4,144 matches
-
în Eparhia Mitropolitană Pelagoniană. În 1015, țarul Gavril Radomir a fost ucis de către vărul său Vladislav Ivan, care s-a declarat el însuși țar și a reconstruit cetatea orașului. Pentru a celebra această ocazie, o inscripție pe piatră scrisă în alfabetul chirilic a fost așezată în cetate în care numele slav al orașului este menționat: Bitola. În urma luptelor cu țarul Ivan Vladislav, împăratul bizantin Vasile al II-lea a recucerit Monastiri în 1015. Orașul este menționat ca centru episcopal în 1019
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
Selanik cu trenul. Primul film din Balcani a fost înregistrat de către frații aromâni Manakia în Manastir în 1903. În cinstea lor, anual Festivalul Manaki Brothers International Film Camera are loc în Bitola modernă. Congresul Manastir din 1908 care a definit alfabetul modern albanez a avut loc în oraș. Regiunea Bitola a fost un bastion al Insurecției Ilinden. Revolta a fost începută după cum s-a decis în 1903 la Salonic de către Organizația Revoluționară Macedoneană Internă (ORMI). Gotse Delchev s-a opus calendarului
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
s-au dezvoltat în sau în apropiere de Belgrad, dominând Balcanii (și anumite părți din Europa Centrală și Asia Mică în urmă cu 7.000 de ani. Unii cercetători cred că semnele preistorice Vinča reprezintă cea mai veche formă de alfabet cunoscută. Locurile erau populate de triburi paleo-balcanice formate din daci, iliri și traci înainte că "scordiscii", un trib celtic, să se fi stabilit aici în sec. al IV-lea î.Hr. și să-i fi dat numele sub care a fost
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
Începând cu anul 1921 limba ebraică a devenit limbă oficială în Palestina, aflată la acea dată sub mandat britanic, iar odată cu proclamarea statului independent Israel, la 14 mai 1948, ea a devenit limba oficială a acestuia. Limba ebraică contemporană folosește alfabetul ebraic (pătrat). Alfabetul pătrat de asemenea este folosit în aramaică și idiș. Acest alfabet a fost împrumutat din arameică în sec. al VI-lea înainte de Cristos. În alfabetul ebraic fiecare semn denotă un anumit sunet. În total alfabetul conține 22
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
1921 limba ebraică a devenit limbă oficială în Palestina, aflată la acea dată sub mandat britanic, iar odată cu proclamarea statului independent Israel, la 14 mai 1948, ea a devenit limba oficială a acestuia. Limba ebraică contemporană folosește alfabetul ebraic (pătrat). Alfabetul pătrat de asemenea este folosit în aramaică și idiș. Acest alfabet a fost împrumutat din arameică în sec. al VI-lea înainte de Cristos. În alfabetul ebraic fiecare semn denotă un anumit sunet. În total alfabetul conține 22 de semne, toate
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
acea dată sub mandat britanic, iar odată cu proclamarea statului independent Israel, la 14 mai 1948, ea a devenit limba oficială a acestuia. Limba ebraică contemporană folosește alfabetul ebraic (pătrat). Alfabetul pătrat de asemenea este folosit în aramaică și idiș. Acest alfabet a fost împrumutat din arameică în sec. al VI-lea înainte de Cristos. În alfabetul ebraic fiecare semn denotă un anumit sunet. În total alfabetul conține 22 de semne, toate fiind consonante. În ebraică nu există semne alfabetice care ar fi
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
1948, ea a devenit limba oficială a acestuia. Limba ebraică contemporană folosește alfabetul ebraic (pătrat). Alfabetul pătrat de asemenea este folosit în aramaică și idiș. Acest alfabet a fost împrumutat din arameică în sec. al VI-lea înainte de Cristos. În alfabetul ebraic fiecare semn denotă un anumit sunet. În total alfabetul conține 22 de semne, toate fiind consonante. În ebraică nu există semne alfabetice care ar fi vocale, dar unele litere (alef, ain, iud și vav) și-au pierdut calitatea de
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
contemporană folosește alfabetul ebraic (pătrat). Alfabetul pătrat de asemenea este folosit în aramaică și idiș. Acest alfabet a fost împrumutat din arameică în sec. al VI-lea înainte de Cristos. În alfabetul ebraic fiecare semn denotă un anumit sunet. În total alfabetul conține 22 de semne, toate fiind consonante. În ebraică nu există semne alfabetice care ar fi vocale, dar unele litere (alef, ain, iud și vav) și-au pierdut calitatea de consoane și sunt folosite ca vocale. Scrierea literelor se face
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
