38,408 matches
-
că „nu există pe întreaga insulă arbori mai înalți de trei metri”. Prin aceste metode se datează doar lemnul iar nu și inscripția. Oricum, trandafirul de Pacific nu are un lemn durabil și este improbabil ca tăblițele manufacturate din acest soi să reziste vreme îndelungată în climatul Insulei Paștelui. Pe de altă parte, se crede că glifa 067 reprezintă palmierul de pe Insula Paștelui, specie dispărută, conform analizelor de polen, în jurul anului 1650. Prin urmare, glifele datează cel puțin din acea perioadă
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
Are valoare economică limitată. Carnea are multe oase și este gustoasă. Icrele proaspete de mreană, mai ales în preajma reproducerii lor, sunt toxice; consumate, produc diaree, vărsături și dureri de cap, care țin mai multe zile. Nici carnea nu-i de soi în timpul reproducerii. Se pescuiește cu poclăul, mreja, sacul și năvodul mic sau la undiță la plumb, mai ales când apa este tulbure.
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
mereu deasupra oamenilor în piețe și locuri publice. Partea din față a capului era lipsită de păr, ochii negri, pielea gălbuie, dinții de un alb strălucitor și obișnuia să-și vopsească barbă și să își îngrijească părul folosind un anumit soi de plantă. Era ambidextru, putea să-și folosească ambele mâini la fel de bine. Sunniții îl amintesc pe ‘Umăr ca fiind un musulman rigid, cu o dispoziție de fier și justă în ceea ce privea religia lui Dumnezeu, un om pe care il
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
ploșnițoase și cârciumi ucigător duhnitoare, adulmecate de tânărul Niculae cu nări exersate parcă în lumea lui Panait Istrati. O lume și-o istorie privite când prin ochii Penei Corcodușa ori prin holbările grobiene ale lui Gorică Pirgu, când cu un soi de îngăduință complice și moralizatoare, când cinic, relativizant, făcând echilibrul extremelor (v. de pildă relatările din timpul rebeliunii legionare, cu preotul ortodox care adăpostește evrei ș.a.m.d.). Personaje memorabile nu prea se decupează din peisaj (cu excepția, zic eu, a
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
este un soi de struguri și un vin obținut din struguri albi. În România, se cultivă în podgoria Murfatlar. sec este un vin elegant, cu o aromă florală distinctă și se recomandă a fi servit rece alături de preparate din pește, crustacee sau specialități
Chardonnay () [Corola-website/Science/315754_a_317083]
-
mare. Vinul este catifelat, suav, tandru, cu aromă ce o amintește pe cea a fânului de curând cosit. Chardonnay unul din cele trei varietăți de struguri folosite cel mai des în producerea șampaniei, alături de Pinot Noir și Pinot Meunier. Denumirea soiului Chardonnay vine de la comuna franceză Chardonnay departamentul Saône-et-Loire din Burgundia, unde de secole se strâng roade bogate. Soiul a pătruns în sortimentul românesc în perioada postfiloxerică. Se cultivă cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar și
Chardonnay () [Corola-website/Science/315754_a_317083]
-
Chardonnay unul din cele trei varietăți de struguri folosite cel mai des în producerea șampaniei, alături de Pinot Noir și Pinot Meunier. Denumirea soiului Chardonnay vine de la comuna franceză Chardonnay departamentul Saône-et-Loire din Burgundia, unde de secole se strâng roade bogate. Soiul a pătruns în sortimentul românesc în perioada postfiloxerică. Se cultivă cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar și Purcari, Republica Moldova, dar merită să fie extins în mai multe regiuni, mai ales în Muntenia și Oltenia. Se
Chardonnay () [Corola-website/Science/315754_a_317083]
-
Republica Moldova, dar merită să fie extins în mai multe regiuni, mai ales în Muntenia și Oltenia. Se bucură de o foarte bună apreciere vinurile seci de Chardonnay, caracterizate prin finete și aromă discretă. În condițiile speciale ale podgoriei Murfatlar, din soiul Chardonnay se obțin vinuri demidulci și dulci cu însușiri complexe de aromă și buchet, ce evoluează bine prin învechire la sticle. Analiza modernă a amprentei ADN, efectuată la Universitatea Davis din California, arată că Chardonnay este rezultatul unei încrucișări între
Chardonnay () [Corola-website/Science/315754_a_317083]
-
Chardonnay se obțin vinuri demidulci și dulci cu însușiri complexe de aromă și buchet, ce evoluează bine prin învechire la sticle. Analiza modernă a amprentei ADN, efectuată la Universitatea Davis din California, arată că Chardonnay este rezultatul unei încrucișări între soiurile de struguri Pinot Blanc și Gouais blanc. Se crede că romanii au adus Gouais blanc din Balcani și fiind cultivați pe scară largă de către țăranii din estul Franței alături de strugurii aristocratici francezi Pinot Blanc s-a creat posibilitatea de încrucișare
Chardonnay () [Corola-website/Science/315754_a_317083]
-
Având în vedere că cei doi părinți s-au îndepărtat genetic, au apărut o serie de hibrizi carea au fost selectați pentru înmulțire în continuare. Această încrucișare "de succes" pe lângă Chardonnay a mai adus și fratele său Aligote și alte soiuri.
