70,486 matches
-
trăiesc, foarte puțini oameni sunt prezenți în timpul concret. Ni se spune că omul a "progresat" și facultățile sale mentale au evoluat - prin atenție la mediul înconjurător. Vă rog să vă gândiți bine și să vă amintiți propria dumneavoastră viață: este adevărat că ați fost atenți în momentele decisive? Eu unul, nu". Și dă ca exemplu un naufragiu pe care l-a suferit în tinerețe pe Marea Neagră când, împreună cu alți șase tineri, a stat în derivă timp de 40 de ore pe
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
sînt documentele vremii și cei ce mai trăiesc. Fără să-i citez numele lui Trotzki, bolșevicul genial Leiba Bronstein, a spus că o cultură nu poate fi dirijată și că nici cultura de clasă nou apărută n-avea sens, cultura adevărată fiind una și aceeași în întreaga și pentru întreaga omenire. Sacrilegiu! Sala înmărmurise. După excludere, au venit la mine și m-au consolat, fiind pe ascuns de acord cu mine, cei cu care lucram...Silvian Iosifescu, Eugen Schileru, Vera Călin
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
în pagini de proză memorialistică sau în expunerea opiniilor despre o anumită carte, despre un anume scriitor"? Tot așa observația interogativă că tot scriind despre tot și toate, fără alegere e curios cum poetul nu și-a dat seama că adevărata sa vocație trebuie căutată în izbînzile din Rapsodii, din cîteva balade, din Parodii. S-a complăcut în evocarea banalului transfigurat, descoperind că îi reușea tristețea umorului său pururea recunoscută. În prefața volumului de debut, antedatată, scria, cunoscîndu-se bine pe sine
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
curînd interesat de timpurile istoric mai apropiate decît de cunoașterea cutăror domnitori medievali. Începînd cu originile, autorul ia în considerare pe lîngă geto-daci și romani, componenta turanică (avarii, pecenegii, uzii, cumanii) și slavii. Autorul ține să releve că nu e adevărată aprecierea că geto-dacii se confundă cu tracii, ci au fost seminții deosebite. Iar colonizarea romană nu se reduce la armatele stabilite aici, ci la afluarea spre ținuturile dacice a unor mase de oameni din aceeași zonă în căutarea aurului de
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
1895, un condotier pentru a-și modifica, apoi, radical opinia. Domnia bună a lui Șerban Cantacuzino, unul dintre ultimii domnitori pămînteni (celălalt a fost Const. Brîncoveanu, cu tragicul lui sfîrșit), e importantă și pentru că, pe vremea lui, se produce o adevărată revoluție... agrară, introducîndu-se cultura porumbului, care, treptat, o va înlocui pe cea a meiului. Iar unii autori consideră că datorită acestei mari modificări a crescut populația în Principate în secolul al XVIII-lea. Evident, despre veacul fanarioților autorul aduce bune
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
tezei respective. Problema apare cred atunci cînd teza devenită carte păstrează intact reflexul reverențios inevitabil (cred mulți) în contextul relației doctorand-coordonatori. O carte care mulțumește pe aceeași pagină de gardă comisiei, care citează abundent și laudativ din aceeași coordonatori, cîteodată adevărate banalități, pierde inevitabil din rectitudinea și autonomia pe care ar trebui să le aibă ca volum de-sine-stătător. În notele primei pagini apare o mențiune de tipul: "Faptul că la Caragiale se vorbește mult și că vorbitul în ipostaza de viermuială
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
pe care ar trebui să le aibă ca volum de-sine-stătător. În notele primei pagini apare o mențiune de tipul: "Faptul că la Caragiale se vorbește mult și că vorbitul în ipostaza de viermuială și trăncăneală devine pentru insul caragialian o adevărată ocupație a fost remarcată întîi de V. Fanache..." Nu importă atît faptul că se poate replica citînd din Comediile d-lui Caragiale, cît mai ales impresia dezagreabilă pe care o produce permanenta gratulație între ucenic și maestru, între notele lucrării
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
zilelor noastre) a observației empirice. Ca neurolog, autorul cărții știe multe despre oameni, despre misterele și ciudățeniile minții lor. Pacienții săi devin veritabile personaje literare. Între aceștia, o oarecare Emily (numele nu e cel real, firește), așteaptă să devină cu adevărat eroină de roman: datorită unei malformații la creier, femeia nu poate percepe nici un sentiment negativ. Nici frică, nici furie, nici tristețe. Ea nu poate generaliza experiențele neplăcute și astfel nu poate trăi niciodată dezamăgirea. Cum va fi arătînd lumea pentru
