4,115 matches
-
poartă în sine un anume număr de ființe. Mai curând decât să le reprezint pe cele din urmă forma unor noi personaje care ar fi cu greu altceva decât personaje vechi cu nume diferit, am fost mult mai înclinată să adâncesc, să dezvolt și să alimentez acele ființe cu care eram deja obișnuită să trăiesc, ajungând să le cunosc mai bine pe măsură ce am învățat mai multe despre viață și îmbunătățind lumea care deja îmi aparținea. Reflecții pe marginea compunerii Memoriilor lui
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Este cunoscut faptul că exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale acestora, ducând la devieri de conduită. De aici rezultă necesitatea ca părinții și educatorii să se identifice cu nevoile și aspirațiile elevului, pentru a le dirija cu tact, înțelegere și dragoste spre un scop
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
far niente nu înseamnă, firește, nici afazie, nici inconștiență. Presupusa inactivitate fizică pe care și-o cultivă perfect lucid eul liric îi permite să întârzie, vizual, olfactiv sau tactil, asupra fiecărui element din proximitatea sa. Pe măsură ce el pare a se adânci în lene, obiectele și ființele care îl înconjoară se încarcă, dimpotrivă, cu energie și se metamorfozează într-un mod absolut fermecător. Procedeele recurente de transfigurare sunt antropomorfizarea (în dulap se ascund "dulci farfurii cu sufletul ca roza/ de parfumat", "cuțitele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stupoare de animal neputincios, căutând, în momentele următoare, spre mine, ca un reproș mut; încărcat totuși de speranța că am înțeles și că-i voi fi aproape.) Mi-o închipui: singură, la țară, într-o casă în pereții căreia se adâncesc fisurile, trezindu-se înțepenită dimineața, făcând focul cu surcele și motorină, punând apa în oale, tăind lemne în fața geamului. Sau noaptea, în patul de lemn, sub plapumă, cu țeasta țiuind de singurătate și frică". În oricâte feluri va fi spus
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
într-un coș de hârtii/ din biblioteca municipală" Eroism) se prelungește, discret, în Variațiuni rococo (Editura Alfa, Iași, 2008). Acest ultim volum semnat de Mircea Popovici (exceptând, firește, interesanta antologie de autor intitulată, sugestiv, Cabinetul de stampe, Editura Alfa, 2009) adâncește viziunea și potențează retorica specifică, atenuând doar din impulsivitatea atitudinală de odinioară. Când nu e filtrată printr-o pânză a distanțării autoironice, benigne totuși, melancolia e aici datoare, de cele mai multe ori, lucidității triste a situării într-o vârstă și o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
timpul-cascadă, "orizontul unor trăiri pentru care accentul supremei valori zace pe dimensiunea trecutului" și timpul-fluviu, care "își are accentul pe prezentul permanent". Orice poem al lui Romanescu trimite, în text sau subtext, la una dintre aceste ipostaze ale timpului, ce adâncește lumea în "limba universală a plânsului". Apare, spre exemplu, un timp-havuz, foarte rar, e adevărat, căci Ioanid Romanescu e un poet căruia îi displace profund să-și imagineze cum arată viitorul, și cu atât mai puțin să creeze utopii. Asta
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gurile universului/ din macerațiile destinului..." (***). Avatarii instanței auctoriale (de la Bufonul cu "masca și aripa de inorog" sau creatura anamorfotică, "jumătate cap de cal; jumătate lasou" ce crește din carte, la nebunul captiv în bibliotecă sau la adoratul "Celălalt Borges") se adâncesc cu voluptate sau cu furie în ceremonialuri textualiste stranii, care să le faciliteze accesul În țara Verbului, Eutopia, sau în "țara de stele", Magnezia (descrisă într-un exercițiu cu mai mulți fluturi negri, care deschide Începutul poemului). Acolo unde Amintirile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pierderi în contul unor ritualuri care au supraviețuit, dar sînt pe cale să dispară în mod inevitabil. Breșa între lumea diurnă și lumea nocturnă, între sacru și profan, între miraculos și cotidian, între oniric și real a continuat totuși să se adîncească. "Peste tot e zăpadă, anticipa Nietzsche, aici viața tace. Aici nimic nu răsare, nu crește..." Există însă forțe ce nu pot fi reduse la tăcere. Cînd spațiul din templele oficiale nu mai satisface exigențele sacrului, acesta se exprimă prin formele
