6,618 matches
-
învăța să direcționeze acele resurse pentru descoperirea, corectarea, reorganizarea și integrarea minte/corp. (p.19Ă. DegunMather (2003Ă descrie tratamentul unei femei diagnosticate cu tulburare alimentară compulsivă și un istoric de mâncat în exces și perioade de înfometare în perioada de adolescență și cea de adult. Terapia stărilor eului în hipnoză a ajutat-o să înțeleagă cauza mâncatului compulsiv. Aceasta a fost urmată de utilizarea unui pod afectiv care i-a permis să acceseze o altă parte copil a sinelui care era
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cantității de țigări fumate se poate reduce eficient stresul (Perkins, Grobe, Stiller, Fonte și Goettler, 1992Ă. Fumatul este o dependență puternică și este un obicei la care este dificil de renunțat. Persoana începe să fumeze din diverse motive, adesea în adolescență. Oricum fumătorii afirmă adesea că o țigaretă reduce stresul, deși din punct de vedere fiziologic ea acționează ca un stresor asupra corpului. Relația dintre stres și dependență (Gottheil, 1987Ă și stres, fumat și expresia genetică sunt la ora actuală bine
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pedeapsa pare severă! 4 Să alegi între două femei. Ce spune această prozopopee? Ce se ascunde îndărătul acestei alegorii? După spusele lui Xenofon, Prodicos pune în scenă două femei chiar în momentul în care Heracle iese din copilărie, intră în adolescență și se află în fața marilor alegeri care îi permit individului să se orienteze în existență și să pășească pe calea vieții într-o direcție sau alta. Acest moment cardinal corespunde punctului în care trunchiul „Y”-ului se va deschide, se
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
respectul și valorizarea studentului și de buna dispoziție și bunăvoința profesorului. Observațiile din timpul activităților didactice și convorbirile în microgrupuri au confirmat aceste rezultate. Pe baza lor tindem să propunem diferențierea unei perioade de tranziție între preuniversitar și universitate, între adolescență și postadolescență, care, în planul învățării, s-ar caracteriza prin două componente de bază: a) cerințe de optimizare didactică; b) cerințe de facilitare a relațiilor profesor - studenți. Prin urmare, cadrele didactice de predare și seminarizare de la anul I ar trebui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
acordă sau, dimpotrivă, de o încorsetare datorată unui regim de viață plictisitor și rigid, - pot duce la dezvoltarea unor forme de comportament agresive, cu carcter delictual. Totuși, nu aceste forme de răspuns sunt cele mai răspândite în perioada preadolescenței și adolescenței, ci manifectările predelictuale (ex. refuzul, nesupunerea, izolarea, obrăznicia, minciuna, indolența, fuga etc.), care pot fi etichetate drept tulburări de conduită numai în situați în care au o durată mai lungă de timp și numai dacă apar într-un context specific
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
realizarea unui acord optim între „aspirație” și „aptitudine”. O condiție, de altfel, a reușitei acțiuni de orientare profesională și tinerilor o constituie realizarea unor raporturi echilibrate între cei trei componenți dinamici ai personalității — „aptitudini”, „aspirații”, „realizări” — în special la vârsta adolescenței când, datorită dezvoltării unei exagerate tendințe spre independență și autodeterminare în viață, există pericolul devansării posibilităților reale și a exacerbării aspirațiilor, năzuințelor, căutărilor, deci a nerealizării echilibrului dinamic necesar între „experiență”, „capacități” și „aspirații”. Imperativele societății de astăzi, complexitate crescândă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Piaget, P. Bovet), de o perioadă în care „realismul infantil” se acomodează rigorilor morale a colectivului din care face parte din obligație, potrivit imperativului „trebuie pentru că trebuie”. Acestei perioade de dezvoltare a copilului, care se întinde uneori pînă în pragul adolescenței, îi este caracteristică, așadar, „obligația morală”, ale cărei rădăcini sunt de ordin social, trebuind să fie căutate în interdicțiile severe ale părinților, în exigențele școlare etc. În lucrarea „Judecata morală la copil” (1980, Editura didactică și pedagogică, București, traducere Dan
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o morală a „cooperării”, sentimentul de culpabilitate se constituie mai ales ca reflex al conștientizării abaterii de la normă, de la principiile moralei reciprocității și ale cooperării, de la regulile care exprimă necesitatea integrării și a cooperării sociale. Mai mult chiar, în perioada adolescenței, când predominante devin actele de autonomie a conștiinței individuale (devenită capabilă de a evalua corect și de a asimila valoarea raporturilor de solidaritate și de echitate), sentimentul culpabilității capătă semnificație profundă a abaterii de la acel raport social și conștient între
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
