39,491 matches
-
iar statul are nevoie de bani, se vede privat de aceste bunuri la 2 noiembrie 1789 și dotat cu o "constituție civilă" la 12 iulie 1790 fără să se fi cerut părerea papei sau a regelui. Biserica este deci zguduită, preoții transformați în funcționari. În cîteva luni s-a prăbușit sistemul în care trăia Franța de secole. Reconstrucția. Trebuia deci reconstruit un altul dar acum, ținînd cont de realități. Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 26 august 1789 pronunță aceste
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de război pentru armata Rinului, compus încă de la 25 aprilie de Rouget de Lisle la Strasbourg, se răspîndește la Marsilia, apoi la Paris prin voluntarii care îl cîntă. Entuziasmul dar și radicalizarea: în Adunare, care vrea să-i deporteze pe preoții refractari suspecți de trădare și să stabilească la Soissons o tabără de 20.000 de *federați care ar putea face legea la Paris, Ludovic al XVI-lea opune veto-ul său. Dar Parisul atunci, împotriva voinței chiar a girondinilor, se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este artizanul ocupării fortăreței "Port-la-Montagne". Inversînd o formulă a lui Camille Desmoulins, s-ar putea deci spune că războiul a naționalizat Revoluția. Puternică pînă nu demult și acum suspectă de cîrdășie cu dușmanul, religia este obiectul ostilității deschise: sînt persecutați preoții, oamenii se dedau la mascarade antireligioase, se distrug operele de artă din biserici, se înmulțesc și mai mult serbările civile care vor să înlocuiască vechile celebrări, clerului i se retrage dreptul de a ține registrele parohiale înlocuite cu cele de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
revoluționare începe să fie suspectată: este arestat Jacques Roux, care pînă nu demult cerea moartea acaparatorilor. Mai ales îndepărtarea pericolelor celor mai presante face ca prudența să-și reintre în drepturi. Atunci cînd se ajunge la a nu mai ghilotina preoți și nobili, ci pe Danton și Hébert, ziaristul de la popularul Père Duchesne, atunci cînd Robespierre se izolează din ce în ce mai mult într-o putere oarecum absolută, coaliția fricii se organizează și triumfă. Ea face să cadă, la 9 Thermidor anul II (27
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fură trecuți prin sabie, căci găsiserăm în drum mai mulți infanteriști de-ai noștri spînzurați. Acești nenorociți se lăsaseră prinși pe cînd părăsiseră pentru o clipă convoiul [...]. "[Parquin face alți prizonieri]. Am aflat că aparțineau trupelor de guerilă ale unui preot, călugăr răspopit, oameni dintre cei mai de temut, care interceptau drumul între Valladolid și Salamanca; el îi spînzura pe prizonieri în ștreanguri pe care le plasa anume pe drumuri [...]. Acești nenorociți [prizonieri spanioli] puteau spera să scape cu viață dacă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trimite delictele nu în fața curții cu juri, ci a tribunalului corecțional. Conspirațiile, datorate în 1821-1822 asociației secrete a Carboneriei, eșuează. Recurgerea la forță nu găsește mare ecou. În schimb, opoziția liberală denunță cu succes influența bisericii în politică, intrigile "partidului preot" și punerea în discuție a operei revoluționare prin despăgubirea emigraților pentru proprietățile lor vîndute ca bunuri naționale. Victoria opoziției în alegerile din 1827 determină demisia lui Villèle, în ianuarie 1828. Regele formează un guvern apropiat de moderați. Dar această tentativă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
gloriei sale. Primele săptămîni ale tinerei Republici cunosc triumful "spiritului de la 1848", rod al unui interes generos pentru Poporul suferind și pentru popoarele oprimate, al unei mari dorințe de fraternitate, al romantismului (document 1, p.299). Scena o dată citată a preotului binecuvîntînd arborele libertății în piața satului reflectă bine acest moment de unanimitate. Guvernul provizoriu ia mai multe măsuri capitale: el cheamă la alegerea unei Constituante prin sufragiu universal, proclamă libertatea presei și de reuniune, abolește pedeapsa cu moartea și sclavia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de legi: în 1881, libertatea de reuniune și libertatea presei; în 1884, libertatea de asociere și legea municipală. Opera republicană se vrea operă de unitate, așa cum o arată legea militară din 1889, care suprimă voluntariatul și scutirile de serviciu militar ("preoții cu raniță"). Inspirația profund laică se manifestă în lupta împotriva congregațiilor (expulzarea iezuiților în 1880) și restabilirea divorțului (1884). Unitatea republicană triumfă în primărie, loc de "republicanizare a decorului" (M.Agulhon), în cazarmă, dar mai ales în școală. Spiritul legilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Rege