KorAP: Find »[drukola/base=îndemn & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...151 152 153 ...262 >

6,539 matches

Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749

se forma, depășind vechile inerții și complicități. Adevărul e norma de conduită la care trebuie să consimtă oricine se interesează de res publica. Fără adevăr nu există libertate, nici democrație autentică. Am citit undeva, pe frontispiciul unei venerabile universități, acest îndemn evanghelic: Adevărul vă va face liberi!" În societățile mai stabile, unde asemenea îndemnuri trec de la o generație la alta de secole, fără hiat, regula veracității e de la sine înțeleasă, iar rezultatele ușor de observat. La noi, tendința de a scuza

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
care trebuie să consimtă oricine se interesează de res publica. Fără adevăr nu există libertate, nici democrație autentică. Am citit undeva, pe frontispiciul unei venerabile universități, acest îndemn evanghelic: Adevărul vă va face liberi!" În societățile mai stabile, unde asemenea îndemnuri trec de la o generație la alta de secole, fără hiat, regula veracității e de la sine înțeleasă, iar rezultatele ușor de observat. La noi, tendința de a scuza abaterea de la regulă ("Bietul om sub vremi"!) e încă vie, ca și aceea

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
frunte, căci fără el plăpânda noastră democrație ar fi în pericol de moarte. Trebuie să admitem desigur putința convertirii, în spirit creștin, dar să nu uităm nici proverbul care spune că vulpea își schimbă părul, nu și năravul. E un îndemn la circumspecție, cu atât mai legitim cu cât presa noastră abundă în dramatice răsturnări de atitudine. Am greși prin exces de scepticism față de ele, ne-am face însă și mai vinovați ignorându-le impactul social. Lumea noastră, atomizată sistematic sub

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
al "revoluției române.". Voind să arate că această revoluție nu era un "fenomen neregulat, efemer, fără trecut și fără viitor", Bălcescu îi descoperea cauze mult mai adânci decât "voința întâmplătoare a unei minorități sau mișcarea generală europeană". Regăsim aici un îndemn oportun și pentru clipa de față, căci el obligă la o lectură atentă a faptelor, una care să fie luminată, după expresia istoricului însuși, de o "filosofie" a devenirii. Dincolo de aparențe derutante, el descoperea în pașoptismul nostru realizarea unui principiu

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
îndelung suferindă s-a redresat brusc, printr-o mișcare ce părea neașteptată, providențială, dar care se alimenta totuși, în secret, din izvoarele unei rezistențe ce nu contenise cu totul nicicând. În forme subtile și diverse, această rezistență actualiza în fond îndemnul lui Bălcesu de a se face din slujirea ideii naționale un mijloc de a izgoni despotismul și a garanta "sfințenia vieții sociale". Vicisitudinile istoriei, chiar, deveneau în contextul amintit o sursă de energie. "Nu vă disperați de suferință, căci suferința

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
esențelor ei în fața opacității, a ireceptivității, a incompetenței și lașității, opina Alexandru Paleologu într-un interviu memorabil, strategia intransigenței trebuie să fie lucidă, rațională, suplă, dar să-ți facă sințită fără menajamente și fără abuz de prudență implacabilitatea". E un îndemn perfect actual, unul ce recomandă ca administratorii să fie "ținuți neîncetat sub amenințarea cenzurii imanente a inteligenței". El consună cu amintita replică a istoricului polon, susceptibilă să întrețină (dacă mai era nevoie) alarma noastră cu privire la funcția socială a criticii. Cronica

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
să aibă în vedere mai curând mizeria sătenilor, lipsa de cultură, justiție, milă. "Iată la ce ar trebui să ne gândim cu toții..." În adevăr, pentru cine cunoaște cât de cât stările de lucru din țară, nimic mai actual decât acest îndemn, la fel de actual ca și programul său de resurecție colectivă prin școală, gândit ca un tot armonic și întemeiat pe o deplină cunoaștere a realității. Celor ce evocă, în rău, excepționalismul nostru ca neam, ar trebuie să le punem sub ochi

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
istoria scrisă admite explicări" eventual, pe când "adevărul de realizat" exclude tranzacțiile, condamnând eroarea categoric, indiferent de motivele ei. De unde și concluzia criticului, valabilă oricând: "cu orice jertfe și în mijlocul oricăror ruine trebuie împlântat semnul adevărului". In hoc signo! E un îndemn valabil pentru oricine dar mai cu seamă pentru intelectualul procupat de soarta cetății. El știe că în materie de cultură, ca și în alte domenii, resursele sunt limitate și orice risipă e condamnabilă. "Ai un singur bloc de marmură: dacă

