5,281 matches
-
intrat, a fost verificată, cercetată în interesul statului, iar apoi transmisă acolo unde era nevoie de produsul finit, destinatarul fiind apanajul exclusiv al conducerii D.G.P. Conform lui Constantin Cernat, „Siguranța are urechi și ochi, dar nu trebuie să aibă gură”, aluzie la indiscrețiile care puteau compromite cazurile în atenție și a propus funcționarilor un motto pe care el îl aplica în funcția în care se afla: «am încredere în toți, dar nu cred pe nimeni». Acesta a mai constatat că, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
financiar și a parafat înțelegerea bilaterală. În cadrul celei de-a doua întâlniri, maiorul român a discutat cu omologul său, șeful Frontului de Est, maiorul Pruck, care i-a afirmat textual, la 30 octombrie 1939, „ne-am împrietenit cu dracul”, o aluzie la recentul pact încheiat între Berlin și Moscova, cu consecințe negative previzibile încă de atunci. A doua zi, reprezentantul Serviciului Secret a fost primit de amiralul Canaris, căruia i-a prezentat Expozeul șefului Serviciului de Informații al Armatei Române către
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
partidului. Din punct de vedere al stării de spirit a populației, raportul lui von Hirtl a menționat că entuziasmul față de abdicarea regelui Carol ar fi fost mai mare dacă țara n-ar fi „în doliu național, inegalabil cu nici o bucurie”, aluzie la pierderile teritoriale din perioada iunie-septembrie 1940. Ziaristul Al. Caulin a observat că, în pofida schimbărilor legislative care aveau loc, lipsea totuși „înfrânarea speculei și pedepsirea exemplară a tuturor ce profită de sărăcia și lipsa populației”, în timp ce O. Kramer a apreciat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în noapte de 21/22 martie 1944 emisiunea postului „Vocea Americii” a fost consacrată, aproape în întregime, unui atac împotriva democraților români, pe care i-a acuzat de inactivitate și a amenințat că, pe viitor, alții le vor lua locul, aluzie la comuniști, singurii de altfel care aveau inițiative propagandistice și de sabotaj. Astfel de comentarii au provocat, după cum era și normal, o profundă impresie în cercurile politice românești. Fruntașii național-țărăniști și liberali au considerat ca «nemeritat» acest atac, dar și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pot exprima opiniile fără că prin intervențiile lor: - să conteste ordinea constituțională; - să pună în pericol ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor; - să se abată de la schimbul de idei, înlocuind argumentele întemeiate pe probe obiective, indiscutabile, cu referiri sau aluzii la temperamentul, caracterul, viața personală ale interlocutorului (adversarului), precum și la opțiunile sale profesionale și intelectuale); - să defăimeze sau să atenteze la onoarea altei persoane. În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, de semne grafice sau de
DECIZIE nr. 118 din 23 septembrie 1998 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121807_a_123136]
-
dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: - acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român; - personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud; - scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudala între domnii Moldovei și aceste ținuturi. Anexă 3 STEMA JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN Anexă 3 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului CARAȘ-SEVERIN Descrierea stemei
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
de legendă descălecatului, plecarea lui Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal independent Moldova; - roza este blazonul voievodului Bogdan I; - capră neagră și brazii evocă relieful și principalele bogații naturale ale zonei; - intrarea în mină face aluzie la industria extractiva care a avut o importanță pondere în economia județului; - biserică din lemn atestă faptul că în acest județ se păstrează cel mai mare număr de monumente de acest fel din țară. Anexă 6 STEMA JUDEȚULUI MUREȘ Anexă
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituală al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu; - construcția evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific epocii feudale; - balanța, însemn heraldic care evocă justiția socială, face aluzie la echilibrul și cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităților comerciale în progresul social; - brâurile argintii transpun în stema bogăția hidrologica a județului și desemnează râurile Mureș, Tarnava Mică și Niraj. Anexă 7 STEMA JUDEȚULUI SUCEAVA Anexă 7 a) DESCRIEREA ȘI
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
