KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...151 152 153 ...178 >

4,426 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

adopțiilor deschise consideră că, în general, contactul dintre părinții biologici și membrii familiei deschise poate crește semnificativ sentimentul de insecuritate al părinților adoptatori, poate diminua sentimentul lor de control, poate submina drepturile parentale și diminua relațiile de atașament dintre părinții adoptatori și copii 180. De altfel, într-un studiu explorator realizat pe un număr de 17 familii adoptatoare și părinții biologici corespondenți, s-au identificat următoarele contra-argumente ale părinților raportat la adopția deschisă: deschiderea adopției poate fi confuză pentru copil, mai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sentimentul de insecuritate al părinților adoptatori, poate diminua sentimentul lor de control, poate submina drepturile parentale și diminua relațiile de atașament dintre părinții adoptatori și copii 180. De altfel, într-un studiu explorator realizat pe un număr de 17 familii adoptatoare și părinții biologici corespondenți, s-au identificat următoarele contra-argumente ale părinților raportat la adopția deschisă: deschiderea adopției poate fi confuză pentru copil, mai ales dacă a fost adoptat de timpuriu, iar părinții s-ar simți urmăriți chiar și după finalizarea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sentiment de confort și protecție împotriva stresului pe care consideră că l-ar simți dacă ar cunoaște direct familia biologică și totodată le-ar oferi posibilitatea dezvoltării unei fantezii pozitive despre mamele biologice 181. Susținătorii adopției deschise consideră că părinții adoptatori se simt mult mai autentici în rolul lor parental când primesc acceptul și sunt recunoscuți ca atare de părinții biologici, relațiile familiale sunt mai sănătoase într-o atmosferă de deschidere și onestitate 182, pot preveni temerile și fanteziile care, altfel

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
rezultate pozitive. De pildă, Grotevant și colaboratorii săi184, în diferite studii, arătau că familiile adoptive nu prezintă temeri legate de eventuala încercare a părinților biologici de a-și recăpăta copilul/copiii sau de a interveni excesiv în viața lor; părinții adoptatori simt că dețin controlul asupra gradului de intruziune a părinților biologici în viața lor, sunt mult mai empatici în raport cu copiii, dar și cu părinții biologici, au un sentiment de încredere în raport cu permanența relației dintre ei și copilul adoptat și prezintă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a părinților biologici în viața lor, sunt mult mai empatici în raport cu copiii, dar și cu părinții biologici, au un sentiment de încredere în raport cu permanența relației dintre ei și copilul adoptat și prezintă mai puțină teamă în raport cu eventuala încercare a părinților adoptatori de a-și redobândi copilul/copiii. Berry 185 arăta prin studiul său că majoritatea părinților adoptatori se simțeau confortabil în a primi și a oferi informații în relația lor cu părinții biologici, dar în același timp rămâneau precauți în raport cu contactele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
biologici, au un sentiment de încredere în raport cu permanența relației dintre ei și copilul adoptat și prezintă mai puțină teamă în raport cu eventuala încercare a părinților adoptatori de a-și redobândi copilul/copiii. Berry 185 arăta prin studiul său că majoritatea părinților adoptatori se simțeau confortabil în a primi și a oferi informații în relația lor cu părinții biologici, dar în același timp rămâneau precauți în raport cu contactele post-plasament. Sentimentul de confort era pozitiv asociat cu implicarea mamei biologice în planificarea contactului, absența experiențelor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
același timp rămâneau precauți în raport cu contactele post-plasament. Sentimentul de confort era pozitiv asociat cu implicarea mamei biologice în planificarea contactului, absența experiențelor de abuz în istoricul psiho-medical al copil, nivelul de educație al mamelor biologice, vârsta mai înaintată a mamelor adoptatoare și întâlnirile pre-plasament dintre părinții adoptatori și cei biologici. În timp ce copiii adoptați transrasial s-au bucurat mai puțin de contactul cu părinții lor biologici decât ceilalți, părinții care au adoptat transrasial nu au prezentat nici o diferență din punct de vedere

