39,065 matches
-
apa Nădragului, așa cum este cunoscut în documente, care se varsă în râul Timiș între satele Jdioara și Criciova. Distanța dintre localitate și vârful Padeș este de aproximativ 20 km, ea se poate lesne parcurge, în bună măsură pe un drum forestier pietruit, practicabil în general pentru orice tip de autovehicul până la locul denumit Dâmbul cu Fier unde se află amplasată cabana “Căpriorul”. Din vârful Padeș, la poalele căruia sălășluiesc așa numitele galerii de coastă (vechile mine), locuri de extracție, altădată a
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona Padeșdar și pe Cornet. În mod cu totul deosebit, în imediata apropiere a vârfului Padeș, în zona Nădrag - Rușchița, se întind mari suprafețe cu afine negre și roșii. Localitatea Nădrag se situează în zona forestieră a județului Timiș, ce se întinde din vecinătatea Lugojului (limita inferioară), până pe înălțimile muntoase (limita superioară). O dată cu creșterea altitudinii, prin schimbarea condițiilor climatice, după cum se cunoaște, se schimbă și componența pădurii. Unele specii forestiere urcă la o anumită înălțime, cedând
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Localitatea Nădrag se situează în zona forestieră a județului Timiș, ce se întinde din vecinătatea Lugojului (limita inferioară), până pe înălțimile muntoase (limita superioară). O dată cu creșterea altitudinii, prin schimbarea condițiilor climatice, după cum se cunoaște, se schimbă și componența pădurii. Unele specii forestiere urcă la o anumită înălțime, cedând mai sus în mod treptat locul altor specii. Zona pădurii se subâmparte astfel pe vertical în trei subzone: subzona stejarului, subzona fagului, subzona coniferelor. Aceasta este succesiunea normală, care se păstrează și în acești
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
democratic"". De remarcat faptul că în mănăstire a existat un atelier renumit de confecționat covoare "persane" (zona fiind renumită pentru oierit). De asemeni, aici se mai afla un dispensar, care se ocupa de sănătatea locuitorilor comunei Costești și a muncitorilor forestieri, condus cu multă pasiune de o doctoriță-călugăriță, aceasta fiind trimisă la studii de obștea de călugărițe. La 10 septembrie 1948, regimul comunist ia măsura deportării a două sute de călugărițe greco-catolice de la mănăstirile din Obreja și Jucu la Mănăstirea Bistrița, unde
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
din Transilvania. S-a născut la Răscruci, Județul Cluj. A fost fiul lui Endre Wass (1886-1975) și al baronesei Ilona Bánffy de Losonc (1883-1960). A fost un nobil maghiar, deținând titlul de "Conte de Czege și Szentegyed", fiind totodată inginer forestier, scriitor și poet. În perioada ocupării Transilvaniei de Nord din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, ca urmare a dictatului de la Viena, prin scrierile sale a fost premiat de înalte instituții academice din Ungaria, fiind numit totodată membru al
Albert Wass () [Corola-website/Science/300035_a_301364]
-
ocupării Transilvaniei de Nord din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, ca urmare a dictatului de la Viena, prin scrierile sale a fost premiat de înalte instituții academice din Ungaria, fiind numit totodată membru al Academiei Ungare, pentru cunoștințele sale forestiere. A decedat în urma sinuciderii, la 17 februarie, 1998 în Astor, Florida. În mai 1946, atât cât și tatăl său Endre Wass, au fost condamnați la moarte "în contumacie" de Tribunalul Cluj, iar posesiunile le-au fost confiscate, fiind găsiți responsabili
Albert Wass () [Corola-website/Science/300035_a_301364]
-
realizării de plantații sau construcții, dreptul de trecere pe proprietate vecină în cazul lipsei unui drum de acces la drumul public etc. Alte limitări juridice aduse exercițiului dreptului de proprietate sunt reglementările care țin de disciplina în construcții, regimul terenurilor forestiere și agricole, posibilitatea aplicării, în anumite condiții a unor măsuri de rechiziție, expropriere sau confiscare a bunurilor etc. Dezmembrămintele dreptului de proprietate sunt acele drepturi reale deținute asupra unui bun al altei persoane. Ele conferă titularului lor numai o parte
Drept de proprietate () [Corola-website/Science/300103_a_301432]
-
pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