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
orice proiect comportă o dimensiune strategică. În istoriografie, de exemplu, latura cognitivă e menită să asigure însuși procesul de înnoire, pe când strategia are a-i legitima aspirația simbolică, locul pretins în raport cu alte discipline. Se degajă din asemenea studii, foarte actuale, îndemnul de a "citi" cu multă atenție și ceea ce se întâmplă sub ochii noștri, căci totul implică strategii, iar descifrarea acestora poate înlesni o conduită mai adecvată. Cine a urmărit cu atenție evenimentele din Decembrie '89 încoace și-a putut da

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
efort organizat, sistematic, de eliminare a blocajelor dintre nivele de instituire a dialogului social. "Înapoi la Haret!", scriam undeva, mai demult, cu gândul tocmai la nevoia de a pune la lucru metode simple de comunicare, persuasiune și inițiativă. Este un îndemn actual, căci se întemeiază pe observarea unor realități etnopsohologice care nu se modifică de la o clipă la alta. Convorbiri literare 4, ianuarie 1991, p. 3 II. ISTORIE ȘI ANAMNEZĂ SUFERINȚĂ ȘI REGENERARE Nu e nevoie de multă perspicacitate pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
nevoii", care a fost una din temele obsedante ale creației lui Eminescu. Gândul său ne plasează pe noi înșine în centrul duratei românești, invitându-ne la o reflecție serioasă și coerentă. În clipa de față, această reflecție poate fi un îndemn în plus de a estima renașterea pe care o trăim mai ales sub unghiul culturii, dat fiind că "orice progres se operează nu în afară, ci înlăuntrul oamenilor". O atare misiune implică raportarea clipei la o întreagă evoluție, plasarea ei

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
care umanitatea simte mereu nevoie. Atent la fapte, nu e o mai puțin preocupat de mecanisme, de instituții, de tipologii și metode de acțiune. Din fapte, el degajă ideile subiacente, convins că dincolo de faptele înseși trebuie să recunoască, după vechiul îndemn goethean, teoria. Dar e nevoie pentru aceasta de o mare capacitate de a transcende realitatea. Încrederea în forța ordonatoare a spiritului rămâne și în acest domeniu indispensabilă. "A te îndeletnici cu istoria însemnează, spunea H. Hesse, a te lăsa în

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
Un entuziasm indescriptibil s-a produs în țară la auzul alegerii sale, căci era cunoscut pentru spiritul său liberal și democratic. Era spiritul ce anima în genere acel mănunchi de luptători pentru cauza națională. În numele ei, Kogălniceanu adresa noilor legislatori îndemnul de a nu rata marea șansă ce se ivise printr-o conjunctură fericită a situației externe cu dorințele poporului: "precum venerăm pe strămoșii noștri, să facem și noi ca și strănepoții noștri să ne venereze pe noi. În mâinile noastre

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
pagini, la fel de glorioase i se vor adăuga. Pagina deschisă la 24 Ianuarie 1859, a cărei valoare se cuvine estimată în perspectiva întregii noastre durate, ca națiune, rămâne o pagină care merită să ne rețină mereu gândul, prin entuziasmul conținut, prin îndemnurile ei la creație curajoasă și demnă. Opinia, 28 (24 ianuarie 1990), p. 1 MESAJUL UNIRII Ce ne spune azi, în plină revoluție, marea împlinire națională de la 24 ianuarie 1859? Orice reflecție pe marginea acestei întrebări conduce la remarca inevitabilă că

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
decât ca pe o construcâie dinamică, menită a prezenta în definitiv "tragedia acestui neam omenesc"3. Sunt reflecții care ne pot reține astăzi interesul. Cronica, II, 10-11 (16 martie 1990), p. 1, 3 RIGOAREA SPIRITULUI "Înapoi la Maiorescu" e un îndemn cu motivare ciclică, de nu permanentă, în spațiul culturii noastre. Cum trebuie înțeles acest lucru? S-au propus deja diverse explicații, s-au formulat ipoteze cu privire la raportul dintre personalitatea criticului și epocă. Nota lor comună pare a fi recunoașterea unei

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
că e nevoie de o surdină care să atenueze notele exagerate, de bemoli care să coboare tonul ajuns prea acut? " Nu răspunde nebunului după nebunia lui ca să nu te asemeni și tu cu el", citim în marea carte. E un îndemn consonant cu datele paremiologiei de oriunde și nu mai puțin cu reflecția asupra trecutului. "De n-ar fi istoria, mare greșeală și întunerec tuturor oamenilor ar fi în lume și în veacul acesta și viața oamenilor puțin s-ar despărți

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
cum să ne purtăm pe drept și așa cum se cuvine cu dușmanii cei dinlăuntru și cu cei din afară". O lungă conviețuire cu alte etnii, în acel spațiu binecuvântat, a putut inspira asemenea reflecții. Ele rimează, evident, cu mai toate îndemnurile morale scoase de istorici din filele trecutului. Ar fi inutil să le evocăm în acest cadru, menit a sublinia numai funcția avertizantă pe care istoria trebuie să o împlinească mereu, alături de misiunea ei cognitivă. Filosofii n-au rămas nici ei