armonioase, un acord între interior și exterior; - leziunile (coșuri, negi, cicatrici, pete) arată relațiile problematice și nearmonioase. Cicatricile precizează că aceste dificultăți sunt vechi, își găsesc originea în trecut, chiar în copilăria persoanei. Coșurile trimit adeseori, în mod inconștient, la adolescență (acneea juvenilă); - culoarea pielii poate oferi informații cu privire la starea emoțională: oboseala și depresia (paloare excesivă), frica sau boala (ten verzui), rușinea sau exaltarea (roșeața), în funcție de scenariul visului; - mâncărimile semnifică fie agasarea și enervarea, fie o pulsiune irepresibilă («mă mănâncă! Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
principalii teoreticieni ai șelfului și stimei de sine (Turner și Stets, 2005, 46Ă. Scală pentru măsurarea stimei de sine care îi poartă numele („Rosenberg Self-Esteem Scale”, 1965Ă a devenit un instrument de cercetare internațional. Studiind emergentă stimei de sine în adolescență, Morris Rosenberg a ajuns la convingerea că elementul-cheie al acestei construcții îl reprezintă reflexivitatea, capacitatea persoanelor de a se vedea pe ele însele că pe obiecte identificabile prin reacțiile altora față de comportamentele lor. Astfel, individul este atat subiect cunoscător, cât
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de comportamentele altor indivizi în situații asemănătoare” (Child, 1968Ă. Personalitatea este constituită din suma calităților și defectelor unei persoane, care se fac observate în comportamentul acesteia (în mod direct sau indirectă. Personalitatea este relativ stabilă în timp, însă abia după adolescență. În principiu însă, ea continuă să se „stabilizeze”, devine din ce in ce mai consistentă, iar comportamentul din ce in ce mai predictibil. Personalitatea este de obicei evaluată prin prisma comportamentului în diferite circumstanțe, motiv pentru care, în termeni de marketing, individul este schematizat în funcție de trăsături: încredere în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
6); eu (6); fecior (6); puternic (6); forță (5); mare (5); adolescent (4); atracție (4); drăguț (4); el (4); mic (4); sex (4); simpatic (4); tip (4); gen (3); isteț (3); mușchi (3); partener (3); sport (3); vesel (3); (2); adolescență (2); ajutor (2); amabil (2); bălai (2); bicicletă (2); bou (2); brunet (2); coleg (2); cuplu (2); femeie (2); gentleman (2); idiot (2); liniștit (2); mașină (2); militar (2); mincinos (2); minciună (2); mîndru (2); naiv (2); orgoliu (2); păr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inteligent (2); înțelept (2); matur (2); minunăție (2); năzbîtii (2); neastîmpărat (2); nevinovăție (2); odor (2); om mic (2); persoană (2); plînge (2); răsfățat (2); rău (2); responsabilitate (2); rîde (2); sfînt (2); simpatic (2); urmaș (2); zîmbitor (2); adolescent; adolescență; afurisit; amintiri; amuzant; apus; așteptări; atent; avere; binevoitor; Bogdan; borac; botez; candid; cheltuială; chinez; copii; credință; curajos; da; deget; desene; dificil; divin; drăgăstos; dulceață; emoție; eu; fată; fățarnic; fetiță; fiica; ființă umană; flăcău; frate; fratele meu; frați; frumusețe; grăsulean; grup
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nemernic (2); nemulțumire (2); nesiguranță (2); niciodată (2); nu (2); oameni (2); pagubă (2); pedeapsă (2); persoană (2); prieten (2); prietenie (2); prosti (2); a prosti (2); răutate (2); răzbunare (2); sex (2); pe sine (2); suferință (2); ademeneală; adolescență; adulterin; adulterist; alegere; amăgire; amarnic; apă; ascunde; ascundea; asta e; așteptare; așteptări; bandit; bani; bariton; batjocori; băieți; bărbați; bărbații; bărbatul; bătaie; bine; ceas; ciudă; cînta; cîteodată; coarne; complicat; comportament nefericit; concubină; confuz; confuzie; conștiința; corupție; credincios; credință; crimă; crud; curvă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apropiat (2); bucurie (2); cîine (2); credincios (2); cunoscut (2); distracție (2); drag (2); drum (2); drumeț (2); fals (2); ostaș (2); prieten (2); soț (2); sprijin (2); susținere (2); temporar (2); trădare (2); de viață (2); abat; adevăr; Adi; adolescență; afecțiune; ai încredere; Alina; amintire; Ana; aproape; apropiat; apropiere; de aventuri; băutură; bere; BFF; bunic; cafea; Carina; casă; cavaler; cățel; călătorie; căldură; Cătălin; cetățean; cineva; cinstit; combinații; comoară; complice; confesiune; copilărie; cui; Desdemona; dorință; dragoste; de drumeție; falsitate de familie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
R., Hu, S., Wang, R., Dai, Q., Kleinman, J., Kleinman, A. (1994), „Family-based intervention for schizophrenic patients in China: A randomized controlled trial”, British Journal of Psychiatry, 165, 239-247. XI. Tulburările diagnosticate de regulă pentru prima dată în copilărie și adolescență Deși tulburările specifice adultului se regăsesc și în cazul copiilor (de exemplu, depresia, anxietatea), adeseori, acestea au manifestări tipice vârstei; de pildă, anxietatea apare și ca anxietate de separare. În plus, apar probleme legate de activitățile și rigorile respectivei perioade
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