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Treptat, procentul a scăzut; țările respective au fost obligate să facă apel la împrumuturi externe, prin dobînzi mari și în continuă creștere. Criza cooperării internaționale, relevată în 1972, de raportul Ed. Faure, nu s-a atenuat așadar, ci s-a adîncit. Regimul preferențial acordat, în ultimele decenii, de multe state cheltuielilor militare a ridicat noi bariere în calea organizării unei cooperări eficiente în domeniul educației. Cheltuielile pentru înarmare, războaiele purtate pe multe meridiane au redus nu numai șansele dezvoltării unei largi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care, făcînd parte dintr-o rețea sau alta, vin în întîmpinarea celor ce vor să învețe ("Esprit", nr. 3, martie 1971, apud 2, p. 75). Ce sînt, de fapt, acești administratori și consilieri altceva decît niște "inițiatori" particulari care vor adînci și mai mult caracterul "manipulator" al școlii? Propunerea lui Ivan Illich de a deșcolariza societatea este concluzia unui raționament întemeiat pe o premisă falsă: școala are un caracter determinant în viața societății. În realitate, după cum se știe, școala este un
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
liceul nu asigurau o pregătire care să ofere șanse accesului într-o școală de nivel mai înalt, elevii cei mai buni au făcut apel la meditatori. Promovarea forțată, cerută de organele politice locale (pentru ca județul să fie în frunte!) a adîncit scăderea interesului elevilor pentru învățătură. La aceasta a contribuit și faptul că potrivit tendinței de egalizare din acei ani deseori cei cu pregătire intelectuală mai ridicată primeau o "retribuție" inferioară celor mai puțin instruiți. Dacă programele supraaglomerate descurajau pe unii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
călătoriilor" științifice prin toate domeniile pedagogiei aparține trecutului. Cine se aventurează totuși într-o astfel de acțiune riscă să rămînă la suprafața problemelor. Această tendință, a unor cercetări meticuloase asupra unor aspecte de detaliu ale educației, se va continua și adînci în viitor. b) Întrucît, în această perioadă, pe primul plan al procesului educativ au fost puse, mai ales, instruirea prin activitate și socializarea elevilor, marile inovații au fost aduse de cercetările psihologice și sociologice. Unele ipoteze formulate de cercetătorii psihologi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
va căpăta un caracter ciclonic: oamenilor le este din în ce mai greu să creadă, dar le este din ce în ce mai greu să trăiască fără să creadă. Din acest moment, îndoiala care corodează credința duce la nihilism, la angoasă și la disperare, adîncind astfel o depresie care reclamă întoarcerea Credinței. De aici convertirile lui Péguy, Psichari, Claudel, la începutul secolului XX. Astfel, dialogica între cele două surse evoluează în dialogică între două tradiții, care se transformă una prin cealaltă în cadrul marii dialogici europene
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
radicalitatea suferinței omenești. Aceasta nu este provocată doar de foamete, de sărăcie, de înrobire, de război. Anihilarea acestor flageluri ar suprima suferințe imense, însă nu ar rezolva problema suferinței. Există o altă suferință care se extinde, se amplifică și se adîncește acolo unde există confort și îmbelșugare, cea a singurătății, a zbuciumului, a faptului de a nu fi înțeles, a angoasei, a rătăcirii, a amărăciunii. Mesajul lui Buddha ne spune că durerea este problema problemelor și ne cere să o privim
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ori difuziunea ideilor. Lucrul acesta pare evident și în materie de educație, domeniu unde regimul comunist a intervenit cu brutalitate, sistematic, deformându-l până la schilodire. Între discursul teoretic și realitatea școlară s-a produs un clivaj care s-a tot adâncit, luând proporții alarmante în zilele noastre. O deplorabilă confuzie s-a instalat mai pretutindeni, atât cu privire la procesul instructiv-educativ, cât și pe tărâmul integrării sociale a corpului didactic. De la condiția ancilară, funcționărească, de simplă unealtă a politicului, la care fusese redus
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în forța ordonatoare a spiritului", că fără "credință în ordine și sens" munca lui e zadarnică 2. Este justificarea oricărei sinteze, a sintezei istorice în primul rând. Spre ea se îndreaptă, în plin postmodernism, atenția oricui simte nevoia să se adâncească în sine, ca o contramăsură la expansiunea vertiginoasă a lumii în timp și spațiu. N. Iorga a înțeles că nu poate concepe ultima-i sinteză, istoriologia, decât ca pe o construcâie dinamică, menită a prezenta în definitiv "tragedia acestui neam
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
-și pleda interesele la Liga Națiunilor și în alte foruri internaționale. Europa devenise o realitate aproape familiară pentru omul deprins a călători, pentru intelectual, pentru diplomat, din nefericire o realitate prea puțin durabilă. Tragica segregație socio-politică de după ultimul război mondial, adâncind un proces mai vechi, ne-a aruncat din nou în afara marilor curente de idei și preocupări. Ea ne-a inculcat, în timp, sentimentul unei izolări tot mai depline și chiar al unei alterități ireductibile. A trebuit să vină seria de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
