KorAP: Find »[drukola/base=adora & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...151 152 153 >

3,823 matches

Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450

lor, au influențat decizii politice. Capabile de iubire, dăruire, curaj, sacrificiu, jertfă, dar și de intrigă, răutate, răzbunare, trădare, împărătesele de alcov au speculat și au răspuns trebuințelor erotice ale bărbaților doriți, râvniți: de a se delecta, de a admira, adora, poseda, domina, dărui, le-au stimulat și le-au menajat orgoliile. Subtile în inteligența lor, i-au susținut pe partenerii lor împărătești, regali, nobiliari în ambițiile lor politice, în mecenatul lor cultural, le-au indus însă și propriile lor interese

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
în perioada legislatorului Hamurappi și a regelui Nabucodonosor. În cetatea Babilonului erau numeroase temple și se ducea o viață luxoasă și de desfrâu. Ishtar era stăpâna feminină a cerului, protectoarea dragostei și a maternității, simbolul frumuseții perfecte, ocrotitoarea curtezanelor. Era adorată pentru mai multe atribuții, acelea de zeiță a bătăliilor, a înțelepciunii, a dragostei. Ca zeiță a bătăliilor era reprezentată pe spinarea unui leu cu o sabie în mână, îi însoțea, îi ocrotea pe cei aflați în luptă. Ca zeiță a

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
tantrice. Lakshmi, numită și Aphrodita indiană, este soția lui Vishnu, zeul regenerator și întruchiparea spiritului omniprezent, mama lui Kama, zeul dragostei, Cupidonul indian. Este zeița frumuseții, fericirii, norocului (similară Fortunei romane). Ea încarnează bogăția, frumusețea, seducția, eleganța. Era dorită și adorată deopotrivă de zei și de oameni, avea un farmec irezistibil. Ca și Aphrodita, s-a născut din spuma mării primordiale, de aceea mai este numită și "Fiica mării de lapte". Ea întruchipează forța fizică, intelectul, credința, libertatea spirituală. Este modelul

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
fiind sora lui Baal. Este zeița fecundității, frumuseții și dragostei. I s-a creat imaginea unei femei cochete, seducătoare și sângeroase. Cybele este o zeiță de origine frigiană, din vestul Anatoliei, considerată a fi Marea Mamă, personificare a pământului. Este adorată în sărbători de primăvară, în procesiuni falice, cu mișcări coregrafice violente. Perechea ei este Attys ce simbolizează vegetația. Cultul lui Cybele s-a răspândit în Grecia, în Roma, ca simbol al fecundității. Agrat Bat Mahalat este o zeiță semită din

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
identificată cu Astharte și cu Ishtar. Era venerată într-o dumbravă unde un copac o reprezenta ca pe Arborele Vieții. Este identificată cu norocul, cu destinul. De la numele zeiței derivă așerahul element idolatru de forma unui stâlp, jertfelnicul lui Baal, adorat de popoarele Canaanului. Această idolatrie a trezit gelozia lui Jahve și a dus la amenințarea Israelului. Este un simbol animist păgân căruia i se închina și poporul lui Israel. El simboliza traiul cărnii, desfrânarea, era obiect falic folosit în procesiuni

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Aphrodita arabă". Este cunoscută în trei ipostaze: de fecioară asociată lunii în creștere, de mamă asociată cu luna plină, de femeie matură, înțeleaptă, cu darul profeției asociată cu luna nouă. Este și o zeiță a frumuseții, o divinitate solară, este adorată în temple și i se ridică altare pentru sacrificii. Face parte din triada feminină: Al` Alath, Al Manath (zeița destinului, a norocului), Al Uzzah (Steaua Dimineții sau Venus). Si'La sunt diavolițe care, în folclorul arab, prind călătorii și se

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
memoriei, Mnemosyne: Clio (istoria), Euterpe (poezia lirică), Thalia (comedia), Melpomene (tragedia), Terpsihore (cântecul și dansul), Erato (poezia erotică, elegia), Polymnia (poezia religioasă), Urania (astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului) și a Didonei (întemeietoarea mitică a Cartaginei și regina ei). După moartea mamei, Didona, Anna Furrina a fost găzduită de Aeneas / Enea

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
ele trezesc curiozitatea oamenilor, îndeosebi celor tineri și chiar se îndrăgostesc de tineri frumoși și viguroși. Ca și eriniile (divinități răzbunătoare), Ielele îi pedepsesc pe cei care le încalcă teritoriul și au curiozitatea să le vadă, îi urâțesc, după ce îi adorm cu cântecele lor pline de vrajă. Locul unde ele apar, cântă și dansează, rămâne pârjolit, de aceea oamenii le alungă de lângă casă punând un craniu de cal înfipt într-un par în fața porții. Cei care le văd și vor să

