5,016 matches
-
povestire romantică de peste ocean 70 Stăpîni și sclavi 78 Reflectorul jamesian 85 "Straniu" sau "miraculos"? 91 Cronica unui paricid epic 95 Feminitate și victorianism 102 Cazul straniu al domnișoarei Hare și al domnului Warburton 109 O inițiere psihedelică 114 Revelațiile amurgului (existențial) 119 Un gentleman la Darlington Hall 125 Ce este un autor? 132 Liberalul radical. Un prototip 139 Triunghiuri amoroase 144 Puțină istorie englezească 151 O Americă a suburbiilor 157 Un (anti)erou american 163 Ragtime muzica ficțiunii 170 Lungul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
române de azi pe mâine, I, II, București, Editura Semne, 2009. Popescu, Dumitru Radu, Complexul Ofeliei, București, Editura Viitorul românesc, 1998. Popescu, Titu, Arta ca trăire și interpretare, Timișoara, Editura Facla, 1982. Pora, Mircea, O lume îngălbenită, un fel de amurg, în "Orizont", 14 (1992). Raicu, Lucian, Reflecții asupra spiritului creator, București, Editura Cartea Românească, 1989. Raicu, Lucian, Printre contemporani, București, Editura Cartea Românească, 1980. Raicu, Lucian, în "România literară", 41 (1982). Regman, Cornel, Cărți, autori, tendințe, București, Editura pentru literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
spre care ne Îndeamnă propria necumpătare. Dimpotrivă, astăzi, mai mult ca oricând, posibilele conflicte care să pună În pericol, global, omenirea sunt generate de faliile Între religii și culturi. Mai degrabă am putea subscrie parafrazei propusă de Gilles Lipovetsky În „Amurgul datoriei” după care „Secolul XXI va fi moral sau nu va mai fi deloc”. Într- adevăr, acest Început de mileniu se confruntă cu probleme deosebit de grave ce nu par să-și găsească rezolvarea fără apelul la etic. Asistăm la o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
globalizării - etica nu iese nicidecum Întărită. Aceasta pentru că, ne spune același autor, nu mai avem o morală; reperele au dispărut, Îndatoririle dispar și moștenim vidul. Altfel spus, asistăm la o dramatică relativizare a valorilor iar valorile morale nu fac excepție. „Amurgul” moralei moderne face loc nu unei etici cu pretenția de universalitate, ci unui pluralism al eticilor, așa zise „minimale” sau „slabe”, Înlăturând orice conținut imperativ. Tipurile acestea de etici „persuasive” ar putea astfel să răspundă mai adecvat pretențiilor societății bazate
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de drum 79 O misiune dificilă: ameliorarea aprovizionării cu apă potabilă a capitalei 89 Noi obiective edilitar-gospodărești 111 Asociat al logofătului Costache Conachi 123 Soluții alternative pentru exploatarea și valorificarea sării 137 Autoevaluarea, ca răspuns unui abuz administrativ 149 Spre amurgul vieții 155 Trudind la refacerea peisajului stradal al capitalei 161 Ultimele inițiative și ieșirea din scenă 173 Anexe 185 I. Scrieri 185 II. Documente 238 Indice de nume 283 Summary 289 ARGUMENT Personaj de factură renascentistă, al cărui traiect biografic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a fost, desigur, primul director al școlii, Carol Mihalic de Hodocin, care punea astfel bazele învățământului tehnico-profesional în Moldova, într-o vreme când influxul mărfurilor de "modă nouă" și concurența străină, facilitate de noua doctrină economică de stat, antitradițională, semnifica amurgul vechilor bresle și reclama cu insistență stimularea apetitului industrial în rândul localnicilor. Firește, transpunerea în practică a acelor principii n-a fost lipsită de impedimente, pentru că, așa cum avea să remarce câțiva ani mai târziu "Albina românească", în cuprinsul unui foileton
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deloc favorabilă, din perspectivă politică, inițiativelor sau proiectelor economice de anvergură să soluționeze un abuz administrativ, căruia îi căzuse victimă, poate, cel mai harnic, mai priceput și mai performant spirit tehnic al primei jumătăți de veac XIX din Moldova. SPRE AMURGUL VIEȚII Evident, o activitate bogată, intensă și multilaterală, precum cea desfășurată de Mihalic de Hodocin de-a lungul celor 14 ani petrecuți până atunci în Moldova, nu se putea încheia brusc, de vreme ce omul de gândire și de acțiune se considera
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