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
să intre în libera concurență! întreb și eu: cu cine să intre în concurență? Care dintre editurile românești de succes a scos, în zece ani în care nu tot timpul comerțul cu cartea a mers rău, o singură ediție critică adevărată din marii scriitori români? Să nu mi se scoată ochii cu variatele "ediții artistice", cu coperte superbe și pe hârtie de lux, tipărite, nu întâmplător, de Crăciun și de Paște. Vorbesc de edițiile serioase, de volumele muncite la sânge, cu
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
speciilor... Miroase parcă a oțet, a fructe putrede, - un miros vechi de toamnă în livezile bogate de pe vremuri... În cîteva minute, mă obișnuisem cu noaptea artificială străbătută de glasurile ascuțite ale păsărilor, de răgetele fiarelor. Întîi crezusem că răgetele erau adevărate. Pe urmă mi se atrăsese atenția că lucra o bandă sonoră, iar ochii aceia fosforescenți de tigri, de lei, erau doar niște beculețe electrice. Dar din tot ce-am văzut la Los Angeles, cunoștința făcută cu femela-urangutan solitară a fost
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
lui Graham Green, dincolo de mimetismul anilor '40, este o modernă poveste tragică ce-și trădează resorturile abia după reluarea mereu și mereu a crîmpeielor de amintire, intarsii ce scurtcircuitează memoria protagonistului, Ralph Fiennes, rănit în orgoliul personal. Pînă cînd află adevăratul motiv pentru care amanta, delicata Julienne More, îl părăsise: legămîntul cu Dumnezeu care îi salvase iubitul dintr-un bombardament, readucîndu-l la viață, redîndu-i acestuia și dreptul de a contesta dumnezeirea! "Izolat în cinema" cum se declară, Lucian Pintilie onorează la
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
refuzul verbal al regimului ("jos Iliescu!") și greutatea structurii care deține puterea. Acum populația poate manifesta, dar șansele ei sunt nule atâta timp cât un pol politic, o contraputere, nu se va constitui, pentru a atârna pe talgerul balanței. Ce este nou: adevărata figură a României apare în lumină acum, o refuzi sau încerci s-o înțelegi. Timpul necesar pentru redresare va fi lung - atât de lung încât, când va veni momentul, va fi poate prea târziu pentru renașterea a ceea ce s-a
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
dincoace, dinspre zilele noastre. Astfel au apărut, cu o urgență furibundă, în mai toate orașele țării și chiar prin unele sate altminteri liniștite, monumente după monumente, statui după statui, troițe după troițe și așa mai departe. Victimele directe ale acestei adevărate hemoragii simbolice au fost în primul rînd spațiul public și bunul simț, iar, în al doilea rînd, istoria națională, cu precădere cea romanțată și împinsă în mitologie, cu voievozii ei și cu tot soiul de alte figuri civilizatoare. în topul
Ieșirea din fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17111_a_18436]
-
făcut apoi? I-a "învățat" pe scriitori cum să...scrie, altfel spus i-a alfabetizat întru realismul socialist. O spune singur: ""Păcat că în această țară nu există oameni ca George Călinescu sau Tudor Arghezi, care să știe să scrie adevărată poezie patriotică socialistă". M-am uitat la respectivul șef al secției ideologice și am spus: "Păcat. Cei pe care i-ai amintit nu au făcut altceva decît să învețe de la mine cum se face această treabă, că nu a făcut
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
pe de o parte, conservă memoria unui figurativism îndepărtat, memorie ce funcționează oarecum atavic și care, mai puțin interesată să păstreze identități riguroase, transferă realitatea în semne generice și în concepte plastice subiective, iar, pe de altă parte, dezvăluie o adevărată fascinație pentru scriere, pentru text, pentru lumea codificată sub impactul gîndirii abstracte. La primul nivel al percepției, la acela retinian, grafica lui Sasha Meret este una de factură decorativă, o construcție de planuri cromatice mari și de semne integrate în
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
și al stereotipului decorativ. Prin discursul ei de o extremă delicatețe, prin subtilitatea limbajului, prin discreția aproape pudică a imaginii și, mai ales, prin autenticitatea și profunzimea mesajului său spiritual, expoziția lui Sasha Meret avea toate calitățile unui eveniment cultural adevărat, dar, din păcate, și un viciu greu de surmontat: acela de a fi fost organizată simultan cu expoziția Alexandrei Nechita, într-o Românie vulnerabilă încă în fața propagandei facile și înfometată pantraguelic de miracole și de promisiuni căzute din cer.
