5,298 matches
-
școlii și îmbogățirea minții cu cunoștințele folositoare celor ce fac sau vor fi chemați să facă educație. (Din Cuvântul nostru - Dorohoi, Ioan T. Athanasiu, institutor) * În Voința Școalei din Cernăuți sub titlul „Cum trăiesc învățătorii” este publicată și scrisoarea doamnei Alice A. Șerban, distinsă învățătoare din Vatra Dornei: „Dacă statul însuși admite ca pâinea, carnea, laptele, zahărul etc., precum și îmbrăcămintea, călătoria pe calea ferată etc., etc. să fie scumpite de 30, 40 și chiar de o sută de ori față de trecut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
calea ferată etc., etc. să fie scumpite de 30, 40 și chiar de o sută de ori față de trecut, de ce să nu ni se dea și nouă, funcționarilor, astăzi un salariu mărit în aceeași proporție? Vatra Dornei, 12 decembrie 1924, Alice A. Șerban, învățătoare. (Din „Cuvântul țăranilor”, Dorohoi, 13 ianuarie 1925). * Asociația învățătorilor din Câmpulung ridicânduse împotriva revistei Voința Școalei comenta: „... dorința noastră era ca Voința Școalei să fie soldatul care să ne apere cu vitejie și credință interesele profesionale ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
antică și spiritualitatea indiană. Vizitase de mai multe ori India, cunoscuse pe Ramana Maharishi. Mi-a vorbit despre cartea la care lucra, intitulată îndrăzneț L’Expérience libératrice. După acea călătorie în Elveția, am ajuns buni prieteni. Câțiva ani mai târziu Alice și Roger Godel ne-au invitat să locuim în superbul lor apartament de la Val d’Or, pe care tocmai îl cumpăraseră” - cf. Memorii II, p. 130. XXItc "XXI" 1. Este vorba de Hans Abrahamsson, The Origin of Death. Studies in
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și pe mai departe un anotimp nedefinit și suspect, iar lacrimile, unde cădeau, acolo făceau gaură-n pământ, marcând fiecare câte-un popas în deșert. Stele pe câmp Cădeau bufnițele argintii ca niște stele pe câmp, sălbatice și gâtuite de alice. Le culegeam de prin buruieni și desișuri, potrivindu-mi-le pe la șolduri și brânci. Și cum nu erau atinse decât de o moarte vagă și albă, începuseră să bată aprig din aripi, din inimi și din idealuri, iar eu simțeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aici, pe-aproape. De aterizat, n-am putut ateriza decât după ce rupsesem, cum ai culege ciuperci și pere zemoase toamna, gâtul celor patruzeci de păsări de vis și omăt. Cădeau stele ca niște bufnițe pe câmp, sălbatice și gâtuite de alice. Notă. Cele două interviuri/ dialoguri au fost realizate în două momente diferite și au fost publicate în presa locală din Neamț. Recuperarea lor, integrală, e un omagiu adus unui mare poet român și european (A.A.G.) Dimitrie GRAMA Să fii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Domn (greacă). 7 Domnia voastră. 8 Stăpân. 9 Șeful poliției. 10 Panouri. 11 În mijloc. 12 Viori. 13 Monedă de patruzeci de bani. 14 Toba. 15 Îndreptățesc. 16 Folositoare. 17 Ședință. 18 Semnez. 19 Sentimentul vârstei sale (franceză). 20 Strămoș. 21 Alice. 22 Păsări. 23 Recoltă. 24 Monedă turcească. 25 Primele litere din alfabetul chirilic (slavon). 26 Sport național la români (se joacă, în echipă, cu o minge). 27 Joc de copii. 28 Mânios, nervos. 29 Dans popular. 30 Rege. 31 Corp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Negustor. 48 Mustăți. 49 Glumeț, poznaș. 50 Priceput. 51 Fânețe. 52 Pipă. 53 Deal mic, colină. 54 Pândă vânătorească. 55 Cărare pe care trec animalele. 56 Răsfiră. 57 Să vorbească urât. 58 Original. 59 Haină groasă. 60 Covor înflorat. 61 Alice. 62 Vorbea mult. 63 Dibăcie. 64 Colonel (rusă). 65 Papură. 66 Păsări. 67 Animale cu blană. 68 Crud, nemilos. 69 Poezia a apărut în volumul Poezii, Iași, 1886. 70 De culoare negru închis (despre cai). 71 Etaj. 72 Trăsură. 73
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
oameni altminteri opuși. [...] Colaboratorii, tot numai o parte dintre cei din pagina Întâi, vădesc deopotrivă lărgime de vederi: C. RădulescuMotru, Marin ștefănescu, D. Gusti, D. Drăghicescu, Virgil Bărbat, Mircea Djuvara, Vintilă Brătianu, Virgil Madgearu, D. Ioa ni țescu, Bucura Dumbravă, Alice Voinescu, Cora Irineu, F. Ader ca, Dragoș Protopopescu, Charles Drouet, Al. Popescu Telega, P. Grimm, C. Sudețeanu, Marcu Beza, Octav Onicescu, Ramiro Ortiz, ștefan Nenițescu, C. Beldie, Emanoil Bucuța. [...] Aș Îndrăzni să situez la cele două capete ale unei axe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și punctele de vedere. La 5 ianuarie 1984, Leon Kalustian m-a primit În apartamentul său din strada Maria Rosetti nr. 16 și mi-a relatat următoarele: „Constantin Beldie a Început să organizeze Conferințele Ideii Europene, operație continuată apoi de Alice Voinescu. Era un om deschis la minte și ordonat În actele lui administrative; era un spirit sănătos, robust, lipsit de egocentrism și de xeno fobie. Beldie avea simțul estetic, al poeziei. Din câte știu, Beldie avea legături cu Mișu Antoniade
