11,250 matches
-
ratei de absorbție fiind mai exprimată în cazul insulinelor cu acțiune intermediară și lungă, se recomandă ca modificarea dozelor acestora să se facă la intervale de 2-5 zile (3). După absorbția în circulația generală, insulinele circulă liber sau legate de anticorpi, care sunt imunglobuline din clasa Ig G, policlonale (6). Prevalența acestor anticorpi la pacienții tratați cu insulină (a se vedea și mai sus) a scăzut progresiv odată cu creșterea gradului de purificare a insulinelor, ea fiind 5060% la pacienții tratați cu
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și lungă, se recomandă ca modificarea dozelor acestora să se facă la intervale de 2-5 zile (3). După absorbția în circulația generală, insulinele circulă liber sau legate de anticorpi, care sunt imunglobuline din clasa Ig G, policlonale (6). Prevalența acestor anticorpi la pacienții tratați cu insulină (a se vedea și mai sus) a scăzut progresiv odată cu creșterea gradului de purificare a insulinelor, ea fiind 5060% la pacienții tratați cu insuline porcine monocomponent și de 44% la pacienții tratați numai cu insuline
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
fiind 5060% la pacienții tratați cu insuline porcine monocomponent și de 44% la pacienții tratați numai cu insuline umane (12). Imunogenicitatea insulinelor umane este datorată, în primul rînd, preparatelor cu acțiune intermediară, care conțin protamină (6,12). Legarea insulinelor de anticorpi este reversibilă, însă ea poate reduce cantitatea de insulină liberă, capabilă să acționeze la nivelul receptorilor, și se poate constitui astfel un "al doilea depozit" de insulină, pe lângă cel subcutanat. Rata de înjumătățire a insulinei în plasmă (T 1/2
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Langerhans (15) 1955 - Frederick Sanger descifrează structura aminoacidică a insulinei, pentru care va primi Premiul Nobel în anul 1958. Insulina a fost prima moleculă proteică a cărei structură chimică a fost cunoscută (128). Frederick Sanger 1956 - Arquilla și Stavinsky identifică anticorpii la insulina exogenă 1960 - Berson și Yalow pun la punct tehnica de determinare a insulinei prin radioimunodozare (24) Solomon Berson și Rosalyn Yalow 1964 - H. Zahn (Germania), Katsoyannis (SUA) și Niu Ching-I (China) realizează sinteza chimică a insulinei 1967 - D.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
diabetul zaharat de tip 1) descrie relația dintre grupele majore de histocompatibilitate (HLA) și această formă de boală, contribuind major la fundamentarea teoriei imunogenetice a bolii. În același an, italianul Gian Franco Bottazzo și Deborah Doniach (Marea Britanie) pun în evidență anticorpii antiinsulari (ICA - Islet Cell Antibodies). „Insulita” (inflamație a insulelor de tip neinfecțios) fusese descrisă în 1953 de P. M. Le Compte (Arch. Pathol. 66: 450-455) și apoi susținută de W. Gepts în 1965 (Diabetes 14: 619-633). Nerup, Bottazzo, Kempler Tot în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
dureroasă pentru copil este înțărcarea. Comparativ cu hrănirea artificială a bebelușului, alăptatul se plasează pe un piedestal imposibil de surclasat, datorită multiplelor calități ale laptelui matern: este cel mai complex aliment pentru sugar și mai ușor de tolerat digestiv; datorită anticorpilor, stimulează imunitatea; oferă o alimentație comodă și necostisitoare pentru familie etc. în consecință, constituie hrana ideală pentru copil la debutul vieții postnatale. Dar alăptatul nu capitalizează doar importante virtuți alimentare, întrucât reprezintă și un canal privilegiat de schimb afectiv între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de TNF-a la nivelul cordului dezvoltă o cardiomiopatie dilatativă, asociată cu o supraviețuire redusă [Bryant et al., 1998]. A fost evidențiată o corelație directă între nivelul TNF-a și severitatea insuficienței cardiace, precum și prevenirea insuficienței cardiace prin administrare de anticorpi monoclonali anti-TNF-a [Feldman et al., 2000] sau de receptor solubil pentru TNF-a [Desnal et al., 1999]. Hipoalbuminemia este un factor predictiv de supraviețuire redusă la pacienții hemodializați [Lowrie și Lew, 1990] și la cei cu dializă peritoneală [Avram et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