Foarte Creștin (Roi Très Chrétien). Titlu, abreviat în RTC, purtat de Filip cel Frumos în secolul al XIV-lea și atribuit exclusiv regelui Franței începînd din secolul al XV-lea. Registru parohial. Registru de botezuri, căsătorii, înmormîntări ținute de preoții de parohie de la începutul sec. al XVI-lea și ținînd loc de stare civilă sub Vechiul Regim. Reprezentare proporțională. Tip de scrutin prin care lista candidaților (de obicei în cadru departamental) obține un număr de locuri proporțional cu numărul de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un număr de locuri proporțional cu numărul de sufragii obținute. Rezervă. În Evul Mediu, parte a unui mare domeniu rezervată exploatării directe de către stăpîn și agenții săi. Sacerdoțiu universal. Luther și Calvin consideră că creștinii, egali prin botez, sînt toți preoți. Ei resping astfel caracterul sacru și superioritatea spirituală a papei, a episcopilor și a preoților în general. Pastorii protestanți, neconstrînși la celibat, sînt simpli credincioși cărora li se cuvin diverse funcții în sînul Bisericilor locale. Sacramente. Pentru catolicii, sacramentele sînt
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a unui mare domeniu rezervată exploatării directe de către stăpîn și agenții săi. Sacerdoțiu universal. Luther și Calvin consideră că creștinii, egali prin botez, sînt toți preoți. Ei resping astfel caracterul sacru și superioritatea spirituală a papei, a episcopilor și a preoților în general. Pastorii protestanți, neconstrînși la celibat, sînt simpli credincioși cărora li se cuvin diverse funcții în sînul Bisericilor locale. Sacramente. Pentru catolicii, sacramentele sînt semne sensibile instituite de Isus Cristos pentru a obține grația divină și pentru a sfinți
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
provincial, 48 Condiții generale, 48 Provincia Narbonnaise, 49 Cele trei Galii, 50 Germaniile, 50 Provinciile alpestre, 51 Realitatea politică: cetatea, 51 Trei categorii de statut, 51 Structurile cetății, 52 Integrarea notabililor, 53 Forțele de coeziune, 54 Soldatul, 54 Administratorul, 54 Preotul, 55 Documente: 1. Împăratul Claudiu propune intrarea galilor în Senatul Romei, 56 2. Un notabil gal la începutul Imperiului (către anii 19-20 d.I.C.), 58 5. Civilizația galo-romană (secolele I-II d.I.C.), 60 O civilizație urbană, 60 Populație și spațiu urban
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Războaiele Olandei și ale Ligii de la Augsburg, 217 Războiul de succesiune a Spaniei, 218 Secolul lui Ludovic al XIV-lea, 219 Regele și idealul clasic, 219 Versailles, 220 Reversul Marelui Secol, 220 Document: Ludovic al XVI-lea judecat de un preot de țară, 221 18. Secolul Luminilor, 223 Progresele științifice, 223 Marii savanți, 223 Interesul pentru științe, 224 Progresele tehnice, 224 Creșterea demografică și economică, 225 Creșterea populației, 225 Agricultura, 226 Dezvoltarea producției industriale, 226 Avîntul schimburilor comerciale, 227 Creștere și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nou atac - faci parte din vreo biserică? Ă Am trecut o dată prin fața unei biserici, la Cape Town, răspunse cu țîfnă bătrînul. Ă Dacă zici c-ai trecut o dată în viața ta prin fața unei sfinte biserici din Cape Town, ai auzit desigur vorbele preotului care se adresa enoriașilor săi, numindu-i „dragi semeni“, nu-i așa, bucătare? Și totuși vii la mine și-mi spui o asemenea minciună îngrozitoare! Unde crezi c-ai să nimerești, bucătare? Ă în pat, cît mai curînd, mormăi negrul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
decît o brumă de cultură, încropită din ceea ce aflase pe mare și sub soare. Da, aceste argumente nu fac decît să dovedească orgoliul lui prostesc și necuviincios, precum și îngrozitorul, diabolicul lui duh de revoltă împotriva cuviosului cler. Căci, potrivit unui preot catolic portughez, însăși ideea că Iona ar fi putut ajunge la Ninive via Capul Bunei Speranțe e un semn sigur al miracolului. Și chiar așa este. De altfel, turcii mai luminați din zilele noastre continuă să creadă cu tărie în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fost transportat cu grijă în susul văii Pupella, unde e adăpostit și astăzi într-un templu de palmieri falnici. Coastele i-au fost acoperite cu trofee, vertebrele i-au fost scrijelite cu straniile hieroglife ale analelor arsacidiene, iar în craniul cașalotului preoții regatului întrețineau acum o flacără aromatică, astfel încît misteriosul cap își azvîrlea din nou în tării jetul aburos, în vreme ce teribila falcă de jos, agățată de-o creangă, vibra deasupra credincioșilor, aidoma sabiei atîrnate de-un fir de păr, care-l
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
