4,127 matches
-
II.. T Foști directori... Remember Motto: Acești admirabili profesori răi ne-au stimulat atât de mult curiozitatea de a ști, încât niciodată nu ne ajungea ceea ce aflam de la ei. (Academician Eugen Angelescu) Să fie numai jocul imprevizibil al întâmplării faptul că primul director al acestei școli să fi fost regretatul profesor de matematică, MIHAI ALEXANDRU? Cine altul decât profesorul meu de matematică din clasele gimnaziale, trecut în misterioasa lume a
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
anulat actul de proprietate, dar, În mod miraculos l-au lăsat În continuare În cele două Încăperi. Stăpânea acest ,,regat al cărții,, ,cum Îi plăcea să-l numească, cu o mână de fier, și disciplina lecturii. Îi călcaseră pragul scriitori, academicieni, studenți, elevi, politicieni din vechiul regim, preoți, profesori, prinți și prințese care ajunseseră la munca de jos, chiar și cocote. Când a murit, era Într-un aprilie rece și ploios, În care mugurii Încă nu-și dezlipiseră frunzulițele. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Clementina Izvoranu, profesoară, fiica adoptivă a Anei Maria Bădulescu („Buni”), fosta iubită din tinerețe a lui Traian Manu. 5. Cornel Izvoranu, inginer silvicultor, soțul Clementinei și tatăl lui Daniel. 6. Alexandru Stan, fost coleg de facultate al lui Traian Manu, academician, directorul Institutului de Cercetări Biologice al Academiei. 7. Victor Georgescu, văr cu Traian Manu. 8. Ralf Döring, tatăl Christei Manu, doctor În drept, avocat, dispărut În război. 9. Walter Döring, fratele Christei Manu, mort În timpul asediului Berlinului, În 1945. 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cu unul din ciucurii prăfuiți. În clipa când se pregătea să-l arunce cât colo, Își aminti că celălalt Îi pândește iritarea, zâmbi și Îl așeză cu grijă pe pervazul lat de lemn negru al ferestrei. — ...Ț-am zis, toarășu’ academician, că nu e cazu’ să te deranjezi! N-am nevoie de mai multă lumină, că văd! Văd Încă destul de bine! râse celălalt. Și ce crezi, nu s-a găsit un tâmpit s-o oprească șila noi? Când ne-am trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Emilian” * Colțurile buzelor subțiri se pungiseră În timp ce citea, dar, cum a pus foaia de-o parte, fața i s-a luminat. Zâmbetul Înșelător bonom, cu strungăreața neliniștitoare Între dinții lați, din față. — ...Da’ ai stat ceva, de data asta, toarășu’ academician! O lună În cap, cam atât, nu? O lună-n cap În Italia! Nu, n-o lua așa, n-am vrut să zic că te-ai distrat! Păi, cine să știe mai bine ca mine că te-ai dus cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Îmi zice: toarășu’ colonel, da’ de ce-l lucrează jigodiile astea pă academicianu’ nostru? Noi te susținem și crez că nu mi-o iei În nume de rău că ți le spui de-a dreptu’, din prietenie, dacă Îmi permiți, toarășu’ academician! — ...E reconfortant pentru mine să știu că am susținerea instituției! Adică persoane de Încredere care Îmi cunosc valoarea și devotamentul! Chiar prietenie, după atâta timp... Prietenie cu Satana În persoană! Care arată ca un contabil bonom, cu o burtică rotunjoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
trădător Între noi, ai semnalat chiar dumneata că parc-ar fi ceva scurgeri de informații. Pe lângă plăcerea de a sta la un pahar de vorbă cu Johnny Walker, d-asta m-am deplasat, vorbim alfel aici, da’ te deranjează, toarășu’ academician, dacă aprinz o țigară? — Deloc, deloc... Doar o să Întredeschid puțin geamul... Din partea mea, n-ai decât, io am cojocul meu, dumneata ești mai șubred. * I-a strecurat-o, În timp ce i-a fluturat pe sub nas pachetul de Dunhill, să știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ei se ascute brusc. Să nu mai vorbim despre modul În care m-ai invitat, dragul meu! Ai făcut-o după ce oricum dăduseși răspunsul la Centrul Cultural! Ba chiar și fostului tău coleg de studii, am uitat cum Îl cheamă, academicianul român, și lui, când ți-a telefonat, i-ai promis să faci călătoria! Nu ai venit să te sfătuiești cu mine Înainte să iei decizia! Niciodată n-o faci! Tu ești un lup singuratic, pe toate le hotărăști de unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
sau mai bine nu? Ca să nu spun ce rezerve am față de scrisorile pe care ai Început să le primești! Cel puțin cea pe care ai binevoit să mi-o traduci, iartă-mă, este de-a dreptul servilă. Cum poate un academician, un director de Institut, să te lingușească astfel? Și ce-ți scrie acel Victor, acel văr de care abia Îți aduci aminte? După ce ani de zile nu ai primit nici o scrisoare, nu ai știut nimic despre părinții, despre frații tăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