Chardonnay () [Corola-website/Science/315754_a_317083]
-
este un soi românesc de struguri albi care a format în trecut baza viilor în Podgoria Drăgășani. Profesorul Teodor Martin consemna în cartea sa, "Strugurii de masă": "Soi autohton... se apreciază a fi foarte vechi, ca unul din puținele soiuri dacice care au
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
este un soi românesc de struguri albi care a format în trecut baza viilor în Podgoria Drăgășani. Profesorul Teodor Martin consemna în cartea sa, "Strugurii de masă": "Soi autohton... se apreciază a fi foarte vechi, ca unul din puținele soiuri dacice care au supraviețuit peste veacuri." Acest soi se găsește numai în plantații de pe teritoriul românesc. Etimologia este necunoscută deși sunt încercări în acest sens. Soiul mai este
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
este un soi românesc de struguri albi care a format în trecut baza viilor în Podgoria Drăgășani. Profesorul Teodor Martin consemna în cartea sa, "Strugurii de masă": "Soi autohton... se apreciază a fi foarte vechi, ca unul din puținele soiuri dacice care au supraviețuit peste veacuri." Acest soi se găsește numai în plantații de pe teritoriul românesc. Etimologia este necunoscută deși sunt încercări în acest sens. Soiul mai este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
care a format în trecut baza viilor în Podgoria Drăgășani. Profesorul Teodor Martin consemna în cartea sa, "Strugurii de masă": "Soi autohton... se apreciază a fi foarte vechi, ca unul din puținele soiuri dacice care au supraviețuit peste veacuri." Acest soi se găsește numai în plantații de pe teritoriul românesc. Etimologia este necunoscută deși sunt încercări în acest sens. Soiul mai este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în Podgoria Dealu Mare. În ultima perioadă i se
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
de masă": "Soi autohton... se apreciază a fi foarte vechi, ca unul din puținele soiuri dacice care au supraviețuit peste veacuri." Acest soi se găsește numai în plantații de pe teritoriul românesc. Etimologia este necunoscută deși sunt încercări în acest sens. Soiul mai este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în Podgoria Dealu Mare. În ultima perioadă i se mai spune "Crâmpoșie veche", "Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
sens. Soiul mai este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în Podgoria Dealu Mare. În ultima perioadă i se mai spune "Crâmpoșie veche", "Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde, ușor cafeniu, striat, scămos. Inflorescența este cilindro-conică, de mărime mijlocie spre mare, adesea aripată. Floarea este hermafrodită normală funcțional femelă. Staminele în număr de 5 sau
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
deplină o culoare verde-gălbuie cu pete ruginii. Miezul este cărnos, crocat, nearomat. Sămânța este mijlocie ca mărime, ușor rotundă, cu șalaza rotundă slab aparentă și rostru scurt și ascuțit. Neajunsul creat de alcătuirea morfologică și funcțională a florilor la acest soi a fost înlăturat prin crearea soiului Crâmpoșie selecționată. Producția de struguri oscilează foarte mult, de la 10 t/ha la 20 t/ha în funcție de condițiile anului respectiv. Strugurii sunt de mărime mijlocie spre mare, conici, aripați, cu o greutate de 0
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
ruginii. Miezul este cărnos, crocat, nearomat. Sămânța este mijlocie ca mărime, ușor rotundă, cu șalaza rotundă slab aparentă și rostru scurt și ascuțit. Neajunsul creat de alcătuirea morfologică și funcțională a florilor la acest soi a fost înlăturat prin crearea soiului Crâmpoșie selecționată. Producția de struguri oscilează foarte mult, de la 10 t/ha la 20 t/ha în funcție de condițiile anului respectiv. Strugurii sunt de mărime mijlocie spre mare, conici, aripați, cu o greutate de 0,2-0,4 kg. Boabele pe ciorchine
