79,378 matches
-
octombrie 1839, la Brașov, Nicolae Teclu a fost unul dintre cei mai marcanți membrii ai Academiei Române, care a rămas în memoria timpurilor drept chimistul român care a dat numele unui tip de arzător, cu mecanism de reglare a raportului dintre aer și gaz, Arzătorul Teclu, având și o contribuție substanțială la dezvoltarea chimiei mondiale. Este de reținut faptul că arzătorul său, producea o flacără mai fierbinte decât cea a Becului Bunsen, fiind net superior acestuia. Pe lângă această invenție importantă, Nicolae Teclu
IN MEMORIAM NICOLAE TECLU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383693_a_385022]
-
cu vișiniul elegant, cu rozul celest, cu movul rece. Albul Mănăstirilor- Temple, ale Sfinților supremi, strălucește, întărit de raza de soare. Norii sunt perfecți de albi ,într-o frumoasă și lungă zi de vară. Liniștea e sănătoasă, nu plicticoasă. În aerul cuprins de tăcere se simte glasul pământului străbun. Aici în Bucovina pietrele vorbesc ! Ele păstrează tainicul zgomot lăsat de copitele cailor alergând la luptă. Pietrele păstrează tainicul zgomot lăsat de oștenii ce-și zângăneau săbiile, puștile, în țipătul morții. Mușatinii
LAA POARTA NORDULUI DE RĂSĂRIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383745_a_385074]
-
cum ar fi Ucraina ci de bun simț precum corupție, locuri de muncă și investiții. Comparați cu ce ne comunică zi de zi, oră de oră politicienii noștri. Nu judec dacă este bine sau rău dar subiectele tratate pluteau în aer. Dacă recitiți precedentele trei lucrări publicate de mine în zilele trecute puteți constata că sunt similare. Aceleași probleme dar plasate în mileniul 4. Ce am comun cu donul Biden? Poate previziunea adică legarea activității actuale de viitorul mai puțin îndepărtat
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 9 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383737_a_385066]
-
de parcă luna Din drumul ei s-ar fi oprit, Ca și cum s-ar fi rătăcit De stele, pentru totdeauna. Și căutând cu-înfrigurare Sub candelabrele lucind, Presară lacrimi de argint, De la luceferi, pan la soare. Aștept să-mi scrii, de parcă-n aer S-au strecurat povești de dor Și-mi cade-o lacrima, ușor, Torcând al rândurilor caier. Tot căutând o zi senina, Simt cum respiri în pieptul meu Și-întrezăresc un curcubeu Cu arcuirea-i de lumină. Aștept să-mi scrii
AȘTEPT SĂ-MI SCRII de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383774_a_385103]
-
mă înjosească, dar și înfrângeri care mă pot împlini!”. ...Și astfel au trecut trei zile și două nopți dormind, înfășurat în șubă și cu clopul tras pe frunte, în mijlocul oilor. * Cu cât urcau, cu atât cerul era mai albastru și aerul mai curat. Ion și oile lui au ajuns pe platforma de pe vârful Urdele. Și-a făcut palmele strașină la ochi să vadă mai bine cine vine dinspre sensul spre care dorea să meargă. „Poate este unul ca mine. S-o
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
rai De cine și de când nu știu, Când mă privești parcă-s mai viu Și mai poet în tot ce spun, Privirii tale mă supun Cum se supune gândul meu În fața unui curcubeu Și alții te privesc din jur Și aerul parcă-i mai pur Când trec agale pașii tăi- Lumină arsă în văpăi... Mi-e dor de tine nu-știu-cum De parcă te-aș opri din drum, Dar mă cuprinde-un fel de milă, Tu mergi în pacea ta copilă! Frumoasă ești
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
tot ce mi-a spus. Până la urmă ce pierd dacă încerc, în realitate nimeni nu va știi adevărul despre cum am prosperat eu. Cine știe în câțiva ani mă întorc și eu ca Dorin cu o mulțime de bani și aere de mare fotbalist, și om realizat, asta îmi place cel mai mult să realizez așa că trebuie să mă duc, altfel mă voi prăpădi în acest oraș. Am câteva luni bune de când nu mai joc fotbal, nu mă mai antrenez. Dar
CUMPĂNA DIN NOAPTE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383767_a_385096]
-
mâneci avea niște manșete modelate frumos, ce erau prinse în câte un nastur mare negru. Era de admirat Liviu cu statura sa atletică cum înainta prin noapte, însă chipul său tânăr cu trăsături frumoase bărbătești, era trist, pătruns de un aer grav, avea sentimentul că ceea ce urma să facă era de o deosebită importanță pentru el. Va urma... Referință Bibliografică: CUMPĂNA DIN NOAPTE (2) / Eugen Oniscu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de Autor
CUMPĂNA DIN NOAPTE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383767_a_385096]
-