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
musafiri, devenea volubil și nu trebuia rugat mult ca să cânte. Avea o voce plăcută, baritonală. Cânta arii din opere sau operete, dar nu ezita să interpreteze și vechi cântece rusești, romanțe de mult uitate. După moartea lui Mihai Rădulescu, doamna Alice Rădulescu i-a propus lui Petre Sirin să participe în cimitirul din Jilava la deshumarea fiului său pentru a fi mutat în capela familiei din cimitirul Bellu. Era nevoie de un martor din afara familiei. Odată consumat acest trist episod, doamna
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
izbește de acest obstacol: „evitarea dezagreabilului“ este în sine un „dezagreabil“! De asemenea, Mihai îmi vorbea de factorii care contribuiseră decisiv la propria lui formare. În primul rând - muzica, pe care o sorbise parcă odată cu laptele mamei, simplu, de la sine... Alice - maică-sa - era o bună pianistă, iar el, la rândul său, primise arcușul în mână din cea mai fragedă copilărie. De aceea, la ei în casă, în exotismul provincial al Brăilei ori în sihăstria de la Galbeni, se făcea muzică precum
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
spiritualități greșit înțelese și mai cu seamă rău digerate! Astă-seară - concertul Orchestrei Cinematografiei, primul la care mă duc. Sunt sigur că Aranjuez va fi și el acolo... Cu ocazia acestui concert i-am cunoscut pesemne și pe părinții lui Mihai - Alice și Mișu, care nu lipseau niciodată de la concertele date de Orchestra Cinematografiei. Erau oameni foarte plăcuți și deosebit de prevenitori față de prietenii pe care Mihai găsea de cuviință să li-i prezinte... 7 noiembrie 1952 Dormit la Mihai, prost ca de-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
1953 Am trecut pentru câteva clipe pe la Mihai și am rămas ore întregi... 8 mai 1953 În sfârșit, am predat astăzi traducerea la editură, după o în târ ziere de 38 de zile. Seara am fost cu Mihai și cu Alice la cinema. 9 mai 1953 Mihai pleacă mâine în turneu. Preparative. Vom petrece seara împreună cu familia, la Rădulești. O seară bună. Reîntorși acasă la el, am stat de vorbă târziu în noapte. Încă n-a apucat să plece și îmi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Mihnea Masim (Mircea Marosin) - pictor, decorator; 5. Eduard Zănoagă (Marcel Chirnoagă) - sculptor; Familia II 6. Paul Werhovensky (eu) - asistent de regie film; 7. Sorin Panaitescu-Mugur (Giglio) - regizor de teatru; 8. François Delaporta (Florino) - pianist; 9. Valentin Tănăsescu (Vally) - funcționar; 10. Alice Mihăilescu (Alice) - mama lui Radu Prevăzusem și o serie de momente necesare: - Paul în cadrul propriei sale familii; - Descrierea Casei moștenite (asemănătoare cu descrierea vechiului Paris din Cocoșatul de la Notre-Dame); - Popularea Casei cu membrii familiilor; - Solicitarea lui Radu în diplomație; - Vizita
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Mircea Marosin) - pictor, decorator; 5. Eduard Zănoagă (Marcel Chirnoagă) - sculptor; Familia II 6. Paul Werhovensky (eu) - asistent de regie film; 7. Sorin Panaitescu-Mugur (Giglio) - regizor de teatru; 8. François Delaporta (Florino) - pianist; 9. Valentin Tănăsescu (Vally) - funcționar; 10. Alice Mihăilescu (Alice) - mama lui Radu Prevăzusem și o serie de momente necesare: - Paul în cadrul propriei sale familii; - Descrierea Casei moștenite (asemănătoare cu descrierea vechiului Paris din Cocoșatul de la Notre-Dame); - Popularea Casei cu membrii familiilor; - Solicitarea lui Radu în diplomație; - Vizita Alicei care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Mihăilescu (Alice) - mama lui Radu Prevăzusem și o serie de momente necesare: - Paul în cadrul propriei sale familii; - Descrierea Casei moștenite (asemănătoare cu descrierea vechiului Paris din Cocoșatul de la Notre-Dame); - Popularea Casei cu membrii familiilor; - Solicitarea lui Radu în diplomație; - Vizita Alicei care încearcă să-l convingă pe Radu să pri mească oferta; - Vizita unui personaj de la Ministerul de Externe la Radu („De ce ții neapărat, domnule, să locuiești în casa aceasta veche și incomodă?!“); - Sfaturi încurajatoare ale prietenilor lui Radu (Familia I
