39,396 matches
-
devenită ulterior Principat a fost stabilită la Felarati, supranumit Orașul Întunecat. Având ca simbol Șoimul, Principatul a fost condus de o serie de moștenitori imperiali, până la lovitura de stat care a adus pe tron dinastia Jaeshi. Provincia se află la sud de Deseirion, Principat în a cărui politică internă s-a amestecat multă vreme, până când urcarea pe tronul deseian a dinastiei Jaeshi a răsturnat situația. Capitala Principatului până la cucerirea ei de către Deseirion a fost Moryna, iar simbolul folosit Câinele. Principatul este
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
de către Deseirion a fost Moryna, iar simbolul folosit Câinele. Principatul este faimos pentru gărzile keru - femei puternice, blonde cu ochi albaștri, care îl păzesc pe prinț și despre care circulă o serie de legende amoroase. Această provincie se află în sudul Deseirionului și are capitala la Moriande, Orașul Alb. Simbolul Principatului este Dragonul și, după lovitura de stat care a adus la putere dinastia Komyr, provincia a cunoscut un avânt economic deosebit facilitat de apelarea la serviciile Case de cartografi Anturasi
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
Moriande, Orașul Alb. Simbolul Principatului este Dragonul și, după lovitura de stat care a adus la putere dinastia Komyr, provincia a cunoscut un avânt economic deosebit facilitat de apelarea la serviciile Case de cartografi Anturasi. Capitala acestei provincii situate la sud de Nalenyr este Kelewan, Orașul Ilustrat, localitate care a fost capitala Imperiului. Având ca simbol Ursul, Principatul este condus de dinastia Telanyn. Acestea sunt situate în sud-vestul Erumvirinei și cuprinde Principatele: Ceriskoron, Gloysan, Hyreoth, Miromil și Moryth. Regiunea se întinde
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
sub Ecaterina cea Mare, a fost anexată de Imperiul Rus care a făcut-o Gubernia Taurida. "Tauri" (în greaca veche Ταῦροι), cunoscuți de asemenea sub numele de "scițotauri", "tauri sciți" sau "taurosciți", au fost un popor stabilit pe coasta de sud a peninsulei Crimeea, care a trăit în munții Crimeii și pe fâșia îngustă de pământ dintre munți și Marea Neagră. Ei au dat numele peninsulei cunoscute în Antichitate ca "Taurida", "Taurica". Deoarece îngheța iarna, „Bosforul Cimerian” este o strâmtoare care nu
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
datorată perturbării climei din secolele IV-XIII, care a înfometat popoarele din nordul Europei și al Asiei, provocând năvălirile barbare: regatul Tauridei, zis și „Bosforan” sau „Regatul Bosforului” fiind distrus de goți, apoi de huni. Prezența grecească, totuși, a continuat în sudul Crimeei (vezi Istoria Crimeii), care rămâne bizantin sub denumirile de „Thema Hersonezului”, „Goția” sau „Thema Theodoros”, elenizând chiar goții rămași în zonă și devenind un stat elin independent: Principatul de Theodoros, patria Mariei de Mangop, care s-a menținut până în
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
suferinței și impedimentelor ridicate de terapii, și-a continuat activitatea artistică cu energie și succes până în august 2012 când boala s-a agravat foarte mult. Ea a decedat la aproape 61 de ani, in locuința ei din Beit Dagan, la sud de Tel Aviv, la 4 decembrie 2012. A doua zi sicriul ei a fost expus pentru un ultim omagiu în localul Teatrului Kameri din Tel Aviv, apoi a fost înhumată la Cimitirul Yarkon. Rozina Cambos a lăsat în urma ei pe
Rozina Cambos () [Corola-website/Science/331629_a_332958]
-
însoțește Martha Bibescu, soția prințului. Traseul până la Cairo a fost București - Sofia - Istanbul - Eskișehir - Adana - Alep - - Gaza - Cairo. După participarea la congres Bănciulescu este dus de Martha să viziteze Sfinxul și piramidele. Pe calea aerului vizitează mai multe orașe la sud de Cairo. Întoarcerea la București o face de unul singur la bordul avionului, pe traseul Cairo - Alexandria - - Tobruk - Benghazi - Tripoli - Tunis - Palermo - Roma - Veneția - Zagreb - Belgrad - București. În prima etapă zboară până la Tripoli, unde are parte de o primire triumfală
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
martie, ora 16. Raidul a durat în total 80 de zile, din care doar 16 de zbor efectiv, restul fiind întârzieri. În total s-au parcurs peste 12 000 km. În 1934 Air France dorea deschiderea unor linii aeriene către sudul Africii, Madagascar și Siria folosind teritoriul imperiului colonial francez din Africa. , șeful de cabinet al ministrului francez al Aerului, generalul a întocmit o listă de piloți care puteau explora zona ecuatorială, puțin cunoscută, a Africii, listă în care se găseau
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
în ziua următoare trec de Malakal, ajungând la Juba, depășind parcursul din 1933. În continuare părăsesc Nilul și zboară după busolă direct spre Kisumu, survolând Lira, , Tororo și , extensie a lacului Victoria. În aceeași zi zboară la Nairobi ocolind pe la sud . este cel mai înalt aeroport de pe traseu, fiind situat la o altitudine de 1700 m. La Nairobi fac cunoștință cu căpitanul Caspareuthus (v. mai sus), pilot de linie pe un cvadrimotor , care-i va ajuta de mai multe ori în
