11,393 matches
-
necesitatea de a trăi în bună armonie cu un vecin de 170.000.000 de oameni. Nu sunt comunist, n-am împărtășit niciodată această doctrină. Consider însă că o apropiere pe tărâmul politicii externe cu Uniunea Sovietică, care este aliata aliaților noștri Franța, Cehoslovacia și Turcia, este cel mai bun mijloc de a permite tratatelor noastre de alianță existente să-și dea plina lor eficacitate”87. Titulescu și strategia păcii, (coord. Gheorghe Buzatu), Iași, Editura Junimea, 1982, p. 289. 86 Em
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
voturi de către „Comitetul celor 18“. Însă acest embargo a avut mai degrabă un caracter formal, deoarece Marea Britanie a refuzat să blocheze Canalul de Suez și să riște un conflict cu flota italiană, atâta timp cât Franța nu era dispusă să-și susțină aliatul. Mussolini a anexat Etiopia printr-un decret din 9 mai 1936 103. La aceasta se adaugă discursul violent al lui Titulescu împotriva ziariștilor italieni, care îl huiduiseră pe împăratul Abisiniei în momentul în care aceta a luat cuvântul în ședința
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
lui Titulescu “este un gest important, cu toate asigurările guvernului că politica sa va continua neschimbată”. În continuare se preciza faptul că mișcarea filogermană a crescut “continuu” în România, iar Franța a pierdut pe “cel mai sincer, cel mai demn aliat“ din Balcani. Era respinsă explicația dată de guvernanții români potrivit căreia Titulescu fusese înlocuit deoarece “era necesară constituirea unui guvern compus numai din membrii partidului liberal iar Titulescu nu era membru al acestui partid”. Ziarul considera că motivul real al
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Moscova : “Cât de mult am aprecia pactul cu Polonia, noi nu putem din cauza lui să renunțăm la Basarabia“16. Primul - ministru român din acel moment, Nicolae Iorga, declara că problema acestor negocieri nu era o dorință a României ci a aliaților săi pe care era indicat să-i urmeze dar nu și util17. România a primit asigurări din partea Franței că Litvinov se angajase, formal, ca în timpul negocierilor să nu aducă în discuție problema Basarabiei . În afara de aceasta, Bucureștiul considera că prin
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
despre securitatea europeană, în Omagiu lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere, p. 41. 40 Octavian Țâcu , op. cit., p. 151. 30 27 colective 41 . În iunie 1934, omul politic francez a vizitat Bucureștiul și Belgradul unde a obținut acordul aliaților săi în vederea realizării „Pactului Oriental”42. Polonia a acționat în secret pentru eșuarea „Pactului Oriental” deoarece nu era dispusă nici să se alieze cu sovieticii, nici să garanteze frontierele Lituaniei sau pe cele ale Cehoslovaciei. În iulie 1934, Polonia susținea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
nu se grevează viitorul unui neam cu povara unei negațiuni internaționale, oricare ar fi ele și împotriva oricui ar fi îndreptate. Ceea ce știu este că orice stat, fără distincție, care ne-ar garanta hotarele țării noastre și pe acelea ale aliaților noștri poate deveni, în cadrul Societății Națiunilor, asociatul nostru în lupta pentru organizarea păcii pe care o vom duce până la capăt și cu toate stavilele ce ne stau în cale [...], eu nu cunosc fobie în nici o direcție. Nu cunosc limită în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
s-a alipit grupului de puteri care, la sfârșitul războiului va ieși înfrânt; sau mutilată, dacă n-a făcut o greșeală de politică externă dar, dacă, dat fiind slăbiciunea organizării actuale a apărării naționale, ea s ar bizui pe forțele aliaților ei ca să reintre în hotarele de azi. [...] 47 44 A evita războiul pe pământ românesc e deci un dictat al instinctului național, care se impune tuturor românilor , fără deosebire de partid sau de opiniune. Atâta numai că uniii văd în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
sînt; articole de presă favorabile apropierii cu U.R.S.S. din punct de vedere extern, considerînd că noi nu putem păstra alianțele noastre existente cu Franța, Cehoslovacia și Turcia, dacă nu cădem la o înțelegere, ba chiar devenim inamicii U.R.S.S., aliatul aliaților 81 Ibidem, p. 74. 82 A.M.A.E., fond 71, Uniunea Sovietică, (1920 - 1944Ă , vol. 83, f. 294 - 55 52 noștri ” 83. Totodată documentul preciza faptul că sa hotărât „Păstrarea deplinelor puteri pentru încheierea unui pact de asistență mutuală
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