artificial înălțîndu-se prin deschizătura pe unde-i ieșise cîndva jetul, m-am minunat că regele considera o capelă drept un obiect vrednic de colecția lui. A rîs cînd i-am spus. Dar și mai mult m-a uimit faptul că preoții jurau că jetul acela de fum era adevărat. M-am plimbat de colo pînă colo prin fața scheletului - dînd la o parte vița - apoi mi-am croit drum printre coaste și, cu un ghem de sfoară vegetală, am cutreierat îndelung prin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
invers, am ieșit din labirint afară. înăuntru nu văzusem nimic viu - numai și numai oase. Tăindu-mi o nuia verde în chip de măsurătoare, m-am vîrît din nou în schelet. Printr-o gaură măruntă cît un vîrf de săgeată, preoții mă văzură că măsor altitudinea ultimei coaste și strigară către mine: Ă Cutezi să-l măsori pe dumnezeul nostru? Asta-i treaba noastră! Ă Bine, cinstiților preoți, le-am răspuns eu. Spuneți-mi atunci, cam ce lungime îi dați? Drept care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din nou în schelet. Printr-o gaură măruntă cît un vîrf de săgeată, preoții mă văzură că măsor altitudinea ultimei coaste și strigară către mine: Ă Cutezi să-l măsori pe dumnezeul nostru? Asta-i treaba noastră! Ă Bine, cinstiților preoți, le-am răspuns eu. Spuneți-mi atunci, cam ce lungime îi dați? Drept care, se încinse între ei o dispută aprigă, în legătură cu dimensiunile coastei aceleia; începură să se pocnească unii pe alții în scăfîrlie cu bastoanele lor îaugustul craniu le răsfrîngea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în locul unde șira se pierde în coadă, are o lățime de numai doi inch și seamănă cu o bilă albă de biliard. Mi s-a spus că balena avusese și cîteva vertebre mai mici, care fuseseră însă pierdute de copiii preotului, niște ștrengari canibali care le furaseră ca să joace „arșice“. Vedem așadar cum pînă și coloana vertebrală a celei mai uriașe viețuitoare sfîrșește într-o joacă de copii. Capitolul CIII BALENA FOSILĂ Prin însăși masivitatea ei, balena constituie o temă copioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care a fost "Junimea", fondatorii se opriseră mai întîi asupra numelui de "Ulpia Trajana"... Dar pentru o școală anti-latinistă, numele nu era potrivit... Dl Teodor Rosetti a propus numele "Junimea"... dl Pogor, mulțumit, începu să cânte pe nas ca un preot și întrebă de trei ori, ca la botez: S-a lepădat copilul de Satana pedantismului?" ("Săptămîna"), anul 1903, nr. 43; vezi și Amintiri din "Junimea" de Iacob Negruzzi. că "Junimea" nu se ferește destul de pedantism 1. Dorința lui V. Alecsandri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
isprăvi cu această chestie, ni se pare interesant a releva o idee pe care Eminescu a exprimat-o în treacăt, dar care este foarte interesantă și care-l deosebește de junimiști. Este poporanizarea limbii științifice de către intelectualii satelor: "...învățător și preot coboară cultura în jos și traduc limba cosmopolită, nesemnificativă și abstractă a științei, care e domeniul lumii întregi, în formele vii, mlădioase și încîntătoare prin originalitate, a poporului" 4. 1 Scrieri politice și literare, p. 310 ă Despre limba cărturarilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Dumnezeu pe orice copil." Și pe când "oamenii de societate", lacomi de acest spectacol infam, încurajează pe micul pervers ("Domnul senator îl tratează cu cafea și rom, alt "amic" îl mai îmbie încă cu un păhărel... și încă unul..."), numai un preot de 1 Nuvele, Povestiri, ed. Minerva, p. 21. sat, popa Niță, "cu pumnii încleștați, se sui pe trotuar și apostrofă, cu accentul celei mai mari indignări pe cei ce rîdeau: " E păcat, domnilor! gîndiți-vă! Creștini!... Frumos!... Mare păcat!"1 Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
amară. Și, în același timp arătând imoralitatea și venalitatea justiției lor, celor din oraș, față cu cinstea și omenia celor de la sate, mai arată încă o dată, și prin aceasta, 1 Nuvele, Povestiri, p. 31, 33. 2 Să se compare acest preot, preotul de sat, cu popa Pripici din O scrisoare pierdută, cu popa Petcu din Art. 214, preoți de oraș. infamia celor de sus față cu cei de jos, își mai arată încă o dată antipatia față cu unii și simpatia față
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Și, în același timp arătând imoralitatea și venalitatea justiției lor, celor din oraș, față cu cinstea și omenia celor de la sate, mai arată încă o dată, și prin aceasta, 1 Nuvele, Povestiri, p. 31, 33. 2 Să se compare acest preot, preotul de sat, cu popa Pripici din O scrisoare pierdută, cu popa Petcu din Art. 214, preoți de oraș. infamia celor de sus față cu cei de jos, își mai arată încă o dată antipatia față cu unii și simpatia față cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]