litere majuscule și minuscule. Există două seturi de litere: unul pentru tipar, și unul pentru scrierea de mână. Tabelul de mai jos se citește de la dreapta la stânga și de sus în jos, așa cum este direcția de scris în limba ebraică. Alfabetul ebraic conține în total 22 de litere, iar scrierea și, respectiv, citirea se fac de la dreapta la stânga și de sus în jos (în acest tabel sunt prezentate numai literele de tipar - 2 fonturi). Vocalele sunt înregistrate cu ajutorul vocalizării - așa numitele
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
de un grup de cercetători ai Consililui National de Studiere al Arhivelor Securitatii (CNSAS) indică faptul că în perioada detenției a devenit informator al Securității statului. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Eugen Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", cuprinzând poeme preluate dintr-un volum mai vechi, rămas nepublicat, Alfabet poetic, dar și versuri de dată recentă, marcate de concesii făcute ideologiei oficiale (care reprezintă însă o excepție în creația sa). Volumul marca tranziția poeziei sale de la baladă la o poezie mai cerebrală. A teoretizat alături de alți poeți membri ai
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. Alte volume publicate: "Omul cu compasul" (1966), "Seminția lui Laocoon" (1967), "Papyrus" (1974). Abia în 1978 reușește să-și publice volumul "Alfabet poetic". Mai publică "Hesperia" (1979) și "Foamea de UNU" (1987), înainte de anul de răscruce 1989. "Interiorul unui poem" și "Psalmii" sunt câteva dintre semnele poetice pe care ni le-a trimis în anii din urmă. Ștefan Augustin Doinaș este și
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
că ele au rămas mutual inteligibile în timpul Perioadei de Migrații , astfel unele varietăți individuale sunt dificil de clasificat. Unele inscripții runice datând din secolele XVIII și IX au supraviețuit (cum ar fi Piatra Eggjum și Piatra Rök), unele texte în alfabetul latin din secolul al XII-lea au supraviețuit (Íslendingabók), și unele poezii scandinave datează cel mai devreme din secolul al IX-lea. Cam din secolul al X-lea, varietățile de limbi germanice s-au diferențiat destul de mult pentru a nu
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
versuri. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexie Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942). La 22 iulie 1995 deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale
Limba noastră () [Corola-website/Science/296688_a_298017]
-
în 2013 că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență, și a ridicat la rang de limbă oficială „limba română”. În orice caz, identitatea limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului a fost recunoscută oficial încă de la reintroducerea alfabetului latin în 1989 și, într-adevăr, în Declarația de independență din 1991 limba se cheamă „română”, denumire sub care de altfel se predă și în școli începând de atunci. Cu toate acestea, dezbaterile politice au fost resuscitate de adoptarea Constituției
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
de română, prin această teorie URSS încercând să-și justifice pretențiile asupra Basarabiei. Țăranii moldoveni din Transnistria erau în mare parte analfabeți și nu cunoșteau limba română literară. Autoritățile sovietice au încercat să creeze o nouă limbă literară, scrisă în alfabet chirilic și cât mai depărtată de limba română. Cu crearea noii limbi literare s-a ocupat lingvistul Leonid Madan, dar nu a existat niciodată o acceptare unanimă a invențiilor acestuia de către autoritățile sovietice. Metodele folosite la crearea noii limbi literare
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
literare s-a ocupat lingvistul Leonid Madan, dar nu a existat niciodată o acceptare unanimă a invențiilor acestuia de către autoritățile sovietice. Metodele folosite la crearea noii limbi literare moldovenești au inclus: Exemplu de „limbă moldovenească” din anii '20 (transpusă în alfabet latin): "„De-amu v-o două luni di zăli, dicînd «Plugaru Roș» își lunjește discusîia dispri orfografia moldovineascî, mai întîi trebui di spus cî sfada merji nu dispri limba moldovineascî, dar dispri orfografii, adicî dispri sămnuirea sunitilor cari sînt în
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
adicî dispri sămnuirea sunitilor cari sînt în limba jii moldovineascî”" (Petru Chior, comisar al poporului pentru învățământ în RSSA Moldovenească, în broșura "Despre orfografia moldovenească” din 1929). În perioada 1932-1938 sovieticii au renunțat la teoria moldovenistă, trecându-se la folosirea alfabetului latin și a limbii române literare. În 1938 alfabetul chirilic a fost reintrodus, adepții alfabetului latin trimiși în pușcării, iar teoria limbii moldovenești diferită de română a revenit în forță. După al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au introdus alfabetul