că acela ce Îmi va explica pe urmă aceste lucruri va fi tot vărul Victor. Dar deocamdată eram scârbit și obosit. Din fericire, tocmai atunci a apărut, ca un Înger salvator, Alexandru, fostul meu coleg de studii, director de Institut, academician, deputat În Marea Adunare Națională și Încă alte Înalte funcții. Controlorii, vameșii au dus cu respect mâna la chipiu și Într-o secundă așteptarea mea a luat sfârșit. Profesorul Stan nu a rostit atunci decât vorbele de circumstanță: că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de Eleonora Stamate. Printre autorii articolelor Îi veți putea regăsi pe: Dan Movileanu, Vasile Sevastre Ghican, Tănase Dănăilă, Paul Blaj, Petru Dinvale, A. G. Secară, Ion Manea, Nicolae Chiscop, Vasile Tărâțeanu, Valeriu Matei, Viorel Dinescu, prof. drd. Narcisa Florentina Boldeanu și academicienii Mihai Cimpoi și Nicolae Dabija. Secretar de redacție este Florentina Golea, iar responsabilitatea tehnoredactării Îi revine lui Avram Costel Dan”. ( informție preluată din Pro Tecuci .Ziar online de Tecuci). Un rol axial În menținerea la suprafață a acestei publicații revine
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
conștiință de 60 de ani „ ( Redacția). În nr. 24 al revistei „Tecuciul literar-artistic”, În articolul „Scriitorii și securitatea” apar dezvăluiri memorabile privind colaborarea unor scriitori de marcă... cu acești paznici din umbră...( Dan Moldoveanu). Remarcabil este interviul realizat cu regretatul academician Fănuș Neagu. „Cred că poezia va rămâne Înscrisă În bucuria omenească Încă vreo câteva sute de ani...” ( afirmă scriitorul). Nu am putut trece cu vederea un răspuns ce m-a tulburat: „ S au pierdut mai multe, s-a pierdut toată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
este bine plătit pentru asta și pe deasupra mai este și aplaudat la scenă deschisă de tâmpiții cu diplomă ai României. Deci iată încă că după o jumătate de secol, pentru păcatele noastre neiertate Dumnezeu ne-a pedepsit cu un nou "academician" de teapa lui A. Toma cel care în tâmpenia lui atavică voia să-l distrugă pe Eminescu. De-a lungul timpului Eminescu a fost adeseori judecat greșit, într-un alt context, contravenindu-se teoriei lovinesciene a mutației valorilor. Conform acestei
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
articol scris de Sorin A. Toma, care se numea “Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei”, articol, care a făcut la timpul respectiv, ca poetul Tudor Arghezi să dispară pentru ani buni din lumea literară a României. Tăticul lui Sorin A. Toma, „academicianul”, A. Toma avusese grijă în acele vremuri să-i treacă la dos mai pe toți marii poeți și scriitori români, cum ar fi Eminescu (!!!), Blaga, Rebreanu, George Călinescu și impusese în loc pe poetul cizmar Theodor Neculuță (???). Tudor Arghezi a rămas
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
interesează tema (era vorba de La Drame des Poisons) mai ales că odată (ce mult mi se pare de atunci) discutasem cu Bogdăneștii despre "crima" lui Racine. De curând, citisem în Conferencia un studiu foarte documentat în legătură cu această afacere, iscălit de academicianul Henri-Robert. După plecarea Alexei mi-a mijit în minte întrebarea: ― Oare pentru Mihaela am ținut conferința asta? Am gonit furios gândul și mi-am văzut de treburi. Ascensiunea mea continua vertiginos, drumul îmi era larg deschis. Nici o barieră nu mă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o academie sau școală regalaă, care trebuia să aibă conducerea tuturor școlilor din regat . Carol însuși era membru al acestei academii pe picior de egalitate cu ceilalți învățați . Lua regulat parte la sfaturile ei și îsi îndeplinea toate îndatoririle unui academician . Fiecare membre lua numele câte unui bărbat celebru din vechime . Unul se numea Horațiu , un altul Augustus , un al treilea Pindar . Carol Magnul , care știa psalmii pe din afară și care avea ambiția să fie un rege pe placul lui
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
celebru din vechime . Unul se numea Horațiu , un altul Augustus , un al treilea Pindar . Carol Magnul , care știa psalmii pe din afară și care avea ambiția să fie un rege pe placul lui Dumnezeu , a fost botezat de către colegii săi academicieni cu numele de David . Despre respectul ce i-l purtau națiunile străine avem o dovadă interesantă în solia ce i s-a trimis de către califul arabilor , vestitul Harum al Rașid ,un prinț tot atât de viteaz și de înțelept ca și Carol