pot reduce și ei nivelul CRP. Optimizarea dializei prin folosirea unor sisteme de dializă cât mai biocompatibile și a unor soluții de dializă cât mai pure este recomandabilă, deoarece reduce sindromul inflamator [Sitter et al., 2000]. Antagoniștii de citokine, ca anticorpii monoclonali anti-TNF-a, receptorul solubil pentru TNF-a și blocanții receptorului pentru IL-1, au fost folosiți cu succes în poliartrita reumatoidă [Elliot et al., 1994] și în insuficiența cardiacă [Bozkurt et al., 2001], cu ameliorarea atât a sindromului inflamator, cât și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
lipoxigenazei, au fost depistate în leziunile aterosclerotice [Folcik et al., 1996]. În IRC au fost raportate niveluri crescute ale markerilor peroxidării lipidelor, precum MDA [Daschner et al., 1996; Hultqvist et al., 1997], ale oxLDL [Maggi et al., 1994] și ale anticorpilor circulanți anti-oxLDL [Maggi et al., 1994; Holvoet et al., 1996]. Titrul acestor anticorpi a fost identificat drept factor de risc independent de progresia aterosclerozei în populația non-renală [Salonen et al., 1992]. Cauzele oxidării crescute a LDL în IRC par să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
au fost raportate niveluri crescute ale markerilor peroxidării lipidelor, precum MDA [Daschner et al., 1996; Hultqvist et al., 1997], ale oxLDL [Maggi et al., 1994] și ale anticorpilor circulanți anti-oxLDL [Maggi et al., 1994; Holvoet et al., 1996]. Titrul acestor anticorpi a fost identificat drept factor de risc independent de progresia aterosclerozei în populația non-renală [Salonen et al., 1992]. Cauzele oxidării crescute a LDL în IRC par să fie: incapacitatea vitaminei E de a proteja LDL împotriva oxidării, în ciuda nivelului său
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
cromatografie în gaz cu derivatizare și spectrometrie de masă. Există unele kituri de imunodozare a isoprostanului F2-III, dar ele nu au fost încă testate pentru reacții încrucișate cu alți izomeri sau metaboliți ai isoprostanului F2 [Pratico et al., 2001]. Determinarea anticorpilor anti-LDL oxidat (Ac-oxLDL) reprezintă o altă metodă specifică de detectare a stresului oxidativ. Ac-oxLDL sunt îndreptați împotriva unor epitopi moleculari ai LDL oxidate [Maggi et al., 1994; Holvoet et al., 1996]. Proteinele oxidate (AOPP) sunt, de asemenea, buni indicatori ai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
C [Antos et al., 1997], glutation redus [Usberti et al., 1997], inhibitori ECA [De Cavanagh et al., 1999], statine [Nishikawa et al., 1999] sau acid folinic [Bayes et al., 2001]. Alte mijloace terapeutice utile ar putea fi blocanții de citokine anticorpii anti-TNFa, receptorul solubil pentru TNFa și antagonistul receptorului pentru IL1 , care pot limita stresul oxidativ [Morena et al., 2002], dar sunt necesare studii prospective pentru a investiga beneficiile clinice eventuale ale acestor terapii, din punctul de vedere al stării cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
extrem de rar în colangiocarcinom, este mai caracteristică hepatocarcinomului și pentru diagnostic necesită excluderea condițiilor de mai sus. Elementele diagnostice esențiale sunt: hipoglicemia cu manifestări de neuroglicopenie, creșterea activității serice a IGF-II (factor de creștere insulin-like sau activitatea insulin-like nesupresibilă prin anticorpi antiinsulinici) și scăderea concentrației serice de insulină [24]. Hipercalcemia paraneoplazică denumită și hipercalcemia umorală asociată neoplaziilor este cea mai frecventă manifestare paraneoplazică asociată colangiocarcinomului. Se manifestă clinic prin: tulburări ale statusului mental, confuzie, somnolență, grețuri, disconfort abdominal, polidipsie, poliurie, astenie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