politic încît nu a fost publicată în franceză decît în 2008 !, Lacrimi și sfinți (1937) text luciferian, care a trezit un nou scandal, propria sa mamă afirmînd că nu ar fi trebuit să-l publice în timpul vieții ei ; în fine, Amurgul gîndurilor (1940). Cu acest reconfortant bagaj în buzunare, Cioran se instalează în Franța, unde începe prin a-și perfecționa limba engleză și unde redactează ultimul text în română, (Îndreptar pătimaș /Bréviaire des vaincus, scris la Paris între 1941 și 1944
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
gînditorul nu a ezitat niciodată să facă să se încalece mai multe puncte de vedere, concepții filosofice sau judecăți morale pentru a scormoni permanent prin aceleași teme: Dumnezeu, moarte, păcat, suferință, Celălalt, vanitatea oricărui lucru, conștiința răului. Penultima frază din Amurgul gîndurilor spune : Sunt beat de ură și de mine." (Și de "ura de mine", am adăuga), iar motto-ul primului capitol din Tratat de descompunere, prima carte scrisă în franceză (1949) sună astfel: "I'll join with black despair against
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Grasset, 2011 * Cioran, Michaux ou la passion de l'exhaustif, dans Henri Michaux, Œuvres récentes, Paris, Le Point Cardinal, 1985 * Cioran, Œuvres, Paris, Gallimard, 1995 (abrevieri folosite în texte : Pe culmile disperării CD ; Cartea amăgirilor CA ; Lacrimi și sfinți LS ; Amurgul gîndurilor AG ; Tratat de descompunere TD ; Silogismele amărăciunii SA ; Tentația de a exista TE ; Căderea în timp CT ; Demiurgul cel rău DR ; Despre neajunsul de a te fi născut NN ; Sfîrtecare S ; Exerciții de admirație EA ; Mărturisiri și anateme MA
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru că ea conduce la un paradox: dacă modern vine de la modo, care înseamnă chiar acum, astăzi, consecința ar fi că postmodernismul este un fel de după astăzi, că un lucru care se întâmplă acum nu este de azi, ci de "după amurg" (este evidentă pentru toți cercetătorii fenomenului postmodern, în legătură cu prevestirea acestui amurg al valorilor tradiționale cunoscute, că Nietzsche este precursorul postmodernismului filosofic, care a descris modernitatea sub semnul decadenței). Iar dacă un înțeles de bază al termenului "modern" este acela de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care înseamnă chiar acum, astăzi, consecința ar fi că postmodernismul este un fel de după astăzi, că un lucru care se întâmplă acum nu este de azi, ci de "după amurg" (este evidentă pentru toți cercetătorii fenomenului postmodern, în legătură cu prevestirea acestui amurg al valorilor tradiționale cunoscute, că Nietzsche este precursorul postmodernismului filosofic, care a descris modernitatea sub semnul decadenței). Iar dacă un înțeles de bază al termenului "modern" este acela de nou, cu atât mai mult intervine confuzia lingvistică în ceea ce privește un cuvânt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, București, 2002. LEMERT, Charles C., "Post-Structuralism and Sociology", în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, pp. 265-281. LIPOVETSKY, Gilles, Amurgul datoriei, trad. de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996. LIPOVETSKY, Gilles, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum, trad. de Mihai Ungurean, Editura Polirom, Iași, 2007. LIPOVETSKY, Gilles, L'Ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1983
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
La publicité américaine comme art populaire", în Poétique, nr. 34, Seuil, Paris, apud Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, pp. 140-141). 365 Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, op. cit., p. 141. 366 A se vedea Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei, trad. de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996. 367 A se vedea Zygmunt Bauman, Etica postmodernă, trad. de Doina Lică, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. 368 Guy Debord, op. cit., p. 129. 369 Baudrillard notează în acest sens: "noțiunea de timp-obiect
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și-arhangheli, Și-un pom stufos cu mere cît încape, Bostănării, răzoare de sparanghel, Legume somnoroase dînd din pleoape, Mărar pustiu pînă-l atingi cu sînii, Fîntînă grea de rouă cînd te-apleci Cu genele să-i mîngîi ape reci, Către amurg, la spartul săptămînii. Căci ne-mpletim iubirea printre steve, Priviți de-un Dumnezeu fărădelege Ce spaima,-n bunătatea-i, ne-nțelege...