individual, discursiv sau stilistico-funcțional. Baza teoretică a articolelor cuprinse în volum este, în general, cea din GALR. Totuși, în puține cazuri, a fost depășită teoria cuprinsă în GALR, fie inovându-se ca interpretare (capitolul despre cuantificatori, despre prepozițiile partitive), fie adâncindu-se descrierea existentă acolo (adverbiale, alocutive, conectori conjuncționali). De aceea, în cazul câtorva articole, au fost necesare și clarificări teoretice. 1.3. Cartea se înscrie într-o bogată tradiție a lingvisticii românești privind studiile de dinamică a limbii române actuale
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
un traseu cognitiv bine delimitat. Acest traseu însă poate conduce la „paradoxul enciclopedismului specializat care închide profesorul (învățătorul) și elevul într-o tranșee pe care și-o sapă ei înșiși și care îi izolează din ce în ce mai mult de realitate, pe măsură ce o adâncesc (L.D. Hainaut, 1981, p.213). Profesorul (învățătorul) din dragoste pentru profesia sa , tinde să treacă pe planul secundar elevul, obiectivul prioritar al întregii sale activități, influețându-i negativ dezvoltarea intelectuală. Prin abordare monodisciplinară ori intradisciplinară se înțelege „acțiunea de a aborda
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
un drum lung pe parcursul căruia să nu uităm o clipă formarea capacităților operatorii ale gândirii. La clasele IIV interdisciplinaritatea se poate promova cu succes la orice lecție, când cunoștințele o reclamă. Învățătorul trebuie să se străduiască să extindă și să adâncească legăturile dintre obiectele de învățământ, asigurând continuitatea procesului de instruire de la o etapă la alta, fiecare constituind premisă pentru cele care urmează. La clasele I-IV predarea interdisciplinară favorizează transferul de cunoștințe și extinderea unor punți de legătură între disciplinele
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
oportun, de aceste idei. Pentru a-i face pe elevi să înțeleagă deosebirea dintre frumosul artistic și cel natural, i-am îndemnat să cunoască mai îndeaproape natura prin contactul nemijlocit, s-o cerceteze, s-o descopere, apoi, pe parcurs, să adâncească contemplația estetică a naturii. Lecțiile de limba română, geografie, științe ne oferă multe exemple de urmărire a unor scopuri înalte cu valoare educativă în direcția formării unei conduite cu structură cognitivă și afectivă raportată la mediu. În literatura română, sentimentul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
probleme de gândire. Lucrul în echipă are eficiență pentru psihorelaționarea elevilor și pentru obținerea unor produse de calitate. Prin demers interdisciplinar se dezvoltă interese autentice pentru știință și tehnică, elevii devenind mai inventivi și mai activi. Activitățile interdisciplinare extind și adâncesc conexiunile dintre discipline, oferind premisele formării unei viziuni unitare, determinate de viață. 3.3. Corelații interdisciplinare în învățământul primar: limba românăistorie -geografie În primele clase ale școlii generale, elevii primesc unele cunoștințe de istorie sub formă de povestiri, legende, poezii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
și precreștine, astfel încât sunt percepuți drept mesageri ai divinității deși folosesc magia și recurg la răzbunare, conform codului cavaleresc, sau sunt văzuți ca sfinți cu comportament de războinic. Pe măsură ce crește sfera de influență a creștinismului, conflictul dintre aceste trăsături se adâncește, astfel încât imaginea complexă a eroului mitic se scindează, dând naștere unor tipuri separate. Atitudinea creștinească, exemplificată de personaje reale sanctificate ca urmare a vieții lor sfinte, trimite la tipul "sfântului" (printre exemplele date de Burke se numără Sf. Ieronim, Sf.
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
acest sens. În țările occidentale, informațiile de acest fel sunt obținute pe cale indirectă: ministerul Finanțelor urmărește periodic dosarele financiare ale magilor și "divinatorilor" profesioniști. Nu se știe câți sunt însă în clandestinitate. Caracterul destul de obscur al acestor statistici și cifre adâncește misterul asupra fenomenului. Divinația și magia se transformă astfel în realități greu cuantificabile. Apar întrebări de tipul: câți prezicători sau ghicitori sunt? Ce clientelă îi frecventează? Ce venituri au? Ce practici cunosc? Cum își fac reclamă și publicitate? În ce
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
semnificațiilor, destinul său ilustrând viziunea despre existență a autorului și „teza morală“ a textului. Eroul lui Slavici este un personaj complex, dile matic, de mare forță în reprezentarea omului care se lasă dominat de slăbiciunea sa. Devenirea sa tragică se adâncește prin „căderea“ dintro ipostază în alta, dinspre omul moral spre cel imoral. Când liniștea familiei sale este tulburată de apariția lui Lică Sămădăul, Ghiță încearcă să i se împotrivească ferm și demn. Numai că prima eroare - aceea de a nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]