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
rare, au pielița groasă, motiv pentru care pot rămâne pe butuc mult timp până la supracoacere concentrația de zahăr ajungând uneori până la 200 mg/l. Pielița groasă face strugurii rezistenți la atacul de mucegai sau al insectelor. Vinurile obținute din acest soi au multă prospețime și fructuozitate specifice soiului din care provin. Conținutul de alcool este moderat oscilând între 9-12 grade. În schimb, aciditatea este destul de ridicată, variind între 3,5-5,8 g/l. Datorită acidității și aromei acest soi era căutat
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
pot rămâne pe butuc mult timp până la supracoacere concentrația de zahăr ajungând uneori până la 200 mg/l. Pielița groasă face strugurii rezistenți la atacul de mucegai sau al insectelor. Vinurile obținute din acest soi au multă prospețime și fructuozitate specifice soiului din care provin. Conținutul de alcool este moderat oscilând între 9-12 grade. În schimb, aciditatea este destul de ridicată, variind între 3,5-5,8 g/l. Datorită acidității și aromei acest soi era căutat pentru obținerea vinurilor spumante. Vinurile din Crâmpoșie
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
din acest soi au multă prospețime și fructuozitate specifice soiului din care provin. Conținutul de alcool este moderat oscilând între 9-12 grade. În schimb, aciditatea este destul de ridicată, variind între 3,5-5,8 g/l. Datorită acidității și aromei acest soi era căutat pentru obținerea vinurilor spumante. Vinurile din Crâmpoșie se pot asocia cu preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre și carne de vită. De asemenea, se pot consuma ca aperitiv sau în pauza dintre mese. Soiul Crâmpoșie
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
acest soi era căutat pentru obținerea vinurilor spumante. Vinurile din Crâmpoșie se pot asocia cu preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre și carne de vită. De asemenea, se pot consuma ca aperitiv sau în pauza dintre mese. Soiul Crâmpoșie este folosit atât pentru producerea vinurilor, cât și pentru consum ca struguri de masă. Se remarcă prin mărimea și aspectul frumos al strugurilor, având boabe crocante, cu un nivel potrivit de zaharuri și aciditate. Pielița fiind foarte tare și
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
sărbătoarea de Paști. În anul 1972, un grup de cercetători format din I. Dobrescu, Emilian Popescu, Daria Basamac, Victoria Lepădatu, Marin Neagu, Petre Baniță, Mircea Mărculescu și Ștefan Buterez de la Stațiunea de Cercetare și Producție Viti Vinicolă Drăgășani, a obținut soiul Crâmpoșie selecționată prin hibridarea liberă a acestui soi tradițional. http://bioweb.supagro.inra.fr/collections vigne/Variete.php?cle=2243
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
de cercetători format din I. Dobrescu, Emilian Popescu, Daria Basamac, Victoria Lepădatu, Marin Neagu, Petre Baniță, Mircea Mărculescu și Ștefan Buterez de la Stațiunea de Cercetare și Producție Viti Vinicolă Drăgășani, a obținut soiul Crâmpoșie selecționată prin hibridarea liberă a acestui soi tradițional. http://bioweb.supagro.inra.fr/collections vigne/Variete.php?cle=2243
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
frontului și așezarea ei în apropiere de Slatina, are un dramatism cum în puține cazuri am văzut; o scriitură de asemenea extraordinară, îmbinând timpurile narative magistral, prezentul și imperfectul evocării, aș spune teribil, încât pe alocuri mi-a indus un soi de atitudine tragică, prin aceea că omul victimă a istoriei devine un învingător. (...) Această poveste a unor învingători - care își pierd averea, își pierd copiii, care se strămută mereu, sub vitregiile istoriei - este o dominantă teribilă a cărții dlui Lazu
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]