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nou, sau aproape nimic, decât doar sedimentarea anumitor mici pasiuni dezlănțuite și potolirea lor temporară. Un sărut de la mama Lui... Primul! Miercuri 3 februarie 1954 a murit subit, în alimentara din colțul străzii Căuzași, Ionel Teodoreanu, omul și scriitorul, vărul Alicei. Fie-i țărâna ușoară! 6 februarie 1954 Mi-a trecut prin cap că până și acest nou stil de viață pe care încerc să-l adopt, acest țel pe care mă străduiesc să-l urmăresc, nu este de fapt decât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
a lui Ticki -, reprezentând prin urmare un fel de sărbătoare a larilor și penaților Răduleșteni, mai era venerată încă... Asta până când ne-am adunat cam 10-12 persoane. Atunci Mihai a intrat în panică și a început s o mobilizeze pe Alice ca să încropească ceva de-ale gurii, de-ale băuturii... Casa Rădulescu era însă o casă serioasă, cu cămări totdeauna pline, așa că se punea problema doar a organizării într-un mod mai plăcut și mai festiv a tuturor acestor bunuri care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
problema doar a organizării într-un mod mai plăcut și mai festiv a tuturor acestor bunuri care, puse bine de prevederea gazdei, abia așteptau o fericită ocazie pentru a se risipi peste oaspeți ca dintr-un corn al abundenței. Agitată, Alice s-a retras în sanctuarele sale din fundul casei - cămări și bucătării -, iar noi, oaspeții, strânși în camera lui Mihai, atât de plăcută pe lumină de seară, stăteam la taclale, sorbeam din tării și ne simțeam extrem de bine cu toții, tocmai
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ridicol de categorice să impună reuniunii o atmosferă de Bunbury, în care de altfel și juca. Râdeam cu toții de ne prăpădeam, dezlănțuiți și isterici, în timp ce Mihai, aiurit, alerga tot timpul la bucătărie și înapoi, chi purile s-o ajute pe Alice, dar de fapt pentru a-și ascunde febri litatea și emoția... Intrigată și fericită totodată, Alice, până la care răzbăteau revăr sările de hohote din casă, îl întreba: — Dar ce se întâmplă acolo, Buțule? Nu știu, zău, ce i-a apucat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Râdeam cu toții de ne prăpădeam, dezlănțuiți și isterici, în timp ce Mihai, aiurit, alerga tot timpul la bucătărie și înapoi, chi purile s-o ajute pe Alice, dar de fapt pentru a-și ascunde febri litatea și emoția... Intrigată și fericită totodată, Alice, până la care răzbăteau revăr sările de hohote din casă, îl întreba: — Dar ce se întâmplă acolo, Buțule? Nu știu, zău, ce i-a apucat! îi răspundea radios Mihai. Parcă au înnebunit cu toții! Se servi bufetul, mai bogat, mai ispititor și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Sus, ca mulțumire pentru faptul că ei scăpaseră deocamdată, pe când ceilalți continuau să rămână închiși în acele hrube lipsite de lumină, de aer și de speranță. Aceste frânturi de informații, discutate și paradiscutate în familie, îmi erau apoi comunicate de Alice, care le discuta și cu mine, comentându-le și interpretându-le în fel și chip... Astfel că acum, la peste treizeci de ani de la desfășurarea acelor evenimente, îmi este imposibil să mai precizez de la cine anume, de unde anume provine o
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
un complet de ofițeri, în regimul dur și procedura rigidă a trădătorilor de țară. Este adevărat că în aceste condiții judecata nu dura mai mult de două-trei zile, desfășurându se însă în condiții foarte grele, de dimineața și până seara. Alice a fost prezentă tot timpul la dezbateri, sorbindu-l din ochi pe Mihai, care, la rândul lui, se uita în direcția ei și îi zâmbea cu zâmbetul său sfios... Ca apărător al său a fost angajat fostul lui coleg Costel
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
prezentă tot timpul la dezbateri, sorbindu-l din ochi pe Mihai, care, la rândul lui, se uita în direcția ei și îi zâmbea cu zâmbetul său sfios... Ca apărător al său a fost angajat fostul lui coleg Costel Vișinescu, dar Alice a rămas foarte nemulțumită de pledoaria acestuia, bănuindu-l chiar de a fi de conivență cu instanța judecătorească în ceea ce privește verdictul dinainte stabilit. Inspirat de principiul lui Giglio, se pare că Mihai a negat și el învinuirile ce i se aduceau
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Mircic -, cât și a tuturor prietenilor săi... Fapt este însă că, odată mascarada judiciară terminată, Mihai se liniști pe dinăuntru și primi pedeapsa nu cu resemnare, dar cu un fel de sportivitate și sfidare luminoasă. Cel puțin așa susținea uimită Alice, care, intrând după pronunțarea sentinței pentru a cere ceva în biroul lui Radu Marin, dădu acolo cu totul pe neașteptate peste Mihai, care era pregătit pentru transferarea la Văcărești... S-au cuprins în brațe, dar la intervenția grosolană a zbirului
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]