mare de imigranți clandestini distrugându-le și mai mult modul de viață tradițional. Guyana Franceză este puternic dependentă de subvențiile venite din partea Franței. Principala industrie este pescuitul (cu aproximativ trei sferturi din exporturi), mineritul în principal după aur și industria forestieră. Este foarte puțină industrie, existând în principal mici uzine de prelucrare a bunurilor agricole sau a lemnului, iar agricultura este subdezvoltată datorită lipsei de suprafețe cultivabile și datorită mediului tropical ce nu permite anumite culturi, cele mai importante fiind trestia
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct de atracție pentru turiști și pescari. VEGETAȚIA - FAUNA - SOLURILE Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar tătărăsc ("Acer tataricum"), mai puțin brad și pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
potabilă se face în prezent exclusiv din fântâni sau de la izvoarele bogate existente în perimetrul localității. Pentru viitor propunem organizarea unor rețele locale de alimentare în cătunele Răchiteu, Dealul Frumos, Fața Pietrii, Poiene, Școala - vechea tabăra de copii, zona magazinului forestier și în zona Cheilor Mănăstirii. În prezent în localitate nu există nici un post telefonic, este prevăzută pentru viitor racordarea satului la rețeaua națională de telecomunicații prin introducerea rețelei de cabluri de fibră optică. Prin respectarea măsurilor prevăzute în Planul urbanistic
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
gresie, fiind protejată de gardul de incintă al cimitirului. În plan frontal, pe corpul crucii, este un înscris comemorativ: „ÎN MEMORIA CELOR MORȚI ȘI DISPĂRUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN ANII 1914-1918. TRECĂTORILOR, RUGAȚI-VĂ PENTRU NOI“. Localitatea deține resurse forestiere foarte importante. Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod:
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
Muntenia (care, cu o singură excepție, urmau cursul unor râuri) determină inițierea de urgență a proiectului "Transfăgărășanului" - un drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului. În notele de fundamentare a proiectului se menționează, totodată, ca motive "deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea". Printre propunerile inițiale s-a numărat și cea a unui tunel de cca. 7 km, care ar fi evitat zona de
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
fost atribuit Ministerului Transporturilor, proiectul fiind executat de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) și construit de Întreprinderea Construcții Drumuri Poduri și Lucrări Speciale Transporturi București, iar sectorul Contur Lac - Tunelul Bâlea a fost atribuit Ministerului Economiei Forestiere, proiectul fiind executat de Institutul de Cercetare și Proiectare în Industria Lemnului (ICPIL) și construirea delegată Întreprinderii de Construcții Forestiere (ICF) Râmnicu Vâlcea. Proiectul aprobat atunci prevedea ca drumul să aibă o singură bandă de circulație plus acostament și, totodată
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
Întreprinderea Construcții Drumuri Poduri și Lucrări Speciale Transporturi București, iar sectorul Contur Lac - Tunelul Bâlea a fost atribuit Ministerului Economiei Forestiere, proiectul fiind executat de Institutul de Cercetare și Proiectare în Industria Lemnului (ICPIL) și construirea delegată Întreprinderii de Construcții Forestiere (ICF) Râmnicu Vâlcea. Proiectul aprobat atunci prevedea ca drumul să aibă o singură bandă de circulație plus acostament și, totodată, continuarea drumului în sud, spre Curtea de Argeș, pe conturul malului vestic al lacului Vidraru (care ar fi urmat să lege și
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
punea mari probleme din cauza zăpezilor ce se acumulau mult mai abundent decât pe celălalt mal, fiind expus mult mai puțin soarelui), se hotărește schimbarea "din mers" a proiectului și mutarea drumului pe traseul actual, prin lărgirea și consolidarea vechiului drum forestier de contur (astfel se explică și lipsa unui viaduct care ar fi scurtat simțitor traseul, deoarece o dată cu modificarea nu se aprobase suplimentarea bugetului alocat; astfel, până în 2000, drumul de contur al țărmului vestic al Lacului Vidraru a fost trecut în
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
baza materială, construită de sectorul privat după 1990, pentru promovarea agroturismului. În perioada socialismului ocupația principala a locuitorilor era creșterea animalelor, zona fiind necooperativizata , lucrări de curățarea pădurilor{ scoaterea rădăcinilor arbuștilor tăiați din păduri } și plantarea de brazi prin Întreprinderea Forestiera din Cluj , culegerea de fructe de pădure și ciuperci , respectiv o mică activitate industrială de prelucrare grosiera a lemnului în zona dintre Horea și Albac. În ultima decadă din iulie și prima din august a fiecărui an principala sursă de