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de urmat. După acest excurs interior, colonelul Savel încearcă un regret că nu mai e tinerel și plin de viață cum a fost. Se duce la masa lecturilor și mai trece odată cu ochii avizi pe pagina de interviu a istoricului academician Florin Constantiniu, care îi este drag pentru curajul de a interpreta istoria fără patimă și părtinire=sine, ira et studio, cum spune străbunul roman Titus Livius. Îi admiră verticalitatea caracterului și-i iubește rosturile afirmațiilor din dialogul cu Ion Longin
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
se sufocă de urât. Lumea deapănă pe gheme reci blesteme pentru toți, că nu au văzut cum geme un popor condus de hoți.” (2013) Martirizatul Savel se luminează și mai mult când vede că în disecția politicianismului actual, foarte regretatul Academician Florin Constantiniu, nu este singur. În România profundă, atâtea conștiințe pertinente sunt atente la jaful năvalnic neobolșevic, mascat de democratizare și care a adus poporul la sapă de lemn. Memoria istorică e o componentă a identității naționale pe care acești
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
stimulează intrăm în universalitate, așa cum au gândit și au făptuit nemuritoarele și statornicele genii și talente românești. Volumul are în preludiu, notele de lector ale Pr. Nicolae Dascălu - Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Pr. Cornel Cadar - Episcopia Catolică Iași, Prefața istoricului Academician Al. Zub și Cuvântul înainte al semnatarei cărții, Ioana I. Larco. Apărută în primă ediție, căci sigur vor apărea și altele (și a apărut ed. a II-a în 2003 la aceeași Editură), la Editura LIR - Iași, această căutată carte
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de încercat de multiplele suferințe trupești și sufletești. Aduc mulțumiri părinților și bunicilor mei care m-au crescut și îndrumat pentru viață, precum și dascălilor din toate etapele pregătirii profesionale, din clasele mici și învățământul universitar. De asemenea, mulțumesc D-lui Academician Al. Zub de la Academia Română, director al Institutului de Istorie “A.D. Xenopol” din Iași, care s-a ostenit și a citit manuscrisul, dând îndrumări în arta scrisului. Mulțumiri aduc P.C. Părinte Consilier Cultural al Eparhiei Iașilor, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Pr.
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
să cunoască foarte bine limba și trecutul propriului Neam... Cred că trebuie să ne regăsim mai întâi propria identitate națională pentru a ne construi o identitate europeană” și sper ca lucrarea de față și îndeosebi de Prefața, foarte instructivă a Academicianului Alexandru Zub, din care reproducem doar câteva rânduri: “O asemenea carte nu se poate rezuma, nici descrie după canoanele genului. Ea conține amintirile unui ofițer de elită, participant la marea conflagrație, în Est ca și în Vest, scos din cadrele
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
fost marcat printr-un banchet organizat în onoarea oaspetelui, pe 12 mai, de către Societatea Scriitorilor Români, la restaurantul Colonade și printr-o recepție la Academia Română (Marinetti, personalitate publică a regimului fascist al lui Mussolini, era, la acea dată, el însuși academician). Banchetul a fost prezidat de către șeful S.S.R., Liviu Rebreanu. Au participat, între alții: Ramiro Ortiz, Marcel Iancu, Ion Vinea, Jacques G. Costin, Caton Theodorian, Ludovic Dauș, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Minulescu, Claudia Millian, Ilarie Voronca, Mateiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
românești avangardiste (organizată de gruparea Contimporanul) și o excursie la Moreni au completat „tabloul” acestei manifestări intens mediatizate. Însă Contimporanul încetase, practic, să fie o publicație avangardistă, trăind - ca și Marinetti - din capitalul simbolic al trecutului insurgent. Pentru „contimporani”, vizita academicianului futurist reprezenta o bună ocazie de promovare a culturii române în străinătate și, implicit, de legitimare externă a propriei activități. Iată, in extenso, chapeau-ul textului/cadoului marinettian, „Incendiul sondei din Moreni“, publicat în nr. 96-97-98 al revistei: „Prietenul nostru F.T.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Sașa Pană își explică astfel gestul de atunci: „Practicînd o atitudine consecventă principiilor ce ne călăuzeau - nu numai în scris, ci și în viață -, am refuzat să participăm la diferitele recepții prilejuite de vizita în țară a fascistului F.T. Marinetti, academicianul lui Mussolini. Nici în particular nu l-am vizitat. Nici Roll, nici eu, nici Claude Sernet, pe care oaspetele îl cunoștea personal din anii cînd Mihail Cosma studiase în Italia și se apropiase de mișcarea futuristă. A fost doar Voronca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]