4,216 matches
-
lui Harap-Alb) (d) "Prâslea, care ședea doparte, văzu piatra care căzuse cu zgomot, mulțumi lui Dumnezeu că i-a scăpat zilele și se gândea ce să facă ca să iasă afară. Pre când se gândea și se plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare care îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
motiv că eu aș fi fost acela care i-am internat soțul în spital. Eu, care nu auzisem de respectiva internare decât cu o oră înainte! Ma scăpat din această penibilă încurcătură însuși generalul Emil Macri care, intrigat de acele țipete, a intrat în birou și i s-a recomandat sever femeii, cu numele și gradul. Am scăpat nu pentru că femeia s-a liniștit, ci fiindcă acuzele au fost...transferate asupra generalului. Cu o virulență mult sporită, întrucât „anchetata” era acum
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
simpatic pui de leu, voinicel, pe care îl iau în brațe. Dar nelipsitul Ursulică venit din București nu poate să lipsească. Puiul de leu îl privește curios și cu dispreț, înfigând deodată lăbuța în capul lui. Atât a trebuit. Un țipăt imens adună vizitatorii în jurul nostru, crezând că e vorba de o agresiune. Mai speriat e paznicul. Mulți părinți, cu copii de mână, care nu au văzut urechile lui Ursulică smulse, discută cu aprindere. Reușim să-i luăm urechile ca
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
început nu primea biberonul, acum dă ochii peste cap și-și mișcă codița fericit. Dar începe și reversul medaliei. Laptele e pasteurizat, dar e de vacă și ca atare, are deranjamente stomacale. Încercarea, doar verbală, de a-l da, stârnește țipete înfiorătoare din partea Sănduței. Mai mergem puțin și mă hotăresc. Cobor din mașină cu mielul, cu sticla de lapte și cu biberonul și intru în curtea a doi bătrâni. Aceștia refuză cadoul, determinați probabil și de faptul că Sănduța mă întovărășea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
-i copleșesc pe elevi cu cerințe, dar eșuează în a stabili standarde clare de comportament. Chiar dacă reușesc acest lucru, ei nu vor putea adăuga expresiilor verbale acțiunile adecvate pentru că ei nu se implică. Profesorii ostili utilizează o abordare caracterizată prin țipete, amenințări și sarcasm. Atât profesorii pasivi, cât și aceia ostili încalcă drepturile elevilor. Profesorii pozitivi își fac cunoscute cu limpezime așteptările atât față de elevi, cât și față de părinți sau administratori. Ei insistă, în mod calm, ca elevii să le accepte
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
trei pași sunt urmați în mod adecvat, acest ultim pas va fi utilizat destul de rar. Dar dacă lucrurile au ajuns departe, profesorul poate trece la acest ultim pas de o manieră rece, fără nicio implicare emoțională; nu este nevoie de țipete sau de accese de furie. Acești pași ar trebui afișați în sala de clasă, alături de trei până la cinci reguli pe care profesorul le consideră esențiale; regulile ar trebui să fie exprimate prin intermediul unor comportamente considerate dezirabile. La primele întâlniri cu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
desigur, care-i invidiam întâi și întîi pentru că făceau ce voiau, mutându-se din sat în sat și aducând pe hainele lor pestrițe parfumul depărtării și al necunoscutului. Apoi brusc, înainte de a ne dezmetici din contemplația noastră fascinată, grupul zburătăcit, țipetele ascuțite, amestecate cu bufnituri și icnete, spectacolul terifiant, care ne punea pe fugă: tinerele femei lovindu-se în cap, peste umeri, peste picioare, și peste burtă cu pachetele scoase din traista agățată de gât, proprii lor sugari. Nu eram probabil
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a intervențiilor lingvistice asupra stării lucrurilor”. În cazul unei insulte, de pildă, contează atât sensul propriu-zis pe care îl are termenul defăimător, cât și gestul care însoțește respectivul cuvânt sau timbrul vocii. Cum limba este un „corp de sunete”, orice țipăt, strigăt, răstire aduce un spor de violență pe lângă sensul propriu-zis al cuvintelor. Atunci când avem de-a face cu termeni deja agresivi, violența sonoră este un fel de megafon care amplifică violența de sens. Acest lucru are loc și întrucât „limba
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