o piață un de un vânzător avea expuse câteva instrumente muzicale. Fluieraș cumpără, ce altceva, decât un fluier? Cei prezenți, caută de obicei, semnificația fiecărui lucru. Fluierul, de pildă. Fiecare model reprezintă altceva, după cântecul popular. Elementele naturale: apa, lemnul, aerul, pământul, focul, mineralele, reprezintă fiecare, viața. Vânzătorul nu este doar un comerciant oarecare, el este un filozof. Cunoaște viața în toate profunzimile ei. Cunoaște mitologie și istoria fiecărui instrument. Dar este și un poet al vieții: “Vânzătorul: Fiecare element are
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
filozof. Cunoaște viața în toate profunzimile ei. Cunoaște mitologie și istoria fiecărui instrument. Dar este și un poet al vieții: “Vânzătorul: Fiecare element are propria lui muzică. Metalul vorbește despre foc și pământ, lemnul fredonează imnul apei și al pământului, aerul cântă oda văzduhului, balada vântului”. Un personaj destul de straniu este Somna, puțin mistică, puțin superstițioasă, prezicătoare. Se teme de vânt, de furtună. Vânzătorul îi spune lui Fluieraș, povestea naiului construit din trestie de Pan. “Vânzătorul: Trestia din care Pan a
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
cu ăla din vis? -Dacă nu vrei să-mi spui! Cine e, dom’le, omul din vis? -Nu ți-am spus? Dacă nu ești atent...Hai să-ți spun tot visul! Și Silvia deveni iarăși veselă, vorbind șoptit, cu un aer misterios: -Se făcea că mă atacau tot ăia de la televizor(e vinovată, vinovată!).Toți alergau după mine:mustăcioși, pletoși, chelioși, burtoși...Dar acum nu mai eram în labirint, ci pe o câmpie mare, însorită. Alergam să nu mă ajungă. Și
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
cu ale tale, în solul pe care calc. Pentru că eu calc pe altă rocă nu pe cea pe care ești tu. Acum închide ochii și te voi duce undeva. Acolo vei afla ce se întâmplă cu tine ! Se ridică în aer. Plutea ! Se simțea minunat ! Ar fi râs în hohote, dar de ce să râdă, cu cine să râdă ? Așa a început totul !? Era atât de singur aici. Așa credea el. Dar vocea aceea neplăcut de subțire se făcu prezentă. - Nu - i
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
explicație, dar aceeași voce, alta nu cea extrem de subțire, îi spuse: ești îngrijorat, dar nu trebuie. Te-am adus aici pentru că a venit ziua în care voi, Pământenii, trebuie să știți ! Bărbatul se ridică în picioare. Își simțea corpul ușor ! Aerul, sau ceea ce îi intra în plămâni era atât de plăcut. Îl supăra un singur lucru în aceea clipă, zgomotul. .Ai putea adormi ușor aici, gândi. Câte pisici care torc fac zgomotul acesta ? Pisici ! Da, pisici, acele animale blânde și minciunoase
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
--Să te joooci....? --Da! Toată ziua am să mă joc! --Ce, eș’copil? s-a mirat ceasul, căzând în niște hohote de râs care i-au înțepenit limbile. L-am lăsat în casă cu limbile amorțite și am ieșit la aer, respirând adânc: --A-haa....! Acum să trăiesc și eu....bine. După câteva ore de încurcat trecătorii grăbiți și căscat gura aiurea, am constatat că n-am ce face. Căzusem în butoiul de nostalgie după hâială. „Noroc” că m-a scos familia
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
văzut pe vânzător cum îl butona. Ce delicat apăsa!.. Ce finețe, câtă eleganță! Atunci au apărut sufletele în caleidoscop. Veneau așa...în vârtejuri. Rotocoale, rotocoale. L-am întrebat, surprins: --Ce sunt alea? --Cicluri de suflete, mi-a răspuns calm, cu aere de savant. Apeși o dată, dai de un ciclu de suflete. Privești la ele cum se zvârcolesc, se răsucesc, cum explodează și umplu câmpul caleidoscopului cu formele și culorile lor. Te uimești, filosofezi, faci deducții și mai butonezi o dată...Dai peste
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
recomandă plimbări în natură unde se pot auzi ciripitul păsărilor, sau cum murmură izvorașul, ori unde se poate vedea cum zboară de la o floare la alta albinile. Natura e cea mai desăvârșită artă, de unde vin și propunerile. Să mai aspirăm aer proaspăt! Altul dorește să stea în fața unui tablou, care la momentul acela reprezintă cel mai potrivit 'om' de încredere căruia i se destăinuie; doar în fața tabloului ori în fața oricărui alt obiect, unii oameni, sufletește vorbind, se pot doar acolo ’dezbrăca
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