de personajul care dirijează calul, reconstituie imaginea vechiului crivac, instalație rudimentara pentru extracția sării, specifică epocii feudale, si evidențiază ponderea importantă pe care a avut-o exploatarea sării în economia județului și a Țarii Românești. Prin extensie, acest element face aluzie la industria chimică existența în acest județ, care are la bază sarea că principala materie primă; - mărul cu poame de aur sugerează dezvoltarea pomiculturii și bogăția silvica a zonei. -----------
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
partea stângă, două spice de grâu, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - oală de turnat fonta reprezintă activitatea tradițională a locuitorilor în domeniul metalurgiei; - roată dințata face aluzie la produsele realizate de-a lungul vremii de unitatea metalurgica din Calan, produse cărora li s-a conferit "Steaua calității" în Spania în anul 1992; - spicele de grâu sunt o aluzie la valorificarea produselor agricole obținute de locuitorii orașului, îndeletnicire
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
tradițională a locuitorilor în domeniul metalurgiei; - roată dințata face aluzie la produsele realizate de-a lungul vremii de unitatea metalurgica din Calan, produse cărora li s-a conferit "Steaua calității" în Spania în anul 1992; - spicele de grâu sunt o aluzie la valorificarea produselor agricole obținute de locuitorii orașului, îndeletnicire de tradiție, având în vedere zona geografică în care este situată așezarea; - palul amintește de Răul Strei, care împarte orașul în două părți, contribuind la dinamizarea vieții sociale și la înfrumusețarea
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
Semnificația elementelor însumate: - corbul cu inel în cioc este preluat din stema familiei Huniade și evocă faptul că, odinioară, în această zonă corvinestii aveau posesiuni; - călărețul cu paloșul evidențiază rolul locuitorilor din Hațeg în lupta de apărare; - pergamentul desfășoară face aluzie la nobilimea română, existentă în fosta Țară a Hațegului; - literele înscrise în partea superioară a pergamentului reprezintă prescurtarea de la Țară Hațegului; - cifră 1247 amintește de primă atestare documentara a localității. Anexă 3 STEMA ORAȘULUI PETRILA, JUDEȚUL HUNEDOARA Anexă 3a) DESCRIEREA
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
câmpul superior, iar unul, în vârful scutului. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - construcția amintește de un monument istoric vechi (ctitoria lui Ștefan Tomsa din anul 1622); - copacii fac aluzie la bogăția silvica. Anexă 7 STEMA ORAȘULUI VATRA DORNEI, JUDEȚUL SUCEAVA Anexă 7a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului VATRA DORNEI, județul SUCEAVA Descrierea stemei: Stema orașului Vatra Dornei, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un scut
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - arhanghelul de argint și crucea latină simbolizează rolul bisericii ortodoxe în evoluția spiritualității locuitorilor urbei; - leu încoronat simbolizează lupta de apărare dusă de voievozi de-a lungul vremii; - construcția simbolizează Cetatea Oradea: - cartea face aluzie la cultura; în secolul trecut a funcționat aici Academia de Drept, iar actualmente există o serie de instituții de cultură, precum Universitatea. Anexă 3 STEMA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI Anexă 3a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului CĂLĂRAȘI
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
se află un caducel de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - ostașul reprezintă un călăraș purtător de ștafetă, categorie întâlnită în epoca domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acest element face aluzie la denumirea localității - arme vorvitoare; - caducelul evocă faptul că de-a lungul anilor așezarea a fost centru comercial. Anexă 4 STEMA MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE, JUDEȚUL DÂMBOVIȚA Anexă 4a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului TÂRGOVIȘTE, județul DÂMBOVIȚA Descrierea stemei
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
și s-a scris cuvântul PALIA. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - borna de hotar, însemnul orașului din epoca feudala, amintește de colonizarea sașilor în această zonă; - săbiile fac aluzie la lupta de apărare dusă de localnici de-a lungul vremii; - cartea cu coperți de pergament amintește de primă lucrare în limba român, tipărită aici în anul 1852; - crucea conturată pe coperta relevă caracterul religios al cărții, amintește rolul ortodoxismului
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