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
până la brâu în nisip cald 24 de ore. Unii nu supraviețuiau chinurilor, ceilalți erau acceptați ca administratori ai haremului. Eunucii păzeau femeile, le țineau companie, asistau la îmbăieri și masaje, le trezeau din somn, masându-le picioarele, hrăneau pisicile, animale adorate în harem. Se bucurau de mare autoritate în fața femeilor și de încrederea sultanilor și înalților dregători. Femeile reclamate pentru infidelitate ori pentru încălcarea ordinii haremului erau sugrumate și aruncate în saci cu pietre în Bosfor. Haremuri aveau în primul rând

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
ale timpului, bancherilor. Unele dintre aceste frumuseți celebre au intrat în istorie prin inteligență și rafinament, fiind în compania unor personalități marcante ale timpului: Imperia, Camilla Griffo, Angela del Moro, Tullia d'Aragona, Veronica Franco, Gaspara Stampa, Veronica Gambara. Erau adorate de bancheri (Agostino Chigi, Filippo Strozzi), clerici (Papa Alexandru al VI-lea), artiști: (Michelangelo, Tizian, Pietro Aretino, Bernardo Tasso). Veneția renascentistă a fost marcată de existența curtezanelor al căror număr ajunsese, la jumătatea secolului al XVI-lea, la peste 100000

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
interesantă și educativă. Abordând problematica curtezanelor, reflectăm asupra condiției umane, în general, a femeii, în special, asupra trebuințelor lor de a-și valorifica și valoriza feminitatea, senzualitatea, frumusețea, inteligența, puterea de seducție, înțelegem pasiunile erotice, trebuințele bărbaților de a admira, adora, de a se delecta și deconecta, de a domina și poseda. Vom exemplifica diferite tipuri de curtezane cu existență reală, istorică și fictive ca personaje literare. Spre exemplu, în Italia renascentistă, îndeosebi în Roma și în Veneția, mii de curtezane

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
compania ei, s-a stilat. În anul 429, Pericle, cel ce a dat strălucire Atenei, a murit de ciumă. A doua oară Aspasia a rămas văduvă, în 428, și nu se știe când și în ce împrejurări a murit. Deși adorată de cel mai mare om al secolului V î.H, secolul de aur al Greciei Antice, pentrul farmecul, cultura, simțul politic și cultura ei, Aspasia a avut o viață agitată, traumatizantă și tristă. Phryne (sec. IV î.H.) După ce Atena

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
la imperiul Roman, când i-a căzut în dizgrație, împărăteasa a ordonat să i se confiște averea, fiind acuzat de trădare. La patruzeci și nouă de ani, după douăzeci și unu de ani de domnie, împărăteasa Theodora, hulită de unii, admirată și adorată de alții, s-a îmbolnăvit de cancer, a murit, în anul 548, și a fost înmormântată în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Împăratul Justinian a fost profund afectat de pierderea soției sale, a mai domnit șaptesprezece ani, a murit la

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
interpreta unele roluri. Cu premiera piesei de teatru a lui Beaumarchais, Nunta lui Figaro, în interpretarea reginei și a contelui D'Artois, regele nu a fost de acord. Premiera a avut totuși loc, dar la Teatrul Francez. Maria Antoaneta era adorată de mulți, unii, printre care, D'Artois, Dillon, ducele de Lauzun i-au fost amanți. Au circulat zvonuri în legătură cu preferințele saphice pentru prințesa de Lamballe, pentru contesa Jules de Polignac. O pasiune puternică, învăluită în legendă s-a creat între

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
căsătorie, în anul 1796, înainte de campania din Italia. Pentru el a devenit Joséphine. Generalul, ce a devenit prim consul, în 1799, o iubea cu pasiune pe frumoasa și rafinata creolă ce strălucea în societatea parisiană. El era aclamat, ea era adorată. Cheltuitoare și aventurieră, Marie Rose / Joséphine s-a consolat în brațele diferiților bărbați, unul dintre aceștia a fost și fermecătorul locotenent Hyppolyte, mai tânăr decât ea cu nouă ani. A reușit să-l facă gelos pe general, plecat în campania

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
urmare, i-au vandalizat palatul. Lola Montez / Contesa de Landsfeldt s-a protejat plecând la Frankfurt, deghizată în țărancă, cu un iubit pe care-l întreținea din banii regelui, apoi a plecat în Elveția. Regele, care a continuat s-o adore, a fost nevoit să-i anuleze cetățenia. A fost obligat să abdice în favoarea fiului său, Maximilian al II-lea. A circulat și a rămas butada că regele a pierdut regatul pentru o femeie. Lola a pedalat pe slăbiciunea regelui și