interpretat titlul, „Viul și aproapele”, care ne sugerează oponența dintre cel ce trăiește cu adevărat, chemat să ofere lucrurilor un nume (precum se întâmpla într-un cunoscut poem sorescian) și aproapele său, mărginit și suficient, gata să-și dea mereu aere și ifose, mimând doar existența adevărată, animată de un ideal în această lume. Revelator e în această privință chiar textul de debut al volumului, Înfrângere: „vanitos / necunoscutul de lângă mine / își savurează filozofia / fără îndoială / și convingerea / că reuește / să-și
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Aceeași tu, aer ușor și foc ce arde râul oricum aș fi și chiar de te-aș trăi cu gând pierdut, dorință-arzătoare... hăul se-nalță în absent și-n azi, fără-a uimi din patru elemente-aș fi alcătuit cu grijă în tandră
SONETUL 45 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380146_a_381475]
-
și-n azi, fără-a uimi din patru elemente-aș fi alcătuit cu grijă în tandră-mbrățișare, lumina o trimit iubirea mea din două o spirjin cu o tijă că moartea s-o alung în micul infinit ca să trăiesc cu aer și foc mă pedepsești a ta ființă dulce o simt că e departe de-aș ști măcar cu gândul că sigur mă iubești melancolia supla aș da-o la o parte mesaje vin frumoase, mă bucură nespus dar mă-ntristez
SONETUL 45 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380146_a_381475]
-
încă din anul 1966 despre ,,excepționalul Zamfira", care ,,dovedește interpretări de înaltă clasă la fluier și caval și o minunată agilitate". ,,În galeria artiștilor români contemporani, Dumitru Zamfira aduce o zestre nuanțată de melodii, care parcă vorbesc, pentru că el modelează aerul, nu din afară, ci dinăuntrul fluierelor sale", scria Adrian Păunescu. ,,Rigoarea execuției interpretative echilibrează spațiul expresiv al pieselor muzicale, iar scriitura simplă pe care melodica se construiește, conturează una dintre cele mai frumoase pagini din creația lăutărească", notează Elize Stan
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
CU PLOPI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului zarea cu plopi zarea cu plopi îmi cade pe gene, pe muchia lor duc norii amurgului, luceferii sună pe pântec de cer, aer de platină cade-mprejur, e timpul furilor când luna dă foc pădurilor, rândunelele zoresc patima zborului, bat căutările-n vârful norului. fântâna se culcă pe cumpeni de vis, cu apa în cercuri, cu cerul închis, timpul se-nfășoară-n cuvinte
ZAREA CU PLOPI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380128_a_381457]
-
să-l iubim, Iar dragostea să facă legi, Legendele nu-s pentru regi, Ele sunt hrana minților și leacul suferințelor, de Dumnezeu ne-apropiem, când vinu-nțelepciunii-l bem. Întâi trăim în Cuvânt, Apoi ne nălțăm din Pământ, Apoi ne iubim în aer , Firul se rupe din caier, Îngeri vom fi, dar ce îngeri? Citește mai mult Legendele Să povestim de Baal Shem Tov, Putem vorbi fără istov,Era mai înțelept ca noi,Mai înțelept ca August Doi.Legendele sunt mai de prețDecât înscrisul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
ci să-l iubim, Iar dragostea să facă legi,Legendele nu-s pentru regi,Ele sunt hrana mințilorși leacul suferințelor,de Dumnezeu ne-apropiem,când vinu-nțelepciunii-l bem.@@@@@@@@@@@@ Întâi trăim în Cuvânt,Apoi ne nălțăm din Pământ,Apoi ne iubim în aer ,Firul se rupe din caier,Îngeri vom fi, dar ce îngeri?... XXXII. ESTE?, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015. Este? Soldații s-au pierdut în mlaștinile istoriei, Au trecut peste sârma ghimpată, s-au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
cândva de-a dreptul ofensiv Și iată că acum s-a liniștit. În tagma minților acum deșarte Stătea iubirea asta ce putea. Să te atingă chiar de ești departe De-ar fi măcar și cu un fulg de nea. Nici aer nu mai e acuma pur A-mbătrânit silba în cuvânt. Eu aș putea cumva să te conjur Să mă ajuți să-mi i-au acum avânt. Din visul tău avut sau nepăsare Ce-mi amintește că sunt pământean. În care cu
SEMNUL CRUCII de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380131_a_381460]
-
creează confuzii și aceasta deoarece normele/legile deși sunt făcute de către conducători pentru popor, ele, de cele mai multe ori, nu sunt respectate tocmai de cei care le emit. În opinia unora, corectitudinea prin respectarea normelor a devenit un lucru perimat, întrucât „aerul” care bântuie este cel al interesului propriu, minciunii, păcălelii, furtului, egoismului (numai mie să-mi fie bine!). Am devenit ipocriți, la un pas de a ne identifica cu omul complet imoral care nu ține seamă de principiile morale, încălcându-le
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]