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
post-plasament. Sentimentul de confort era pozitiv asociat cu implicarea mamei biologice în planificarea contactului, absența experiențelor de abuz în istoricul psiho-medical al copil, nivelul de educație al mamelor biologice, vârsta mai înaintată a mamelor adoptatoare și întâlnirile pre-plasament dintre părinții adoptatori și cei biologici. În timp ce copiii adoptați transrasial s-au bucurat mai puțin de contactul cu părinții lor biologici decât ceilalți, părinții care au adoptat transrasial nu au prezentat nici o diferență din punct de vedere al confortului și al satisfacției în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
al confortului și al satisfacției în relaționarea cu părinții biologici 186. Într-un studiul longitudinal realizat pe o perioadă de 7 ani, pe un eșantion format din 21 de familii care au acceptat adopția deschisă, Siegel 187 observa că, părinții adoptatori prezintă o stare de confort în raport cu adopția deschisă și implicațiile sale. Nici unul dintre părinți nu s-a simțit amenințat de informațiile pe care părinții biologici le dețineau despre ei. Mulți părinți adoptatori au declarat că s-au simțit mai siguri

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
acceptat adopția deschisă, Siegel 187 observa că, părinții adoptatori prezintă o stare de confort în raport cu adopția deschisă și implicațiile sale. Nici unul dintre părinți nu s-a simțit amenințat de informațiile pe care părinții biologici le dețineau despre ei. Mulți părinți adoptatori au declarat că s-au simțit mai siguri în manifestarea rolului parental cunoscând și menținând contactul cu familia biologică a copilului. Ge et al188 au realizat un studiu asupra unui eșantion format din 323 părinți adoptatori și părinți biologici, examinând

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
despre ei. Mulți părinți adoptatori au declarat că s-au simțit mai siguri în manifestarea rolului parental cunoscând și menținând contactul cu familia biologică a copilului. Ge et al188 au realizat un studiu asupra unui eșantion format din 323 părinți adoptatori și părinți biologici, examinând asocierea dintre gradul de deschidere a adopției (definit prin elemente precum frecvența contactelor și informațiile vehiculate între ele) și adaptarea imediată (la 6-9 luni) a părinților biologici și a celor adoptatori post-adopție. Rezultatele au indicat faptul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
eșantion format din 323 părinți adoptatori și părinți biologici, examinând asocierea dintre gradul de deschidere a adopției (definit prin elemente precum frecvența contactelor și informațiile vehiculate între ele) și adaptarea imediată (la 6-9 luni) a părinților biologici și a celor adoptatori post-adopție. Rezultatele au indicat faptul că, deschiderea crescută în adopție a fost asociată cu satisfacția părinților adoptatori și a mamelor biologice în raport cu acest proces. De asemenea s-a înregistrat o adaptare mai bună post-adopție, a tuturor membrilor triadei, pe măsură ce legătura

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
definit prin elemente precum frecvența contactelor și informațiile vehiculate între ele) și adaptarea imediată (la 6-9 luni) a părinților biologici și a celor adoptatori post-adopție. Rezultatele au indicat faptul că, deschiderea crescută în adopție a fost asociată cu satisfacția părinților adoptatori și a mamelor biologice în raport cu acest proces. De asemenea s-a înregistrat o adaptare mai bună post-adopție, a tuturor membrilor triadei, pe măsură ce legătura dintre cele două familii a fost mai intensă. Semnalând rezultatele pozitive ale acestor studii tindem să înclinăm

