39,491 matches
-
din rândul locuitorilor, participau la hotărnicii și alcătuiau un tribunal „în sarcina căruia cădeau - în virtutea unui drept nescris, consuetudinar, <<obiceiul pământului>> - apărarea drepturilor naturale ale indivizilor, (...) litigiile care vizau proprietatea, cele care provocau neînțelegeri asupra averilor imobile, asistați, uneori, de preoți și slugi domnești, (...) rezolvarea pricinilor de drept civil, a problemelor de drept fiscal” ș.a. În cazul orașelor moldovenești, după cum precizează Alexandru I. Gonța, „teoria despre existența unei comunități urbane privilegiate și a unei autonomii locale a târgurilor în secolul al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau patru camere plus antreu și un tip de casă pentru colț de stradă - cu prăvălie și trei camere. Inaugurarea cartierului C. F. R. a avut loc pe data de 12 octombrie 1924. Au luat parte la acest eveniment „deputații, comandantul garnizoanei, preoții, cu muzica în frunte, dar numai patru sau cinci membri din cei peste 400 câți numără obștea. S-au rostit cuvinte pompoase, aducându-se laude celor trei mandatariavizierului, ciocănitorului de vagoane și magazionerului”. Pentru reprezentanții I. O. V. R., ziua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doi intendenți, un supraveghetor și doi oficianți sanitari, secția medicală (10 angajați) - un medic primar (dr. Radu Moise), doi oficianți sanitari, cinci servitori la saloane și doi infirmieri, și secția administrativă (14 angajați) - un administrator clasa I (N. Dragomirescu), un preot (Gh. Crivăță, cinci argați, trei spălătorese, doi bucătari, un bărbier și un portar. Începând cu luna martie a anului 1934 și până la sfârșitul perioadei interbelice, secția de chirurgie a spitalului municipal a fost condusă de doctorul V. Pătrășcanu, unul dintre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și altele”. La acest nivel social, părinții mai obișnuiau să lase drept zestre diferite valori imobiliare - case, dughene, hambare sau terenuri agricole -, piese de mobilier, bijuterii, argintărie, tablouri, icoane suflate cu aur sau argint (în special, în cazul fetelor de preoți), sticle cu băuturi alcoolice, borcane cu dulceață ș.a. Văduvele sau femeile divorțate, care doreau să se recăsătorească, își puteau întocmi singure foile dotale. Uneori, în funcție de averea moștenită, dar și de experiența de viață căpătată, aceste acte juridice se constituie în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
genealogia pe arcul pe care-l oferă orașului Saintes, mergînd în urmă pînă la străbunicul său, Epotsorovidus, care va fi trăit în epoca Galiei imdependente și care poartă un nume galic. Textul mai precizează și că el a fost flamen, preot al cultului imperial, la Saintes (document 2, p.58). Îl regăsim la Lyon, preot al celor trei Galii. Prin intermediul cultului imperial se pune atunci problema relațiilor și elementelor de coeziune dintre provincie, creație pur romană, și cetate, rămășiță a fostei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
străbunicul său, Epotsorovidus, care va fi trăit în epoca Galiei imdependente și care poartă un nume galic. Textul mai precizează și că el a fost flamen, preot al cultului imperial, la Saintes (document 2, p.58). Îl regăsim la Lyon, preot al celor trei Galii. Prin intermediul cultului imperial se pune atunci problema relațiilor și elementelor de coeziune dintre provincie, creație pur romană, și cetate, rămășiță a fostei civitas celte din Galia independentă. Forțele de coeziune Coeziunea sistemului provincial se bazează pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la doi procuratori, primul pentru regiunea Lyonnaise, pentru Belgia și Germanii, cel de-al doilea pentru Aquitania și pentru regiunea Narbonnaise etc. Gestionarea provinciei se face în strînsă legătură cu cetățile unde notabilii sînt responsabili cu buna strîngere a impozitelor. Preotul. Răspîndirea cultului imperial răspunde unei nevoi de coeziune religioasă și morală. Ea urmează calea unui dublu demers. Primul are drept cadru cetatea, unde elitele locale aduc în mod spontan ofrande pe altare: la Narbonne, către anii 26-25 î.I.C., un
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al lui Augustus, ara Romae et Augusti. În fiecare an, pe 1 august, ziua aniversării victoriei lui Augustus asupra lui Antoniu și Cleopatrei, delegații cetăților din cele Trei Galii vin aici să-și dovedească fidelitatea față de Imperiu, prezidați de sacerdot, preot la altarul din Confluența. Acest sacerdot are sarcina de a organiza jocuri în *amfiteatrul construit în apropierea altarului. Delegații formează Consiliul Galiilor și dispun de o casierie specială, arca Galliarum; ei îl aleg pe sacerdot. Trebuie să notăm că popoarele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secol de ocupație romană. DOCUMENT 2 Un notabil gal la începutul Imperiului (către anii 19-20 d.I.C.) 1.Inscripția de pe arcul de la Saintes: "Caius Iulius Rufus, fiul lui Caius Iulius Otuaneunus, nepot al lui Caius Iulius Gedemon, strănepot al lui Epotsorovidus, preot al Romei și al lui Augustus la altarul ce se înalță în Confluența, preot al muncitorilor, donează acest arc." Corpus des inscriptions latines, XIII, 1036 (trad. L. Maurin) La Charente-Maritime. L'Aunis et la Saintonge des origines a nos jours