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
de balade și arta mediteraneeană, de fapt arta cu un singur cuvînt căci este singura". Dar, evident, predomină subiectivitatea ascuțită, sensibilă pînă la delir. Uneori cu o notă picant-detectivistică, ramificată ca de obicei în masa doctelor referințe: "Dar dacă e adevărată prima ipoteză atunci se mărește familia lui O.S.C. atît de grăbit să citească Ce se vede și apoi spunîndu-mi că n-a citit decît șaizeci de pagini deși din discuții mi-am dat seama că a citit tot - și
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
de frunte România literară: "...trebuie să subliniem că, deși rare în presa cotidiană, în presa literară articolele consacrate unor personalități evreiești ale literelor, din România sau din alte țări, sunt frecvente și că publicații cum sunt , și <22> au o adevărată strategie în acest sens (s.n.). Numai în ultimele două luni, au fost acordate spații mari unor analize sau prezentări ale operei și vieții lui Felix Aderca (C. Stănescu), Benjamin Fundoianu (Andrei Oișteanu), Radu Florian (Ileana Ioanid), Marcel Reich-Ranicki (Amelia Pavel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
francez Henri Pons face jocuri. Magistratul care se ocupă de partea franceză a așa-numitei afaceri a albumului, dar care, scrie Ion Cristoiu, a venit în București fără a ieși din muțenei și ar trebui să dezvăluie presei din România "adevăratele scopuri ale misiunii sale în România".
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
-se câteodată într-un lamento erotic cu modulații burlești, în care e invocată femeia-obiect. Obsesia devălmășiei de regnuri își găsește acum expresia într-o tehnică a "tăieturilor" și a "inserțiilor", a "petelor" ce acționează asupra discursului ca niște "corpuri străine, adevărate eșantioane de non-limbaj" sau de "cuvânt mort" sugerând aceeași teroare a hibridării: "te-am/ iubit ca pe o/ pagină/ web din/ site-ul yahoo-com în/ noaptea de/ revelion/ te-am/ i u b i t cu/ link-uri și cu
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
P.S.: Pentru cei ce vor să înțeleagă rolul elitelor în viața României, definitiv lămuritoare sînt vorbele doamnei Monica Lovinescu, dintr-un recent interviu: "nu am de ce să mă întorc, din moment ce nu am plecat niciodată". ("Observator cultural", 2, p. 18) Niciodată adevăratele elite nu au părăsit România. Ele au fost distruse, alungate, îndepărtate, exilate - dar în forul lor interior, întotdeauna prezente în România. 1) Bineînțeles, sînt și unele - puține - excepții, în funcție de bunele intenții (sau interese) ale celor din conducerea țării. 2) Regretatul
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
e și membru al PDSR, această lepădare tot mesaj electoral se numește. * Pornit în campanie prin țară, dl Radu Vasile a anunțat la Arad că va publica un volum de pamflete politice în versuri pe care îl va semna cu adevăratul său nume, aflăm dintr-o știre publicată în ADEVĂRUL. Radu Vasile ar fi afirmat că acel volum de pamflete ar fi "ceva în genul Florilor de mucigai ale lui Tudor Arghezi". Probabil că dl Radu Vasile a încurcat bibliografia ori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
Cannes e o veritabilă Olimpiadă a filmului (și ca proporții ale mediatizării, e al doilea eveniment de pe glob, după Jocurile Olimpice); ce să înțeleagă spectatorul văzînd că se premiază niște ciudățenii, sau niște actori neprofesioniști, în timp ce selecția abunda în mari actori adevărați? Ar fi ca și cînd, în sport, în loc de o Gabi Szabo, să zicem, ar fi premiată ultima sosită, pe motiv că tocmai și-a scos piciorul din ghips! E la fel de adevărat, însă, că în artă nu există unități de măsură
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
o mare diversitate de genuri. Ansamblul vrea să dovedească - în ciuda tuturor Cassandrelor - "fecunditatea și vitalitatea filmului de autor, cu condiția să-l căutăm acolo unde se găsește, adică, un pic, peste tot"... Frumos spus. Rămîne de văzut și cît de adevărat.
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
El leagă cele două capete ale strîmtorii în care se află portul imens în stare să adăpostească toate flotele lumii, - deschiderea spre nemărginirea oceanului Pacific... Peste Poarta de aur se poate ajunge pe țărmul celălalt pe care se află o adevărată grădină botanică în aer liber cu arbori sequoia exotici, unii avînd circumferința de peste 20 de metri. Am îmbrățișat un astfel de exemplar; adică am cuprins cît am putut cu brațele ceva din scoarța verzuie, tropicală, după aceea punîndu-mi pe ea
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]