Obîrșiile mele-s într-un flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8531_a_9856]
-
-și mânia din Rusia în URSS și de-acolo - din nou în Rusia. Filiera bere Cu fiecare înghițitură de bere mă fac mai bun Cu fiecare halbă - mai împăcat și mai tandru. Vântul mângâie teii osteniți de vipia zilei. Răcoarea amurgului îi pune și pe ei pe picioare - sau, mă rog, pe picior - ca să fie aidoma fraților lor bipezi ce-și reînnoadă, prin bere legătura pierdută cu firea cu energia astrelor și galaxiilor. Din zbor de pasăre în fosa luminată de sub
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
împovărătoare sau mai ușor eliberatoare decât simulând comedia erorii când din întâmplare se ivește-n mulțime o făptură fără de prihană și fără de ură sfârșind sfâșiată de-o atroce virtuală creatură într-un strigăt prelung cum se răsfrânge-un ecou în amurg precum nici iadul n-ar fi atât de pregnant pe pământ dacă-n imaginar nu s-ar înfiripa ca un fractal raiul prea sfânt. Vecia părelnică Clipa fugară se furișează într-o părelnică floare mai mult imaginară dar cu mult
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
Mircea Eliade face afirmații aberante. De pildă, dedicația sa pe volumul cu piesa Iphigenia: "Doi dintre cei mai buni prieteni - Acterian și Mihail Sebastian - nu mai sunt printre noi. închin lor acest text, pe care l-am iubit împreună în amurgul tinereții noastre", este considerată de Alexandra Laignel-Lavastine ca o "culme a indelicateței și perversității", pentru că a alăturat pe cei doi scriitori. Cu probe convingătoare, Mircea Handoca respinge acuzațiile că Mircea Eliade ar fi fost înregimentat în mișcarea legionară. Adevărul este
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/8649_a_9974]
-
lapte și cîntă la trompetă O floare-amarnic prinsă-n țîțîna unei uși Un bulion albastru băut contra tristeții O bilă care-și joacă la biliard chiloții Un cub de zahar lîngă o sferă grea de miere O linie ferată în amurg Un stîlp de telegraf în zori Un rai mustind de șerpișori și flori Un trandafir cu fața albă Și-un înger ce-mi șoptește: o să mori...
Mi-am amintit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8778_a_10103]
-
în roua dimineții Desculți, damnați, dar murmurând idei De fericire, de mister, de-o altă Minune a iubirii, mai înaltă! Deși nu se cuvine, îi întrerup, le strig: - îndemnurile toate sunt foc aprins ori frig! Cât soarele-și mai joacă amurgul în ferești, Suflet bătrân, ai grijă să nu întinerești! (2007) Din cîrți Dați-mi în cărți și spuneți că nu-i adevărat Când tot citiți acolo cuvântul tainic: Moarte... E prea târziu? Nimic nu s-a-ntâmplat Dincólo de ce-
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
Emil Brumaru Să facem schimb de-amurguri și gutui, Oh, ca într-o medievală Franță, Eu rumen, tu în turnuri amărui, De-a pururi despărțiți de uși cu clanță! Și să-ți trimit un fluture tocit De roze cu mireasma mea de barbă Înrourată trist cînd trag
Să facem schimb de-amurguri și gutui... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9026_a_10351]
-
adormim în inimi cu fiori Și fața-mbujorată la perete, Visîndu-ne îmbrățișați pe flori În cabinetul cu plăceri secrete. Și-apoi să-ți cer, murind cu eleganță Sub oriflamă-n vîntul nimănui, Oh, ca într-o medievală Franță, Un ultim schimb de-amurguri și gutui.
Să facem schimb de-amurguri și gutui... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9026_a_10351]
-
în câteva clipe de spaimă indescriptibilă. Alternanța naturală zi-noapte cedează și ea în fața asaltului prelungit al stihialului, temporalul fiind, astfel, încapsulat într-un indefinit Dämmerung: "În realitate, zile întregi s-au scurs așa în bătaia uraganului, în viforul acestui veșnic amurg fără soare și fără umbră de noapte". Este regretabil că Stere nu reușește să mențină aceeași intensitate a terifiantului sublim pe care îl puneam în discuție anterior pe spații epice mai largi, cu toate că proza sa minuțioasă și informată se deschide
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a]re o frică organică de frig" (1995: 68), într-o viață bântuită de spectrul omnipotent și, paradoxal, seducător al înghețului. În mod neașteptat, debutul prozei aduce în prim-plan un tablou din registrul sublimului apocaliptic: un soare însângerat de amurg. Sugestiile crude, viscerale sunt augmentate de omniprezența rubiniului vâscos: Ea privește soarele cum se îneacă în propriul lui sânge; ceva grozav și sfâșietor parcă se petrece la hotarul amurgului. Tot zidul trebuie să fie împroșcat cu sânge, și chiar pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
plan un tablou din registrul sublimului apocaliptic: un soare însângerat de amurg. Sugestiile crude, viscerale sunt augmentate de omniprezența rubiniului vâscos: Ea privește soarele cum se îneacă în propriul lui sânge; ceva grozav și sfâșietor parcă se petrece la hotarul amurgului. Tot zidul trebuie să fie împroșcat cu sânge, și chiar pe fața ei trebuie să lucească reflexul roșu". Atingerea sigiliului aprins dobândește valențe premonitorii. Fiindcă un soare muribund lasă, inevitabil, loc suflului frigid al hibernalului: astrul murdărește cu materia sa
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]