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
împăratului din anul 1854, admiratoare a actriței, a fost aceea care i-a prezentat-o împăratului. Katharina i-a devenit amantă fără obligații sexuale. Luau micul dejun, se plimbau, schimbau scrisori, mergeau la teatru. Împăratul, cu austeritatea-i autoimpusă, o adora, o copleșea cu daruri, îi plătea datoriile. Actrița avea o casă somptuoasă în Viena și o reședință de vară. A fost alături de împărat, consolându-l la moartea prin sinucidere a fiului său Rudolf care mai întâi a ucis-o pe

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
că făcuse parte din garda ce l-a primit pe Wilhelm al III-lea, și a Antjiei Van der Meulen, o femeie blândă și modestă. Din plăcerea tatălui de a fabula pe seama trecului său a moștenit și copila care-și adora tatăl extravagant, se lăuda cu castelul în care ar fi vrut să locuiască, juca teatru la școală în rochii extravagante. Oricum, colegii o priveau "de sus", nu o agreau. Tatăl a dat faliment, s-a despărțit de mama ei care

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
cu jurnalistul și diplomatul Henry de Jouvenel, el era directorul ziarului "Le Matin", ea a susținut o cronică la respectiva publicație. A publicat lucrările Cârceii de viță și Sido, a doua a fost scrisă în amintirea mamei pe care a adorat-o. Cu Henry s-a căsătorit și a dat naștere unei fetițe, René. După război (1914-1918), a început o aventură cu fiul soțului ei, Bertrand de Jouvenel, el avea șaptesprezece ani, ea, patruzeci și șapte. Tânărul va ajunge un reputat

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
fiul ei, unul dintre cei crescuți în colonia Tribul Curcubeului Milandes, referindu-se la viața marii artiste, a spus: Dacă a avut mulți amanți, îmi vine să zic: "Bravo ei!". Celebra dansatoare, cântăreață și actriță americană, naturalizată în Franța, era adorată și admirată, era asociată unei statui de abanos, era considerată Nefertiti a zilelor noastre (lui Picasso îi aparține această sintagmă). Era admirată pentru senzualitatea, exotismul ei, pentru dansurile fascinante. În unele spectacole dansa toples, cu centură prelungită ca fustă confecționată

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
în loja în care avea mereu cu ea un binoclu, bomboane și un buchet de camelii, florile preferate. Și-ar fi dorit să fie actriță, dar n-a reușit să se afirme. Armand s-a îndrăgostit nebunește de ea, o adora numai că veniturile nu-i permiteau s-o întrețină ca să-i aparțină în totalitate. Ea cheltuia lunar 6-7000 de franci pentru a rămâne în atenția admirativă a parizienilor, de aceea a acceptat să fie metresa unor nobili, pe unii i-

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
a fost o curtezană de o rară frumusețe în Grecia antică ce a reprezentat-o pe Aphrodita în statuile lui Praxiteles). De notorietate fiind și un etalon al modei timpului, mulți nobili și-au disputat-o în dueluri. Unii o adorau, alții tânjeau după ea, alții o detestau. Marion a fost și muza creării unor poezii și cărți, printre care Cunună de iubire pentru Marion. Apăsată de tinerețea-i furtunoasă marcată de multe păcate, afectată de șiruri de suferințe, Marion vrea

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
găsit. Fantine a dat naștere unei fetițe Cosette pe care o iubea enorm dar de care s-a hotărât să se despartă, încredințând-o spre creștere hangiilor Thénardier. Aceștia aveau și ei două fete: Eponine și Anzelme pe care le adorau și le răsfățau. În schimb, pe Cosette o persecutau, o umileau, o puneau la munci peste puterile ei și trăiau de pe urma șantajării mamei ei, sărmana Fantine. Pentru a-și întreține fetița, Cosette, pe care o lăsase, cu încredere și cu

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
scenă apărea mai mult goală și, deși cu vocea răgușită și fără talent actoricesc, a plăcut publicului care a aplaudat-o. Succesul a fost răsunător, Nana a reușit să exalte publicul iar bărbații între șaptesprezece și șaptezeci de ani au adorat-o, aplaudând-o în delir. Ambițioasa actriță fără talent, dar cu priză la public, Nana are o viață complicată. Este întreținuta când a unuia când a altuia dintre bărbați. În apartamentul ei unii vin, alții pleacă. Un prinț scoțian venise

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
for themselves as well as their followers and influenced political decisions. Able to express love, self-denial, courage, sacrifice, but to intrigues, malice, revenge, betrayal, these alcove queens made men blind and satisfied the erotic needs of desired men: to admire, adore, delight, possess, dominate and stimulated and protected their pride. The courtesan's and courtesans-like's penetrating intelligence helped their imperial, royal, and noble partners to reach their political ambitions, cultural charitable contributions, inducing to them their own political and personal

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]