la ceafă, ea scoase un urlet prelung ce îngrozi toată adunarea. De trei ori se înălță acest răcnet răgușit și sinistru". Fluierul cântă și ni se pare că-l auzim: "O lungă chemare se auzi din fluierul galeș, apoi un țipăt, încă o chemare, o gamă și melopeea se desfășură, fremătândă, fluidă, întreruptă de suspine, nebunească, agitată de salturi și hohote, moartă de dorință, însuflețită de teamă, pură și aprinsă, strălucitoare și liberă sau înlănțuită de durerile presărate cu sânge. Și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lumea morală se întrepătrund, se confundă, se amestecă și se exprimă prin aceleași semne. Intensitatea, profunzimea emoției sunt atât de mari încât nu trebuie și nu putem să ne mirăm dacă semnele lor sunt violente, discordante, dezordonate, pasionale ca niște țipete. Adăugați la această asprime ingenuă o fermecătoare inexperiență de străină 18 care nu scrie în limba ei maternă și veți înțelege savoarea deosebită, exotică, orientală, puțin barbară a acestor pagini calde și colorate. Ne place această limbă care-și trădează
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vitralii, irizată, ca o pulbere, face să plutească în penumbră dungi de albastru, violet și auriu în fața iconostasului strălucitor și de-a lungul frescelor hieratice; iar ochiul caută locul blestemat unde Ana lui Manole își sugrumă tânguirea de soție și țipetele de mamă înspăimântată. Să constatăm, în trecere, că este vorba de o legendă, așa cum a arătat J. Brun, pe care o regăsim peste tot, a clădirii care se năruiește pe măsură ce este construită și care devine trainică numai prin virtutea unei
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și bucolicele vergiliene. Este vorba despre o stână fără fadoarea pastoralelor lui Gesner și Florian. Realismul este aici crud și violent; tușele de culoare locală au îndrăzneală și energie. În mirosul de fermă, lapte și fân se răspândește mirosul sângelui. Țipetele fac să răsune staulul unde behăie mieii, iar ungherele întunecoase ale grajdurilor au ceva înspăimântător. Nici cea mai mică fantezie, nici cea mai mică divagație nu strică tabloul prin neverosimilul lor, este o pastorală trăită de păstori adevărați, murdari și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
este atât de infiltrată, încât extrude din cavitatea bucală (figura 47). Din cauza macroglosiei, hrănirea copiilor devine dificilă. Copiii cu mixedem congenital au o talie normală la naștere, dar au frecvent o greutate mai mare, din cauza retenției hidrice generalizate. Au un țipăt răgușit, din cauza infiltrării corzilor vocale, dar sunt în general foarte liniștiți și tăcuți. Musculatura este hipotonă, abdomenul este destins, luând aspectul de abdomen de batracian, adesea însoțit de hernie ombilicală. Tegumentele copiilor cu mixedem congenital sunt uscate, infiltrate, cu tentă
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de Patterson (1977) Comportamentală verbală A ordona: A cere imediat și clar sau ordin adresat cuiva Ordin negativ: ordin fără motiv: (1) cererea de supunere imediată, (2) amenințarea cu represalii negative, (3) sarcasm și umilire A țipa: tot felul de țipete Umilirea: a-și bate joc de victimă, a o face să-i fie rușine sau jenă în mod intenționat Comportamentală non verbală Distrugere: A distruge sau a încerca distrugerea obiectelor Ignoranță: A fi indiferent atunci când o persoană vrea să-ți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Hennings, 1977, pp. 84-85. 25 Vezi, în acest sens, "manifestările vocale fără conținut verbal, cum ar fi râsul, geamătul, oftatul, tusea seacă și dresul vocii" (Prutianu, 2004, p. 8) sau așa-numitele "manifestări expresive precum: suspinele, bombănelile, mormăitul, [...] plânsul, jelitul, țipetele, urletele, văicăreala, scâncetul, [...] bolboroseala, plescăitul, murmurul, bălmăjeala [...] etc." (Nuță, 2004, p. 21). 26 A se diferenția zâmbetul deschis, sincer, de bucurie ("zâmbetul Duchenne") de zâmbetul din politețe (cf. Ekman, 2011, pp. 294-303), zâmbetul real (simțit) de cel fals/social (Borg
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
seama de mulțimea construcțiilor pentru distracții. Abia de sus, din turnul 48 amintit, reușești cât de cât, să vezi o parte din cele peste 80 de ha alocate acestui complex educativ și de divertisment. De la înălțime se aud de peste tot țipete de satisfacție sau teamă a celor cuprinși în viteză și în înclinațiile instalațiilor complexe de creat senzații tari. La plecare, după ce s-a înserat, în zona apropiată de ieșire ne-a întâmpinat o surpriză deosebită, un spectacol de sunet și
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