probleme legate de activitățile și rigorile respectivei perioade de dezvoltare; astfel, în condiții de stres, copiii adoptă uneori comportamente specifice unei vârste mai mici decât vârsta lor cronologică, refuză să meargă la școală etc. Dintre problemele apărute în copilărie și adolescență, vor fi luate în discuție următoarele: anxietatea de separare encoprezis enurezis comportamentul opoziționist, provocator. Anxietatea de separare Acest tip de anxietate se manifestă printr-o teamă intensă de abandon, de a fi separat de părinți sau alți membri ai familiei
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
J., Tursz, A., L’enfant et la douleur, SYROS, Paris, 1998. Dailly, R., Fessaro, C., Parain, D., Roudill, C., Pathologie motrice centrale sans arriération mentale, Encyclopédie Medico-Chirurgicale, Technique, Paris, Pédiatrie 4101.3, 1980. Debesse, M., Psihologia copilului de la naștere la adolescență, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1970. Dolbeau, N., Abt, M., Psychiatrie pratique et sain infirmièrs, Lammare, 1996. Dugas, M., Mouren, M.C., Vellin, J., Le Heuzey, M.T., Massari, B., L’examen en psychiatrie de l’enfant, Encyclopédie Medico-Chirurgicale, Pédiatrie, Paris 4101
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
care le folosesc, ci afectează mai ales substanțele și psihismul. Leziunile provocate „mării măduvei”, adică sistemului nervos în ansamblul său, sunt ireversibile, în marea parte a cazurilor. Cu mai mult de 300 de miliarde de celule nervoase operaționale încă din adolescență, capitalul nostru neuronal este net superior nevoilor unei vieți centenare; astfel, reabilitarea psihismului și a comportamentului social a majorității toxicomanilor aflați în sevraj este posibilă. Vidul Yin-ului rinichilor și ficatului Simptome Cefalee, sterilitate, apetit sexual crescut însă vitalitate foarte scăzută
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
social, ideologic și cultural frecventat. Plasat într-o „baie culturală”, înconjurat de stimuli culturali specifici, individul descoperă chei cu ajutorul cărora va descifra de acum încolo mesajele culturale și ideologice întâlnite. Contează și unele amănunte biografice: de exemplu, faptul că în adolescență și tinerețe, dar chiar și mai târziu cineva a frecventat un cerc, un grup, un mediu cultural și ideologic de o anumită nuanță îl marchează pentru tot restul vieții. El va recunoaște apoi, în tot restul vieții, schemele cognitive deprinse
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
continua lor formare ca profesioniști și cetățeni. Ce caracteristici distincte justifică apariția unei științe a formării și educării adulților? Sunt adulții atât de deosebiți față de copii încât să li se aloce un segment distinct din științele educației? Atunci când depășește criza adolescenței, individul capătă, de regulă, încredere în sine însuși, constată că poate depăși dificultățile, dorește autonomie și autogestiune, nu mai simte nevoia tutelei, își organizează viața după un scenariu propriu care cuprinde mai multe paliere: economic (dobândește statut profesional, calificare într-
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o turpitudine. Mai ales tînărul Alex avatar al rebelului în tipologia pe care tinde să o configureze acest teatru își manifestă dezamăgirea încolțindu-l în învinuiri pe vanitosul șef de familie. Omul în care crezuse, cu nevoia de modele a adolescenței, nu-i decît un ghem de ipocrizii, lașități, prejudecăți. În intervențiile abrupte ale "ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
exacte și nu spre cele umaniste. Mărturie stă tocmai profesia mea de astăzi, de fizician. De aceea nu mi-am putut imagina nicicând că voi scrie o carte ce are ceva și din genul memorialistic. In plus în copilărie și adolescență nu am avut un jurnal. In situația mea, pe care o voi descrie într-o bună parte a acestei cărți, să ții un jurnal era un lucru foarte periculos. Faptul că nu am ținut un jurnal poate afecta exactitatea datării
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Ursachi, un drag prieten de altfel, i-a dedicat în tinerețe, pe când “se credea pelican”, cel mai scurt poem din literatura română: “Un om din Tecuci avea un motor Dar nu i-a folosit la nimic”. Tecuciul, orașul copilăriei și adolescenței mele, a avut o atmosferă aureolată de mister dar înnegurată de urmările războiului și ale instalării regimului așa-zis „de democrație populară”. Pot spune acest lucru în ciuda faptului că acest oraș a fost luat în batjocură pentru banalitatea lui de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
oraș. Mulți dintre ei aveau nume ca Horovitz, Moscovici, Finkelstein; în același timp unii și le-au schimbat în nume apropiate de cele românești sau chiar pur românești (Dan Lazăr de exemplu). Tragediile unor familii au continuat și în timpul adolescenței mele, nu numai în anii de după război. Eu îmi amintesc de o astfel de tragedie care s-a petrecut cu “nea măcelaru”, un adventist care avea o casă nouă și frumoasă în vecinătate, construită cu mâinile lui. Eram deja
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]