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
19-20 d.I.C.) 1.Inscripția de pe arcul de la Saintes: "Caius Iulius Rufus, fiul lui Caius Iulius Otuaneunus, nepot al lui Caius Iulius Gedemon, strănepot al lui Epotsorovidus, preot al Romei și al lui Augustus la altarul ce se înalță în Confluența, preot al muncitorilor, donează acest arc." Corpus des inscriptions latines, XIII, 1036 (trad. L. Maurin) La Charente-Maritime. L'Aunis et la Saintonge des origines a nos jours, Saint-Jean-d'Angély, (ed. Bordessoules, 1981, p.56). 2.Inscripție la amfiteatrul din Lyon: "În
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Aunis et la Saintonge des origines a nos jours, Saint-Jean-d'Angély, (ed. Bordessoules, 1981, p.56). 2.Inscripție la amfiteatrul din Lyon: "În onoarea lui Tiberiu Cezar, acest amfiteatru cu arena și podiumul, Caius Iulius Rufus, fiu al lui Caius, preot al Romei și al lui Augustus, prefect al muncitorilor, și Caius Iulius Pufus, fiu și nepot al lui Caius, originari din cetatea santonilor, l-au ridicat pe cheltuiala lor." L'Année épigraphique 1961, nr. 62 (trad. L. Maurin, ibid. p.
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Aquitania în primii ani ai secolului al V-lea. Dificultățile religioase. Biserica abia născută a Galiilor este confruntată în secolul al IV-lea cu o erezie care perturbă ansamblul lumii romane, *arianismul. Originea acestuia se întoarce în timp la un preot din Alexandria, Arius, care neagă principiul trinității și afirmă inferioritatea lui Hristos prin raportare la Dumnezeu-Tatăl. Conciliul de la Niceea (Turcia) în 325 condamnă doctrina sa și definește credo-ul. Un singur episcop galic, Nicaise din Die, asistă la acest conciliu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
își rezervau, adesea în favoarea propriilor lor rude, alegerea episcopilor și a abaților, le cereau credință și devotament, le acordau investitura în funcție. La scară mai modestă, fondatorii unor biserici locale încasau veniturile din care lăsau doar o parte minimă unor preoți numiți de ei înșiși. De unde slabul nivel moral, religios și intelectual al unui cler recrutat în aceste condiții. Clericii și uneori și călugării duc aceeași viață ca și laicii. Preoți căsătoriți sau concubini, episcopi jefuitori, abați războinici nu sînt rarități
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încasau veniturile din care lăsau doar o parte minimă unor preoți numiți de ei înșiși. De unde slabul nivel moral, religios și intelectual al unui cler recrutat în aceste condiții. Clericii și uneori și călugării duc aceeași viață ca și laicii. Preoți căsătoriți sau concubini, episcopi jefuitori, abați războinici nu sînt rarități. Totuși, în sînul acestei biserici feudale au apărut forțele de reînnoire pe care le observa Raoul Glaber pe la anul o mie. Reforma gregoriană. Trei mari mișcări au contribuit la reforma
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la a doua cruciadă, Filip August la a treia. În acest context apar ultim paradox ordine religioase militare pentru apărarea Pămîntului Sfînt: templierii în 1119, ospitalierii (ioaniți) în 1120. Și ceilalți... Schema celor trei "ordine" sau a celor trei "funcții" preoții, luptătorii și țăranii și cea a feudalității nu acoperă toată paleta societății regatului Franței în timpul marii cruciade medievale: diversitatea sa sfidează toate clasificările istoricilor. Aceste scheme, care sînt cele ale unei societăți profund rurale, ne-au determinat să lăsăm provizoriu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se schimbă decît începînd cu momentul în care, la sfîrșitul secolului al XVII-lea, înmulțirea seminariilor diocezane, în conformitate cu recomandările conciliului de la Trente (1545-1563), permite rezolvarea problemei formării clericilor. Totodată, chiar după această dată și în ciuda luptei duse de episcopi și preoți împotriva *superstițiilor, un decalaj rămîne între creștinismul predat oficial de cler și credințele și practicile celor mai mulți. Credințele. Aceste credințe plasează din nou *dogma creștină într-o concepție asupra lumii care nu pune nici o barieră între ordinea naturală și ordinea supranaturală