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
moldovineascî”" (Petru Chior, comisar al poporului pentru învățământ în RSSA Moldovenească, în broșura "Despre orfografia moldovenească” din 1929). În perioada 1932-1938 sovieticii au renunțat la teoria moldovenistă, trecându-se la folosirea alfabetului latin și a limbii române literare. În 1938 alfabetul chirilic a fost reintrodus, adepții alfabetului latin trimiși în pușcării, iar teoria limbii moldovenești diferită de română a revenit în forță. După al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au introdus alfabetul chirilic și noțiunea de "limbă moldovenească" și în Basarabia
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
pentru învățământ în RSSA Moldovenească, în broșura "Despre orfografia moldovenească” din 1929). În perioada 1932-1938 sovieticii au renunțat la teoria moldovenistă, trecându-se la folosirea alfabetului latin și a limbii române literare. În 1938 alfabetul chirilic a fost reintrodus, adepții alfabetului latin trimiși în pușcării, iar teoria limbii moldovenești diferită de română a revenit în forță. După al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au introdus alfabetul chirilic și noțiunea de "limbă moldovenească" și în Basarabia, fără însă să se revină la
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
alfabetului latin și a limbii române literare. În 1938 alfabetul chirilic a fost reintrodus, adepții alfabetului latin trimiși în pușcării, iar teoria limbii moldovenești diferită de română a revenit în forță. După al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au introdus alfabetul chirilic și noțiunea de "limbă moldovenească" și în Basarabia, fără însă să se revină la formele extreme de diferențiere față de română propăvăduite în anii '20. Limba literară moldovenească de după al Doilea Război Mondial a fost practic identică cu limba literară
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
de "limbă moldovenească" și în Basarabia, fără însă să se revină la formele extreme de diferențiere față de română propăvăduite în anii '20. Limba literară moldovenească de după al Doilea Război Mondial a fost practic identică cu limba literară română, cu excepția folosirii alfabetului chirilic și a câtorva cuvinte diferite. Diferențele dintre limba moldovenească literară și limba română constau în: În 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a Moldovei (pe atunci încă RSS Moldovenească), iar folosirea alfabetului latin a fost restaurată. După
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
limba literară română, cu excepția folosirii alfabetului chirilic și a câtorva cuvinte diferite. Diferențele dintre limba moldovenească literară și limba română constau în: În 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a Moldovei (pe atunci încă RSS Moldovenească), iar folosirea alfabetului latin a fost restaurată. După declararea independenței Moldovei în 1991, constituția a continuat promovarea existenței limbii moldovenești. O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română a fost anulată de către parlamentul moldovean. În
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
cum în România există publicații care folosesc vechea ortografie (Academia Cațavencu printre altele). Faptul că ortografia oficială reglementată în Republica Moldova impunea folosirea în exclusivitate a literei î se datora faptului că, după perioada sovietică în care româna era scrisă cu alfabetul chirilic, când Academia de Științe a Moldovei a adoptat alfabetul latin cu ortografia din România, Academia Română încă nu reintrodusese simbolul â în forma inspirată de ortografia interbelică. Din același motiv, cuvântul "sunt" se scria în Moldova "sînt". În perioada comunistă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Cațavencu printre altele). Faptul că ortografia oficială reglementată în Republica Moldova impunea folosirea în exclusivitate a literei î se datora faptului că, după perioada sovietică în care româna era scrisă cu alfabetul chirilic, când Academia de Științe a Moldovei a adoptat alfabetul latin cu ortografia din România, Academia Română încă nu reintrodusese simbolul â în forma inspirată de ortografia interbelică. Din același motiv, cuvântul "sunt" se scria în Moldova "sînt". În perioada comunistă, și în primii ani de după revoluție, româna din România folosea
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]