scutului și ținând steagul Țării Românești (o fâșie galbenă și una albastră prinse de o hampa de argint, cu vârf auriu). Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - brațul face aluzie la roșiori, unități militare specifice Țării Românești (arme vorbitoare); - bandă evocă vechile castre române existente, în antichitate, în zona; - celelalte elemente amintesc activitățile economice specifice așezării. Anexă 15 STEMA MUNICIPIULUI DRĂGĂȘANI, JUDEȚUL VÂLCEA Anexă 15a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
altul în stânga. La baza scutului, pe fond roșu, două săbii de argint, încrucișate, cu vârful în sus. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - butucii de vită de vie fac aluzie la viticultura tradițională; - sevronul, crucile și săbiile evocă lupta de apărare, în special evenimentele ce au avut loc în zona în timpul Revoluției de la 1821. Anexă 16 STEMA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anexă 16a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului BUCUREȘTI
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
0,15, joc pe miza acestei ore, voi mînca, voi bea ori mă voi oferi miză, cu toate că grețos mă ofer, fără demnitate oferta mea, suspect de erotică, demnitate, cînd soră-mea-i flămîndă, bolnavă și pe moarte Labiș, nume al aluziei ce ești tu! metrii pătrați ai sălii socotiți la 1987, an din mîntuire, eu sînt acum acel constructor care-și face semn, începînd cu așezarea picior peste picior pe reflexul necondiționat al genunchiului, țară de reflexe! femeia citește ziarul femeia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
croate asupra pericolelor situației, avertizînd-o că naționalismul "luase forme extrem de violente ș...ț în unele sate, datorită nervozității, sîrbii se instruiesc și se înarmează [...] Vreți un nou 1941?" El era totodată îngrijorat și de o intervenție străină, astfel că, făcînd aluzie la sovietici, declara: "Alții stau cu ochii pe noi. Vă dați seama că aceștia vor fi prezenți de îndată ce se vor produce dezordini? Dar prefer mai curînd să restabilesc ordinea cu armata noastră decît să-i las pe alții s-o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care, desigur, este imposibil de stabilit în mod precis, avînd în vedere ineficiența surselor scrise (lucru care nu va putea fi făcut decît în secolul al XIV-lea), dar care arată, așa cum se subînțelege din documente precum fragmentele genealogice și aluziile din cronici, din densitatea necropolelor, din observațiile făcute în cimitirele epocii în Germania și Scan-dinavia de exemplu, că durata medie a vieții crește, loturile servile se fărîmițează și apar noi așezări. Toate regiunile par să fi fost afectate de acest
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
autoritatea suveranilor săi. Aceasta în contextul unui conflict aproape permanent între cele două dinastii domnitoare: Capețienii și Plantageneții. Extinderea domeniului regal în secolul al XII-lea În Franța, prudentul și vicleanul Filip II, care va primi supranumele de August ca aluzie la extinderea domeniilor sale, va profita de slăbirea adversarilor săi și mai ales de conflictul dinte Plantageneți, pentru a le distruge puterea pe continent. Împotriva regelui Henric II (mort în 1189), apoi a lui Richard Inimă-de-Leu (1189-1199), el nu reușește
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
simte cu “musca pe caciulă”. Iar cei care fac glume pe seama unei persoane cunoscute și aceasta este prezentă, o fac cu scopul de a “desconspira” ceva neplăcut din viața acelei persoane, sau “tatonează” terenul să afle dacă la ce fac aluzie este și adevărat. Așa că, atenție cum vă manifestați într-o astfel de situație! Dacă gluma nu vă vizează puteți râde necontenit, însă dacă vă prinde cu “mâța în sac” este mai bine să vă eschivați, și să o faceți în
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
și cu Arhiepiscopul Bandini, bătrân și infirm, (...) fiindcă a ridicat și îndemnat poporul să se plângă de mine (scrie Bandini) domnitoruilui și nu știm din ce motiv ori poate că pretinde să aibă locul din Bacău, după cum mi-a făcut aluzii de multe ori; deși lamentația poporului s-a făcut într-o audiență publică a întregii Provincii, nu și-a atins scopul, pentru că domnitorul a fost foarte înțelept. În aceiași scrisoare trimisă Mons. Ingoli, din Bacău pe 10 aprilie 1649, cu
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
evenimentul epocal în viziunea naționalistă, nici măcar nu este menționat în manualul de Istoria RPR! Aceeași lucru se petrece și în celelalte două manuale unice de istorie a românilor (de clasa a IV-a, respectiv, pentru clasa a VII-a). Singura aluzie care lasă să se înțeleagă printre rânduri că teritoriul României s-a mărit în urma Marelui Război se face în paragraful: "Războiul mondial a luat sfârșit în anul 1918. În urma tratatelor de pace, România a căpătat Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]