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul seismului a fost localizat la est de Capul Caliacra (nord-estul Bulgariei), în apropiere de granița cu România, pe falia Shabla. Cutremurul s-a simțit în Bulgaria și în Dobrogea, Oltenia, Muntenia și sudul Moldovei. Falia Shabla produce cutremure cam odată la 450 - 500 de ani, ele putând atinge magnitudini de 7 - 7,5 grade pe scara Richter. Ele se produc la adâncimi de aproximativ 15 - 30 km. Cutremure produse în această zonă și
Cutremurul din Marea Neagră (1901) () [Corola-website/Science/331675_a_333004]
-
foarte puternic, a fost urmat de multe replici și alte seisme independente, cu magnitudini cuprinse între 5,5 și 6 grade pe scara Richter. Acestea au ținut până în anul 1905. Cutremurul a avut consecințe devastatoare în zona de coastă din sudul Mangaliei, multe sate fiind distruse (intensitatea maximă a IX-X pe scara Mercalli). Cutremurul a generat un tsunami de 4 - 5 metri înălțime, provocând dislocări ale malurilor și a alte fenomene geomorfologice locale. În București, intensitatea seismică a fost V-VI
Cutremurul din Marea Neagră (1901) () [Corola-website/Science/331675_a_333004]
-
identificată pentru un timp cu insula modernă Terceira din Azore. O hartă catalană din cca. 1480 etichetează două insule ca "Illa de brasil", una la sud-vest de Irlanda (unde se presupune că ar fi locul insulei mitologice) și una la sud de "Illa verde" sau Groenlanda. Pe hărți insula a fost prezentată ca fiind circulară, de multe ori cu o strâmtoare centrală sau un râu care curge de la est-vest de-a lungul diametrului insulei. În ciuda încercărilor eșuate de a o găsi
Brasil (insulă mitologică) () [Corola-website/Science/331668_a_332997]
-
de multe ori cu o strâmtoare centrală sau un râu care curge de la est-vest de-a lungul diametrului insulei. În ciuda încercărilor eșuate de a o găsi, aceasta a apărut în mod regulat pe hărți până în 1865 ca fiind situată la sud vest de Golful Galway, de data aceasta fiind numită Stânca Brasil (Brasil Rock).
Brasil (insulă mitologică) () [Corola-website/Science/331668_a_332997]
-
compusă din părți ale Ungariei, Cehiei, Croației, Șerbiei, Slovaciei și uneori Austria și Polonia). Cartea menționează bulgarii, maghiarii și moldovenii drept locuitori ai țării: "Populația Molvaniei constă din trei grupuri etnice majore: "bulgii" (68%) care predominant locuiesc în centru și sud, "ungarii" (29%) care locuiesc în orașele de nord, și "molvenii" (3%) care în principal pot fi găsiți în închisori." Cartea descrie națiunea ca fiind sfâșiata de războaie civile și tulburări etnice pentru o lungă perioadă din istoria sa. În cele
Molvanîa () [Corola-website/Science/331693_a_333022]
-
s-a născut la 15 decembrie 1970, în satul Damian, comuna Sadova, județul Dolj. A colaborat sau s-a scris despre lucrările sale în “Ramuri”, “România Literară”, “Literatorul”, “Național”, “Jurnalul Național”, “Ora”, “Timpul”, “Gazeta de Sud, “Viața Capitalei”, Cuvîntul Libertății”, “Ora” (Craiovei), “Ediție Specială”, “Zig-zag Magazin”, “țara”, “Arca lui Noe”, “Actualitatea”, “Fluidul roditor”, “Ad Mutrium”, “Opinia”, “Oglinda Motrului”, “Ardealul literar și artistic”, “Gorjeanul”, “Serile la Brădiceni”, “Cuvântul Liber”, “Civica”, “Meridian”, "Gazeta de Mâine" și “Oglida Gorjului
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
de excludere), pe care l-a descris ca fiind "sărutul lui Iuda". Doar intervenția amantei regelui, Louise de Kérouaille i-a permis să se întoarcă pe scene politică. Intermitent, între 1682-1688, Sunderland a fost Secretar de Stat al Departamentului de Sud, Lord Locotenent de Warwickshire și Lord Președinte al Consiliului. În 1687, sub domnia lui Iacob al II-lea, s-a convertit la catolicism și a devenit cavaler al Ordinului Jartierei. Chiar dacă s-a bucurat de încrederea lui Mary de Modena
Robert Spencer, al II-lea Conte de Sunderland () [Corola-website/Science/331720_a_333049]
-
(în română:""Stadionul German"") a fost stadion monumental proiectat de Albert Speer pentru Reichsparteitagsgelände în Nürnberg, în sudul Germaniei. Construcția sa a început în septembrie 1937, și a fost programată a fi finalizată în 1943. Totuși, ca și alte structuri monumentale naziste, construcția stadionului a fost întreruptă de izbucnirea celui de-al doilea război mondial și nu a
Deutsches Stadion () [Corola-website/Science/331731_a_333060]
-
a început în 1938 cu lucrări de excavare, și s-au oprit la începutul războiului în 1939. După război, jumătatea nordică a gropii a fost umplută cu apă și acum formează "Silbersee", în traducere "lacul de argint", în timp ce jumătatea de sud a fost folosită ca depozit pentru resturile de la distrugerea orașului Nürnberg.