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
momentul defecțiunii lor. Perspectivele pe care le are în vedere societatea sunt înlocuirea unor cabluri electrice subterane, modernizarea unor posturi de transformare și refacerea branșamentelor cu blocuri de măsură și protecție. a) străzi; b) drumuri comunale = 20 km ; c) drumuri forestiere = 3 km. În Satul Musca legăturile telefonice sunt în sistem GSM( Orange, Vodafone și Cosmote) și în rețeaua Romtelecom. Frecvențele de radio care se recepționează în satul Musca sunt : unde lungi, medii, scurte și ultrascurte. Internet În satul Musca exită
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
precipitații în jur de 550 mm/an; b) rețeaua hidrografică este bogată, reprezentată de râul Mureș (cu debitul mediu de circa 80 m3/s) și de pârâul Valea Pețelcii (cu regim semipermanet pe aproape întreaga lungime a cursului); c) vegetația forestieră inițială (păduri nemorale) a fost înlocuită cu pajiști secundare xerofile și mezoxerofile valorificate ca fânețe și pășuni; d) soluri cu fertilitate medie (pseudorendzine, brune eu-mezobazice, negre clinohidromorfe și aluviale) utile pentru cultivarea plantelor. Pețelca, sat de agricultori români, a fost
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 108) satul Vidolm apare sub numele de "Vidally". La Vidolm se gaseste muntele Colțul Roșu, cu faimoasa rezervație de zada („larice” - "Larix decidua sp. carpatica"), extinsă pe 92 ha, declarată rezervație forestiera, cu arbori seculari de 35-40 m înălțime. Halta de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod AB-II-m-B-20914
Vidolm, Alba () [Corola-website/Science/300280_a_301609]
-
Giula și Seghedin din actuala Ungarie. La sfârșitul secolului XIX și început de secol XX s-a făcut exploatarea pădurilor din zona în sistem intensiv, fapt ce a dus la construirea unei linii ferate înguste ce făcea legătură între exploatațiile forestiere de la Căsoaia și localitatea Pancota, de unde lemnul era dus mai departe pentru prelucrare. Chiar și acum se mai văd foarte bine urmele „strecului” ce ocolea satul pe la vest, urme ce constau în poduri solide, unele folosite încă la circulație. În
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
Pleșcuța și Gurahonț. Prima atestare documentară a localității Pleșcuța datează din anul 1439. Economia cunoaște în prezent o dinamică puternică, cu creșteri importante semnalate în toate sectoarele de activitate. Sectorul economic secundar este reprezentat de exploatările de andezit, de exploatările forestiere și de prelucrarea lemnului.
Pleșcuța, Arad () [Corola-website/Science/300301_a_301630]
-
reliefului muntos influențează și celelalte componente ale cadrului natural cum sunt: clima, hidrografia, vegetația și fauna. Mai influențează deasemenea și extinderea limitată a gospodăriilor, orientările profesionale (legate în principal de existența unor importante resurse ale subsolului dar și a vegetației forestiere) și, nu în ultimul rând, specificul cultural. În literatura geografică veche, mulți autori considerau că localitatea Băiuț este situată exact la limita dintre Munții Gutâi și Munții Țibleș. Caracteristicile geomorfologice însă, demonstrează faptul că masivele montane care străjuiesc localitatea (Văratec
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
dăruit de Ambrozie din Dolha și frații săi cu cnezatul Cuhei, în 1454(Al. Filipascu, p. 65), si Simion Bizau din Cuhea, răsplătit de Matei Corvin, în 1463(Al. Filipascu, p. 66).<br> Localitatea s-a format prin așezarea muncitorilor forestieri; foarte probabil, primii au fost din Bocicoiu Mare, de lângă Sighet, care i-au dat și denumirea. Putem deduce acest lucru tot din „Istoria Maramureșului” de Al. Filipascu(p. 51), unde arată că însoțitorii lui Bogdan Vodă, când au descălecat în
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
au întemeiat sate noi și le-au dat numele lor de botez sau numele satelor maramureșene pe care le-au părăsit(lângă Ileanda, mergând spre Cluj-Napoca, la câțiva kilometri în stânga este un sat numit Dolheni, format probabil tot din muncitori forestieri veniți din comuna Dolhasca-Bucovina).<br> Am adus acest argument deoarece unii susțin că numele satului vine de la opinca/ sandala, în maghiară „bocskor”. Nu apare nicăieri denumirea de „Kisbocskor”, opinca mică/ sandala mică.<br> În actele vremii, localitatea apare sub numele
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]