articole de presă favorabile apropierii cu U.R.S.S. din punct de vedere extern, considerînd că noi nu putem păstra alianțele noastre existente cu Franța, Cehoslovacia și Turcia, dacă nu cădem la o înțelegere, ba chiar devenim inamicii U.R.S.S., aliatul aliaților 81 Ibidem, p. 74. 82 A.M.A.E., fond 71, Uniunea Sovietică, (1920 - 1944Ă , vol. 83, f. 294 - 55 52 noștri ” 83. Totodată documentul preciza faptul că sa hotărât „Păstrarea deplinelor puteri pentru încheierea unui pact de asistență mutuală cu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
toate acestea Uniunea Sovietică a considerat întotdeauna Basarabia ca fiind o problemă deschisă. Frontiera de est a României era singura care nu fusese recunoscută definitiv și garantată de către marile puteri. Împotriva tendințelor revizioniste ale Ungariei , România avea Mica Înțelegere ca aliat, iar Înțelegerea Balcanică în cazul Bulgariei. Singura apărare în fața Uniunii Sovietice era alianța româno - polonă din 1921. Tratatul româno - francez încheiat în 1926 nu prevedea nici un caz concret de alianță în cazul frontierei de est a României. Aceasta trebuie corelată
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Moscova : “Cât de mult am aprecia pactul cu Polonia, noi nu putem din cauza lui să renunțăm la Basarabia“16. Primul - ministru român din acel moment, Nicolae Iorga, declara că problema acestor negocieri nu era o dorință a României ci a aliaților săi pe care era indicat să-i urmeze dar nu și util17. România a primit asigurări din partea Franței că Litvinov se angajase, formal, ca în timpul negocierilor să nu aducă în discuție problema Basarabiei . În afara de aceasta, Bucureștiul considera că prin
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
despre securitatea europeană, în Omagiu lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere, p. 41. 40 Octavian Țâcu , op. cit., p. 151. 30 27 colective 41 . În iunie 1934, omul politic francez a vizitat Bucureștiul și Belgradul unde a obținut acordul aliaților săi în vederea realizării „Pactului Oriental”42. Polonia a acționat în secret pentru eșuarea „Pactului Oriental” deoarece nu era dispusă nici să se alieze cu sovieticii, nici să garanteze frontierele Lituaniei sau pe cele ale Cehoslovaciei. În iulie 1934, Polonia susținea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
nu se grevează viitorul unui neam cu povara unei negațiuni internaționale, oricare ar fi ele și împotriva oricui ar fi îndreptate. Ceea ce știu este că orice stat, fără distincție, care ne-ar garanta hotarele țării noastre și pe acelea ale aliaților noștri poate deveni, în cadrul Societății Națiunilor, asociatul nostru în lupta pentru organizarea păcii pe care o vom duce până la capăt și cu toate stavilele ce ne stau în cale [...], eu nu cunosc fobie în nici o direcție. Nu cunosc limită în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
s-a alipit grupului de puteri care, la sfârșitul războiului va ieși înfrânt; sau mutilată, dacă n-a făcut o greșeală de politică externă dar, dacă, dat fiind slăbiciunea organizării actuale a apărării naționale, ea s ar bizui pe forțele aliaților ei ca să reintre în hotarele de azi. [...] 47 44 A evita războiul pe pământ românesc e deci un dictat al instinctului național, care se impune tuturor românilor , fără deosebire de partid sau de opiniune. Atâta numai că uniii văd în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
sînt; articole de presă favorabile apropierii cu U.R.S.S. din punct de vedere extern, considerînd că noi nu putem păstra alianțele noastre existente cu Franța, Cehoslovacia și Turcia, dacă nu cădem la o înțelegere, ba chiar devenim inamicii U.R.S.S., aliatul aliaților 81 Ibidem, p. 74. 82 A.M.A.E., fond 71, Uniunea Sovietică, (1920 - 1944Ă , vol. 83, f. 294 - 55 52 noștri ” 83. Totodată documentul preciza faptul că sa hotărât „Păstrarea deplinelor puteri pentru încheierea unui pact de asistență mutuală
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
articole de presă favorabile apropierii cu U.R.S.S. din punct de vedere extern, considerînd că noi nu putem păstra alianțele noastre existente cu Franța, Cehoslovacia și Turcia, dacă nu cădem la o înțelegere, ba chiar devenim inamicii U.R.S.S., aliatul aliaților 81 Ibidem, p. 74. 82 A.M.A.E., fond 71, Uniunea Sovietică, (1920 - 1944Ă , vol. 83, f. 294 - 55 52 noștri ” 83. Totodată documentul preciza faptul că sa hotărât „Păstrarea deplinelor puteri pentru încheierea unui pact de asistență mutuală cu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
toate acestea Uniunea Sovietică a considerat întotdeauna Basarabia ca fiind o problemă deschisă. Frontiera de est a României era singura care nu fusese recunoscută definitiv și garantată de către marile puteri. Împotriva tendințelor revizioniste ale Ungariei , România avea Mica Înțelegere ca aliat, iar Înțelegerea Balcanică în cazul Bulgariei. Singura apărare în fața Uniunii Sovietice era alianța româno - polonă din 1921. Tratatul româno - francez încheiat în 1926 nu prevedea nici un caz concret de alianță în cazul frontierei de est a României. Aceasta trebuie corelată