testare în faze mai timpurii. Inhibitorii m-TOR: sirolimus, temsirolimus și everolimus blochează cascada de semnalizare m-TOR. Everolimus este testat într-un studiu de faza a III-a comparativ cu placebo în linia a II-a de tratament. Bevacizumabul, anticorp monoclonal direcționat împotriva factorului de creștere vasculo-endotelial (VEGF) a fost testat în tratamentul CHC atât în monoterapie cât și în combinație cu erlotinibul sau chimioterapia conținând compuși precum gemcitabină, oxaliplatinul sau capecitabină în studii de faza a II-a cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Angela Părău () [Corola-publishinghouse/Science/92143_a_92638]
-
majore de histocompatibilitate nu a putut fi sesizat și în cazul acțiunii antigenelor minore. 3. Antigenele de grup sanguin din sistemul ABO sunt reprezentate de glicoproteine aflate pe suprafața hematiilor sau a altor tipuri celulare (de exemplu, celulele endoteliului vascular). Anticorpii împotriva antigenelor absente la individul respectiv sunt sintetizați imediat postnatal fără a exista o expunere anterioară la hematii străine. 18.1.2. ELIMINAREA ALLOGREFELOR Din punct de vedere clinic există trei tipuri de reacții de rejet: 1. Respingerea hiperacută survine
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
ALLOGREFELOR Din punct de vedere clinic există trei tipuri de reacții de rejet: 1. Respingerea hiperacută survine imediat după grefare și se datorează opririi circulației sanguine la nivelul grefonului care are ca substrat imunologic prezența în sângele primitorului a unor anticorpi preformați (alloanticorpi specifici), împotriva antigenelor donatorului. Acești anticorpi, apăruți în urma unei imunizări anterioare (transfuzii, transplante, naștere), pot fi decelați printr-un test de compatibilitate directă în prezența complementului între celulele donatorului și serul primitorului. Datorită fixării anticorpilor la nivelul celulelor
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
tipuri de reacții de rejet: 1. Respingerea hiperacută survine imediat după grefare și se datorează opririi circulației sanguine la nivelul grefonului care are ca substrat imunologic prezența în sângele primitorului a unor anticorpi preformați (alloanticorpi specifici), împotriva antigenelor donatorului. Acești anticorpi, apăruți în urma unei imunizări anterioare (transfuzii, transplante, naștere), pot fi decelați printr-un test de compatibilitate directă în prezența complementului între celulele donatorului și serul primitorului. Datorită fixării anticorpilor la nivelul celulelor endoteliului vascular, activării complementului, sistemului kininelor și declanșării
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
primitorului a unor anticorpi preformați (alloanticorpi specifici), împotriva antigenelor donatorului. Acești anticorpi, apăruți în urma unei imunizări anterioare (transfuzii, transplante, naștere), pot fi decelați printr-un test de compatibilitate directă în prezența complementului între celulele donatorului și serul primitorului. Datorită fixării anticorpilor la nivelul celulelor endoteliului vascular, activării complementului, sistemului kininelor și declanșării "cascadei" coagulării se produc leziuni endoteliale și tromboze care vor afecta microcirculația grefonului. 2. Respingerea acută este observată după o perioadă de timp variabilă (zile, săptămâni) în care funcția
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
activarea și proliferarea celulelor TC care vor distruge celulele care au pe suprafața lor antigenul specific împotriva căruia au fost orientate. Sunt de asemenea secretate și limfokine care acționează asupra limfocitelor B determinând proliferarea și diferențierea acestora, precum și sinteza de anticorpi. Limfocitele T secretă limfokine și gamainterferon care au rol activator asupra macrofagelor ce vor distruge celulele străine și vor stimula dezvoltarea celulelor natural-killer (NK) și a celulelor killer activate de limfokine (LAK) care acționează direct, dar mai puțin specific în