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
După 1970 s-au efectuat o serie de studii care și-au propus să evalueze rata de succes a adopțiilor transetnice, efectele acestei forme de adopție asupra dezvoltării psihologice și sociale a copiilor adoptați, precum și satisfacțiile/dificultățile întâmpinate de părinții adoptatori înainte și după încheierea adopției. În studiile identificate nu s-au evidenția probleme deosebite manifestate de copiii adoptați transrasial, iar rata de succes a acestor adopții s-a dovedit a fi similară sau cu puțin diferită față de cea a adopțiilor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
rata de succes a acestor adopții s-a dovedit a fi similară sau cu puțin diferită față de cea a adopțiilor intra-rasiale190. De pildă, Zastrow 191 arăta, în unul dintre primele studii efectuate asupra familiilor care au adoptat transrasial că, părinții adoptatori au semnalat puține probleme cauzate de apartenența rasială, iar Shapiro și Grow192 au arătat că, un procent de aproximativ 77% dintre aceste cazuri pot fi considerate de succes, procent, potrivit autorilor, similar cu cel cu cel înregistrat în cazul adopțiilor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
o serie de studii au evidențiat și factorii care pot contribui semnificativ ca acest proces să se producă în mod corespunzător. În acest sens semnificativ este studiul realizat de Shapiro și Grow200. Rezultatele acestui studiu au relevat importanța atitudinii părinților adoptatori în adaptarea copiilor adoptați și dezvoltarea unei identități de sine corespunzătoare. 93% dintre mamele adoptive, respectiv 86% dintre tații adoptatori au înțeles și recunoscut importanța identificării copilului adoptat cu comunitatea afro-americană și au contribuit la dezvoltarea mândriei copiilor de a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
corespunzător. În acest sens semnificativ este studiul realizat de Shapiro și Grow200. Rezultatele acestui studiu au relevat importanța atitudinii părinților adoptatori în adaptarea copiilor adoptați și dezvoltarea unei identități de sine corespunzătoare. 93% dintre mamele adoptive, respectiv 86% dintre tații adoptatori au înțeles și recunoscut importanța identificării copilului adoptat cu comunitatea afro-americană și au contribuit la dezvoltarea mândriei copiilor de a aparține rasei negre. De altfel majoritatea copiilor a dezvoltat o atitudine puternică și chiar foarte puternică de tip "pro-negru" (pro-black

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatori consideră ca și motive adecvate "dorința de a avea un copil și iubirea față de copii". Referitor la relația cu părinții, Simon și Altstein 206 semnalau că, în perioada adolescenței, copiii adoptați au prezentat o relație mai rece cu părinții adoptatori, decât copiii biologici, relație care însă a cunoscut o îmbunătățire ulterioară, astfel că, peste 80% dintre copiii adoptați și copiii biologici au raportat o relație apropiată, respectiv foarte apropiată în raport cu părinții. De altfel și relația dintre frați a cunoscut o

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
vârsta în momentul adopției, experiențele psihosociale din istoricul lor anterior adopției aspecte care, de altfel, influențează succesul oricărei forme de adopție; Motivația adopției, atitudinea și comportamentele parentale. Fiind o practică controversată, adopția transrasială/transetnică poate fi motivată de nevoia părinților adoptatori de a demonstra social un anumit lucru și mai puțin de iubirea și dorința de a ajuta acel copil care le-a fost încredințat. Această motivație, poate fi dăunătoare copilului și ulterior întregii familii. Din punct de vedere atitudinal comunicarea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la alta; a doua fază 133 de familii a treia fază 88 de familii ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții adoptatori și copiii adoptați și biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă copiii prezintă preocuparea pentru diferite

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
probleme mai profunde problemele de comportament au înregistrat o regresie în timp Etapa III: majoritatea părinților sunt satisfăcuți de adopție și ar recomanda-o și altora în perioada de adolescență, copiii adoptați au prezentat o relație mai rece cu părinții adoptatori, decât copiii biologici, relație care însă a cunoscut o îmbunătățire ulterioară majoritatea copiilor adoptați transrasial nu au semnalat diferențieri făcute între ei și copiii biologici din cauza apartenenței rasiale. 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
din cauza apartenenței rasiale. 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive studiu longitudinal, derulat în două etape: 1975, 1981 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ulterior integrați și s-au adaptat bine în alte familii adoptive 208. Acest lucru dovedește nevoia unui efort superior în procesul de potrivire și pregătire a celor două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes Pregătirea familiei adoptive pentru adopție. Perioada pre-adopție este stresantă pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
efort superior în procesul de potrivire și pregătire a celor două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes Pregătirea familiei adoptive pentru adopție. Perioada pre-adopție este stresantă pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie să răspundă la atâtea întrebări. Barth și Berry 209 constatau că, deși nicio adopție nu este înfăptuită

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie să răspundă la atâtea întrebări. Barth și Berry 209 constatau că, deși nicio adopție nu este înfăptuită fără ca practicienii să solicite viitorilor părinți adoptatori să explice motivele pentru care doresc să adopte, în fapt aceștia supraestimează abilitatea acestora de a oferi o asemenea explicație 210. Un alt factor de stres pentru adoptatori este determinat de perioada destul de lungă de la deschiderea procedurii de adopție până la

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]