Deutsches Stadion () [Corola-website/Science/331731_a_333060]
-
noilor subiecte federale. În aceeași zi a fost creat districtul federal Crimeea. Reprezentantul împuternicit al președintelui Federației Ruse în Crimeea a fost numit Oleg Belabențev. Pe 2 aprilie Puțin a semnat decretul de includere a Crimeei în districtul militar de sud. Pe 11 aprilie au fost adoptate constituțiile Republicii Crimeea și a orașului cu însemnătate federală Sevastopol și tot în aceeași zi noile subiecte federale au fost incluse în Constituția Federației Ruse. Din 25 aprilie 2014 între Crimeea și Ucraina a
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
a Federației Ruse. Nu mai contează că recunoaștem sau nu, faptul rămâne." și "Chiar dacă Crimeea va fi recunoscută că regiune a Federației Ruse de-jure, ăsta nu mai contează". Trei state non-membre ONU au recunoscut rezultatele referendumului: Abhazia, Ossetia de Sud, si Nagorno-Karabah. Cea de-a patra, Transnistria, pe 18 martie a trimis o cerere de alipire la Federația Rusă urmând exemplul Crimeei. Pe 16 aprilie Transnistria a cerut Rusiei și Națiunilor Unite să-i recunoască independența. Puțin cunoaște despre cererea
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
galo-romană o asimilează pe cea a francilor. Totuși, elemente ale acesteia dau un suprastrat viitoarei limbi franceze. Limba galo-romană este fărâmițată în dialecte. Cele din nordul Galiei, sub influența francă, încep să formeze o grupare numită "oïl", iar cele din sud, cu alte trăsături comune, încep să formeze gruparea dialectelor "oc". Din perioada limbii protofranceze (sec. VIII-X) datează primele texte scrise ce reflectă o limbă diferită de latină. În secolul al IX-lea se diferențiază net dialectele "oïl" de cele "oc
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
să fie folosită și în administrația regală, pe lângă latină. De aici încolo, istoria limbii franceze va fi cea a răspândirii și impunerii treptate a acestei limbi comune, pe măsură ce regatul își extinde dominația pe tot teritoriul Franței actuale, în partea de sud a Belgiei, în vestul Elveției și în teritorii de pe alte continente, evoluând și îmbogățindu-se continuu cu elemente din idiomurile pe care le înlocuiește în mare parte și cu împrumuturi din multe limbi străine. În secolele XIV-XVI (perioada francezei medii
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
o mai are în lume. Cucerirea Galiei de către romani s-a extins pe mai multe decenii. În anul 120 î.Hr., ei au înființat provincia Gallia Transalpina, pe teritoriul actualei Provence, și au terminat cucerirea întregului teritoriu până inclusiv partea de sud a Belgiei actuale, în anii 58-51 î.Hr. Romanii au supus în Galia mai multe popoare: greci, care colonizaseră regiunea din jurul Marsiliei încă din secolul al VII-lea î.Hr.; liguri, popor neindo-european care trăia în sud-estul Franței actuale și în regiunea
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
t͡s] în Galia, unde între două vocale, aceasta se sonorizează: [plajd͡zere] (fr. mod. "plaisir" „plăcere”). În secolul al IV-lea, latina vorbită în jumătatea de nord a Galiei nu mai era identică cu cea vorbită în sudul ei. Galii formau o mulțime de triburi care, în majoritatea lor, vorbeau numeroase varietăți regionale ale limbii galice, probabil reciproc inteligibile, deoarece aveau un fond comun important. În cursul procesului de adoptare a limbii latine, aceasta a fost influențată de
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
multe exemple în Lexicul limbii franceze, Suprastratul germanic.) Influența francă, ce s-a manifestat numai în jumătatea de nord a Galiei, a contribuit la accentuarea diferențelor dintre dialectele galo-romane din nord, cunoscute sub numele de dialecte "oïl", de cele din sud, numite dialecte "oc". Din acestea din urmă va rezulta limba occitană. Spre sfârșitul secolului al VIII-lea, populația de rând a Galiei nu mai înțelege latina bisericească și apare conștiința faptului că se vorbește o limbă diferită de latină. De
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]