bucătăriei și apasă clanța. Ușa nu vrea să se deschidă, clanța pare să se fi blocat în poziția orizontală. Mitică se luptă cu ușa care nu se clintește, în timp ce alarma sună asurzitor. Peste un minut căldura devine insuportabilă. Se aud țipetele oamenilor care aleargă bezmetic prin clădire. Pe sub ușă începe să intre o perdea de fum. Cerasela a rămas paralizată, cu mărul în mână. Gura ei e deschisă, câteva bucățele de măr îi atârnă printre dinți. Mitică se întoarce spre ea
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cele pe care le scot pisicile vara, pe acoperiș. Nici nu mai îndrăznesc să respir. Stau încordat ca o scândură și aștept să termine. Doamna dă semne că va avea foarte curând un orgasm. La un moment dat scoate un țipăt de indian înjunghiat, apoi mâinile binefăcătoare mă lasă în pace. Mai stați puțin întins, să-și facă efectul. Cred că nici n-aș fi în stare să mă ridic. Peste vreo două minute, cu chiu, cu vai, pun jos un
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
întâmplă? întinse el mâna cuminte pe bancă. Teodora săltă fruntea: Aud zgomot de săbii încăierate. Totul vine din partea asta indică cu mâna direcția sud. Nu se poate... murmură Matei, înfrânându-și impulsul de a o contrazice până la capăt. Aud și țipete într-o limbă pe care n-o știu, dar înțeleg ce spun, continuă ea. Matei nu îndrăznea să o privească în ochi, rămase oarecum înțepenit aștepta cu o răbdare disimulată să treacă momentul acela. Regreta că o invitase să ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pe cei care săreau aiurea în contra-timp și ziceau că dansează, ba mai și călcau fetele pe picioare.. Dormea toată lumea într-o liniște desăvârșită, când ,la un moment dat,ne-am trezit într-un zgomot infernal afară pe hol,cu țipete și vaete atât de femeie cât și de bărbat, cu lovituri în uși,parcă cineva încerca să introducă o cheie în broasca ușii noastre să o descuie. Am amorțit de spaimă.Fetele noastre au amuțit și ele, Nicu, încerca să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și o iubeam mult, mult de tot. Ei bine, află domnule, că au intrat în casă, poate douăzeci, sau mai mulți, și în fața mea, i-au sfâșiat rochia și au violat-o, în fața mea, domnule, realizezi grozăvia? După câtva timp, țipetele ei au încetat, iar când bestiile au plecat, am văzut doar o masă de carne plină de sânge." Și a izbucnit într-un plâns în hohote. Se așezase jos, pe podea, cu fața în mâini și plângea. O scenă sfâșietoare
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cu toții și cu bagajele ne-am îndreptat către gară... Toți ne deplasam încet și tăcuți, eu cu încă doi oameni încheiam coloana. Afară zăpadă, frig și încă destul de întuneric. Când am ajuns cam la jumătatea drumului, deodată am auzit niște țipete de copii, de femei, urmate apoi de exclamații de mare bucurie din partea tuturor. Ce se întâmplase? Urmând peronul dintre linii, copiii din capul coloanei și, pe măsură ce înaintau, și ceilalți, au dat peste o îngrămădeală de lăzi mari și cufere. Șase
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în nenumărate șuvoaie mai mari sau mai mărunte. Soldatul, în izmene și gol de la brâu în sus, se așeza pe fundul apei mici, cu spinarea în amonte, ca să-l izbească valurile, a căror spărtură mă stropea, făcându-mă să scot țipete de plăcere proaspătă, iar pe mine, gol goluț, mă prindea între picioarele lui, așezat și eu ca dânsul, cu spatele lipit de pântecele lui cald și ocrotitor, bucurându-mă de apa care se scurgea parcă prin noi, unindu-ne, limpede
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
corporală, mie însă mi se păreau întotdeauna nedrepte, ofensatoare și monstruoase. De când îmi aduc aminte, m-am opus părinților, pe care totuși îi iubeam, într-un amestec permanent de sentimentalism și revoltă. Când ridicau mâna sau joarda asupra mea, scoteam țipete și urlete în stare să alarmeze vecinii: asta și voiam, cu asta mă răzbunam. Datorită prezenței mătușii, bătaie n-am mâncat, cum n-am mâncat atunci nici clătitele tăvălite-n praf și impregnate de cioburi de sticlă și porțelan - dar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Christoșii răstigniți pe marginea șoselei, care ne trata din abundență cu praf - doar unul mi-a scăpat, punând apoi pe seama acestei neglijențe cele întâmplate. Căci, la intrarea în Satu Mare, microbuzul nostru a frânat brusc, iar bunica a început să scoată țipete disperate, fiind întâia care a zărit în șanț, înaintea noastră, Fordul răsturnat, cu roțile în sus. Coborând cu toții în grabă, am auzit gemetele mamei; eram înspăimântați, bunica plângea în hohote, frământându și mâinile. Au fost scoși vii și nevătămați de sub
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]