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
acționează direct, dar mai puțin specific în reacția de respingere a grefei. 3. Respingerea cronică se produce după luni sau ani prin perturbarea progresivă a funcțiilor transplantului nefiind influențată de tratamentul imunosupresiv obișnuit. Se datorează prezenței în sângele circulant a anticorpilor specifici împotriva antigenelor HMC ale grefonului care sunt sintetizați de limfocitele B prin expunerea alloantigenelor transplantului în prezența celulelor TH. Examenul anatomopatologic evidențiază un infiltrat limfocitar redus, obstrucția arteriolelor prin îngroșări laminare concentrice ale pereților arteliolari. 18.1.3. COMPATIBILITATEA
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
a putea recolta organul sau țesutul ce urmează a fi transplantat. Pentru a determina antigenele HMC din clasele I și II, limfocitele din sângele periferic sunt incubate cu antiseruri specifice în prezența complementului; se observă că celulele care reacționează cu anticorpii din ser sunt omorâte în prezența complementului și pot fi evidențiate prin utilizarea unor coloranți vitali. În vederea efectuării unei operații de transplant este obligatoriu să se determine compatibilitatea directă între donator și primitor, facultativ și compatibilitatea pentru antigenele HMC. Testul
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
de transplant este obligatoriu să se determine compatibilitatea directă între donator și primitor, facultativ și compatibilitatea pentru antigenele HMC. Testul compatibilității directe constă în aducerea în contact în prezența complementului a serului primitorului cu limfocite din sângele donatorului. Dacă există anticorpi preformați împotriva antigenelor HMC ale donatorului se produce liza limfocitelor acestuia, situație în care se contraindică efectuarea transplantului deoarece riscul de apariție a unei reacții de respingere hiperacută este foarte crescut. Pentru siguranța menținerii grefonului este de asemenea obligatorie testarea
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
de apariție a unei reacții de respingere hiperacută este foarte crescut. Pentru siguranța menținerii grefonului este de asemenea obligatorie testarea compatibilității antigenice în sistemul sanguin ABO. Nivelul de sensibilizare a primitorilor potențiali de allogrefe (care au un titru variabil de anticorpi preformați pentru antigenele HMC) este determinat prin punerea în contact a serului primitorului cu un amestec de limfocite obținut de la mai mulți indivizi și care conține un spectru larg de antigene HMC. Rezultatul este exprimat ca „panel reactive antibody” (PRA
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
distruge celulele imunocompetente sau de a inhiba proliferarea și diferențierea acestora. Eficiența este cu atât mai mare cu cât tratamentul este început cât mai precoce, înainte sau imediat după transplantare deoarece după ce în ser apar celule cu efect citotoxic sau anticorpi specifici efectul benefic al terapiei este considerabil scăzut. 18.2.1. SUBSTANTELE ANTIPROLIFERATIVE Acestea sunt agenți imunosupresivi clasici care acționează asupra limfocitelor: antimetaboliți, agenți alchilanți, antibiotice și razele X. Azatioprina (Imuran) a început să fie utilizată în practică după 1960
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
dar utilizarea sa este grevată de efecte secundare (nefrotoxicitate, HTA) care sunt cu atât mai importante cu cât dozele folosite sunt mai mari. În cele mai multe scheme este recomandată în asociere cu alte imunosupresoare. Pe parcursul tratamentului trebuie urmărit nivelul sanguin al anticorpilor monoclonali anti-Ciclosporină A. Metotrexatul și Ciclofosfamida sunt recomandate în transplantul medular, ultima având indicație în cazul apariției hepatotoxicității datorită utilizării azatioprinei. FK 506 este un antibiotic din clasa macrolidelor care acționează asemănător cu Ciclosporina având un efect imunosupresor puternic. Este
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]