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
silit să abdice tocmai de către omul pe care îl numise prim-ministru generalul Ion Antonescu. Cu sprijinul Germaniei naziste, Antonescu, în alianță cu legionarii, instituie "Statul Național-Legionar", proclamându-se pe sine "Conducătorul Statului Național-Legionar și Șeful Regimului Legionar", iar pe aliatul său, Horia Sima, conducătorul Mișcării legionare, singura mișcare politică recunoscută. Mariajul politic Antonescu-Sima nu a durat mult, legionarii încercând să preia în întregime puterea de stat prin ofensiva declanșată în 21-23 ianuarie 1941. Armata lui Antonescu a reprimat rebeliunea legionară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Miza pentru care România s-a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de nord ca o compensație din partea Germaniei față de aliatul său loial. Înfrângerea germanilor conturându-se cu tot mai multă claritate, opoziția antonesciană, formată din vechile partide și PCdR, prezidată de tânărul rege, a organizat lovitura de stat de la 23 august 1944. Mareșalul Antonescu (autopromovat la rangul militar suprem în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
finalizată cu "insurecția armată națională antifascistă" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 152). Trebuie subliniată indigenizarea momentului 23 august: prezentată anterior de pe o perpectivă externalistă, ca "eliberarea României de către glorioasa Armată Sovietică", ieșirea din blocul Puterilor Axei și câștigarea războiului alături de Aliați este acum interpretată internalist, ca evenimentul lansator al "revoluției de eliberare socială și națională" (Petric și Ioniță, 1983, p. 7). PCR devine astfel purtătorul torței în care arde idealul luptei pentru dreptate socială și cel al libertății naționale. Evocând linia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să cadă peste întreaga ființă a statului Federal German. În fapt, Republica Federală Germană (RFG) își are ca moment fondator tocmai prăbușirea celui de-al Treilea Reich, astfel că alături de milionele de tone de moloz rămase în urma bombardamentelor aeriene ale aliaților, noua Republică Federală a moștenit și milioanele de victime produse de aparatul instituțional de exterminare în masă pus în funcțiune de regimul nazist. Odată cu repararea fizică a țării distruse de război s-a dat startul unui proces simultan de reparare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
important în preîntampinarea consumului de droguri îl au părinții și școala, care trebuie să educe copiii , pregătindu-i pentru a face față realităților dure ale vieții. Atmosfera sănătoasă din familie, dragostea, afecțiunea, comunicarea între parinți și copii, constituie astfel principalul aliat în lupta împotriva acestui flagel.
„Fii conştient, nu dependent!”. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Dumitru Denisa Corina, Argeanu Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1978]
-
Sfântului Petru, atunci trăia Tamerlan și Baiazid-fulgerul, c-un cuvânt și Asia și Europa erau în foc. Mircea avea un fiu din flori, un bastard, anume Vlad, naționalul liberal al "Romînului". Tată-său fiind pe tron încă, și anume fiind aliat al Europei întregi și ocupat cu pregătirile bătăliei de la Nicopole, Vlad, fiul național liberal, nu găsește atunci un lucru mai bun de făcut decât să închine țara Poloniei printr-un hrisov datat din Argeș 22 mai 1396. Tată-său, întors
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
caracterul și limba, înlocuiau până la oarecare grad civilizația ce lipsea. Astăzi acele datini s-au stins în mare parte, iar în loc a rămas golul sufletesc, mai amar și mai greu de suportat decât chiar sărăcia. Neavând nimic de sperat de la aliații străinilor, pe cari nu-i mai pricepe, poporul nostru se abrutizează prin băuturi și e cuprins de fatalismul raselor condamnate la nefericire. Înainte, mereu înainte Americă a Orientului! E drept că dinaintea vaporului regelui Stroussberg pier codri și se stinge
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
într-un trist provizoriu, deci cată a fi tratată ca atare; dar obnitenții și mlădioșii greci, războinicii albaneji, atât de geloși de neatârnarea lor, harnicii români, înconjurați și amenințați din toate părțile de slavi - aceste ginți sunt protejații naturali și aliații locali ai Austriei; ele sunt tăriile înaintate în Orient, stavilele în contra fluxului panslavist, care mai curând ori mai târziu va ieși neapărat din albie. Fie mai mult chiar decât o inofensivă dorință a ambiției care-i face pe români să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]