673...și nu în sec al XIX-lea! Până în anul 1800, exista o construcție padurărească locuită de pădurari care supravegheau exploatarea forestieră, care aparținea boierilor Sturza care locuiau în palatul din satul Miclăușeni, comuna Butea. Au venit aici tineri din părțile Ardealului și ale Bucovinei, precum și din satele vecine, și au construit case de lut pe locul actualului sat. Datorită lucrării de
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
spre nord de Schitu Ducă (unde se termină în DN24 și spre sud în județul Vaslui de Codăești, Dănești, Zăpodeni și Ștefan cel Mare (unde se termină în DN15D). În comuna Dobrovăț se află pădurea Pietrosu, arie protejată de tip forestier în care sunt ocrotite specii de fag, carpen și tei argintiu. Spre marginea de sud a unor păduri dese, într-o poiana mare de pe valea pârâului Dobrovăț, afluent pe dreapta al râului Vasluieț (din bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
sud de Țibana. La Mădârjac, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282D, care duce spre nord la Popești și Podu Iloaiei (unde se termină tot în DN28). Pe teritoriul comunei se alfă și pădurea Frumușica, arie protejată de tip forestier, în care sunt protejate unele specii de arbore, dar și orhideea „papucul doamnei”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mădârjac se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Mădârjac, Iași () [Corola-website/Science/301290_a_302619]
-
Bârnova (unde se termină în DN24). Prin comună trece și calea ferată Iași-Ungheni, pe care nu este însă deservită de nicio stație, cea mai apropiată fiind Iași. În comuna Holboca se află pădurea Dancu-Iași și acumularea Chirița, arii protejate (prima forestieră, a doua acvatică) în care sunt ocrotite multiple specii arboricole, respectiv piscicole. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Holboca se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
imediata apropiere a comunei, prin comună vecină Gherăești din județul vecin Neamț, acolo existând și un scurt drum comunal care leagă satul Iugani de acea șosea. În comuna Mircești se află și Lunca Mircești (Vasile Alecsandri), arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite mai multe specii de arbori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mircești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,28%). Pentru
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
județeană DJ248A, care duce spre est la Iași și spre sud-vest la Voinești, Țibana, Țibănești, si mai departe în județul Vaslui la Todirești (unde se termină în DN15D). Pe teritoriul comunei se găsește și Pădurea Uricani, arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite speciile de gorun, stejar pedunculat și tei argintiu. Comună Miroslava are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvara, vara, toamna și iarna. Diferențele locale climatice se datoresc mai mult
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane. Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă și calcar oolitic, neexploatată în prezent. Fondul forestier al comunei Răducăneni este format din: În Răducăneni își desfășoară activitatea și clubul de fotbal AS Astra Răducăneni.
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]