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atelierul sau dugheana sînt ținute de meșter, ajutat de soția sa și de una sau mai multe calfe și ucenici trăind adesea sub acoperișul său. Parohia rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i asigure subzistența prin plata *dijmei, joacă un rol de șef în același timp din punct de vedere spiritual și lumesc. De cîte ori este nevoie, adunarea locuitorilor, care regrupează șefii familiilor celor mai bogate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în 1689 care fu numit Pierre. El era etaminier. Era un fel de stofă fină care se fabrica în regiunea Maine și cu care se făcea un mare comerț în toate țările străine pentru a îmbrăca pe călugări și pe preoți; se vopsea în negru. Pierre avu o soră care se numea Marie; ea s-a căsătorit cu Jean Houdayer; descendenții săi sînt în Le Mans. Acești doi bieți copii au devenit orfani în 1693, Pierre avea 18 ani, iar Marie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
II-lea creează în 1552 șaizeci de *prezidiale. În 1539, ordonanța de la Villers-Cotterets rezervă exercitarea justiției unor absolvenți de drept; în afară de aceasta, ea impune utilizarea limbii franceze în locul latinei în redactarea hotărîrilor judecătorești precum și a actelor notariale și însărcinează pe preoții de parohie să țină registrul nașterilor și deceselor pentru parohiile lor. Ofițeri și comisari. Diverse funcții judiciare sau administrative sînt exercitate de ofițeri, care primesc sarcina sau oficiul prin scrisori regale și care sînt retribuiți cu salarii. Dar oficiul a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Mazarin și Fronda Încă de pe 18 mai regina face ca parlamentul de la Paris să-i acorde regența deplină și totală. În realitate, ea este fără experiență politică și se lasă cu totul pe mîna lui Mazarin, cardinal fără să fie preot, care are un enorm ascendent asupra ei. Mai suplu decît Richelieu, dar avînd aceleași talente, același simț politic, precum și aceeași aviditate, Mazarin are de gînd să ducă aceeași politică. În cîțiva ani, el aduce nemulțumirea generală la maximum prin nevoia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de domnie și 54 de ani de guvernare personală, Regele-Soare, care a suportat aceste încercări cu o mare demnitate, nu lasă ca urmaș decît pe strănepotul său în vîrstă de cinci ani. DOCUMENT Ludovic al XIV-lea judecat de un preot de țară La sfîrșitul anului 1715, preotul parohiei rurale de la Saint-Sulpice, în apropiere de Blois, notează în registrul parohial, sub titlul "Observații asupra anului 1715": "Ludovic al XIV-lea, rege al Franței și al Navarrei, a murit la 1 septembrie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
guvernare personală, Regele-Soare, care a suportat aceste încercări cu o mare demnitate, nu lasă ca urmaș decît pe strănepotul său în vîrstă de cinci ani. DOCUMENT Ludovic al XIV-lea judecat de un preot de țară La sfîrșitul anului 1715, preotul parohiei rurale de la Saint-Sulpice, în apropiere de Blois, notează în registrul parohial, sub titlul "Observații asupra anului 1715": "Ludovic al XIV-lea, rege al Franței și al Navarrei, a murit la 1 septembrie al acelui an, puțin regretat de tot
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și discursul funebru s-a făcut la Saint-Denis către sfîrșitul lunii octombrie". Inventar-Sumar al arhivelor comunale anterioare anului 1790, departamentul Loir-et-Cher, seria E, supliment, Blois, 1887, p. 72. Acest "discurs funebru" pentru Ludovic al XIV-lea, scris de un obscur preot de țară, nu are nimic de-a face cu cele pronunțate de episcopii de Curte după moartea Marelui Rege. El atestă, în felul său, extrema impopularitate a lui Ludovic al XIV-lea în momentul dispariției sale . 18. Secolul Luminilor Franța
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe salvarea speciei umane; ridicîndu-se cu o neobosită energie împotriva tuturor crimelor fanatismului și ale tiraniei; urmărind în religie, în administrație, în moravuri, în legi, tot ceea ce avea caracterul opresiunii, al durității, al barbariei; ordonînd, în numele naturii, regilor, soldaților, magistraților, preoților să respecte sîngele oamenilor; reproșîndu-le cu o energică severitate pe acela pe care politica sau indiferența lor îl risipeau încă în lupte sau în suplicii; luînd, în sfîrșit, drept strigăt de luptă: rațiune, toleranță, umanitate." Condorcet, Esquisse d'un tableau
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și iernii grele care urmează. În sfîrșit, la 5 mai 1789, stările generale se deschid la Versailles: ceea ce se va numi în curînd "Ancien Régime" (Vechiul Regim) își trăiește ultimele zile. DOCUMENT 1 Sistemul lui Law, văzut din provincie Un preot angevin, René Lehoreau (1671-1724), a ținut un fel de jurnal dînd numeroase detalii asupra vieții cotidiene în Anjou din 1692 pînă în 1724. "Monseniorul Regent, vrînd să facă astfel încît noua companie stabilită mai întîi sub numele de Occident, apoi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]