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
de acei oameni ai căror urmași suntem noi." E un text asupra căruia istoricii căutători de miracole în existența poporului român s-ar putea opri din când în când. Ces Latins des Carpathes constituie un punct de sprijin și un îndemn. Ateneu, XXVIII, 5 (Mai 1990), p. 2 REVOLUȚIA ÎN STUDIU: VARIAȚIUNI PE ACEEAȘI TEMĂ Împlinirea a două secole de la Revoluția franceză a resuscitat, ani în șir, o problemă asupra căreia s-a scris deja enorm. Prin amploarea consecințelor produse, practic

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
de pietate se cunoaște, dar și români de oriunde, unii ca slujitori ai sfântului locaș, alții ca închinători de ocazie, atrași de frumusețea locurilor și mai cu seamă de vestigiile cuprinse în venerabila necropolă domnească. De la marile morminte ne vin îndemnuri de tărie morală și de credință. Putna a fost, de la început, un asemenea izvor de învigorare, istoria ei confundându-se în bună măsură cu stăruințele depuse de acest neam pentru a-și păstra ființa în luptă cu adversitățile de orice

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
forțată, de deznaționalizare a elementului românesc a fost dusă după raptul din 1812 și mai ales după noul mare rapt din 1940. Această ultimă perioadă, cea mai dramatică, face obiectul unor analize întreprinse de istoricii din Chișinău într-un patetic Îndemn la înălțare înălțare în istorie 1. Este o culegere de texte, a căror finalitate e să definească starea actuală a istoriografiei moldovene, să discute chestiuni legate de contextul originilor, ca temă esențială a istoriografiei în cauză, să caute a defini

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
vechi și mai noi" de larg interes public. Îngrijitorul volumului e E. Bulat, iar textele cele mai numeroase și mai bogate în idei generatoare de perspective sunt scrise de Ion Țurcanu. Titlul cărții, chiar, e o fericită extensie a eseului Îndemn la înălțare în istorie de același. Autorul glosează acolo pe marginea catrenului eminescian, unde realitatea apare ca un Janus Bifrons, care e totodată retroși pro-spectiv, căci "viitorul și trecutul/ sunt a filei două fețe". Poetul închipuia durata ca o realitate

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
ea. A venit timpul s-o ducem acasă, s-o repunem în drepturi cetățenești și s-o scoatem în lume, ca să lumineze mintea și inima oamenilor". Minte și inimă! Vechiul adagiu din epoca renașterii noastre moral-politice inspiră și acest nou Îndemn la înălțare în istorie, îndemn ce se adresează nu numai profesioniștilor dintre Prut și Nistru, ci lumii românești în genere. E un îndemn ce se cuvine a rodi cât mai adânc, în ambele registre ale ființei. Cronica, XXV, 28 (13

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
o ducem acasă, s-o repunem în drepturi cetățenești și s-o scoatem în lume, ca să lumineze mintea și inima oamenilor". Minte și inimă! Vechiul adagiu din epoca renașterii noastre moral-politice inspiră și acest nou Îndemn la înălțare în istorie, îndemn ce se adresează nu numai profesioniștilor dintre Prut și Nistru, ci lumii românești în genere. E un îndemn ce se cuvine a rodi cât mai adânc, în ambele registre ale ființei. Cronica, XXV, 28 (13 iulie 1990), p. 1 SOLIDARITATE

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
și inima oamenilor". Minte și inimă! Vechiul adagiu din epoca renașterii noastre moral-politice inspiră și acest nou Îndemn la înălțare în istorie, îndemn ce se adresează nu numai profesioniștilor dintre Prut și Nistru, ci lumii românești în genere. E un îndemn ce se cuvine a rodi cât mai adânc, în ambele registre ale ființei. Cronica, XXV, 28 (13 iulie 1990), p. 1 SOLIDARITATE ȘI CULTURĂ M-a surprins întotdeauna ușurința, firescul evident cu care oamenii din societățile mai bine așezate convin

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
răsplată și nu urmăresc nici o glorie pentru ei, ci fac totul pentru binele neamului, socotindu-și ca cea mai aleasă cinste a lor conștiința că au contribuit, fiecare după putință, la aducerea întru îndeplinire a mântuirii neamului" (Ibid., 120). Ce îndemn mai înalt, mai persuasiv, mai fierbinte ar putea să urmeze acum, la un ceas de nouă primenire, dăscălimea acestui tulburător sfârșit de veac? Îndrumări mai concrete, expuse analitic și cu o bună cunoaștere a realităților noastre, se pot găsi în

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]