16,557 matches
-
indivizilor. Am vrut să surprindem modul cum un text școlar ajută sau nu la definirea și confirmarea unei opțiuni identitare: mai precis, dacă informația expusă și explicit solicitată spre rememorare este transferabilă în registrul convingerilor, al atitudinilor, al sentimentelor de apartenență și de auto-situare în cuprinsul unei comunități mai mult sau mai puțin "imaginate". Am încercat deci să ne apropiem de acele mecanisme cognitive și comportamentale care permit cunoașterii raționale, impersonale, abstracte să alimenteze ulterior recunoașterea afectivă și reacții în consecință
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cărți pentru copii Le Tour de la France par deux enfants (Pierre Nora, op. cit., pp. 227-346). 37 "Aici se învață nu numai limba, istoria sau geografia națiunii, ci și cum se trăiește și se gândește în spirit național [...]. Pedagogia sentimentului de apartenență trece prin utilizarea în mod recurent a posesivelor de persoana întâi plural "țara noastră", "patria noastră" care reamintesc permanent că identitatea este colectivă. Manualele școlare constituie un puternic factor de integrare, ele fiind difuzate în sute de mii, ba chiar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Rüssen, Studies in Metahistory, Human Sciences Research Council, Pretoria, 1993, p. 187. 2 Sharon Macdonald, Historical Consciousness "From Below". Anthropological Reflections, în Idem (ed.), Approaches to European Historical Consciousness. Reflections and Provocations, Edition Kröber Stiftung, Hamburg, 2000, p. 89. ----------------------------------------------------------------------- DIDACTICA APARTENENȚEI Cuprins 2 1 Cuprins Istoria, o temă pentru acasă Prezentul personajului istoric În căutarea faptului memorabil Comunismul: un regim care a făcut epocă Epilog: timpuri de pus în cuvinte Bibliografie Abstract Résumé Indice de nume DIDACTICA APARTENENȚEI
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p. 89. ----------------------------------------------------------------------- DIDACTICA APARTENENȚEI Cuprins 2 1 Cuprins Istoria, o temă pentru acasă Prezentul personajului istoric În căutarea faptului memorabil Comunismul: un regim care a făcut epocă Epilog: timpuri de pus în cuvinte Bibliografie Abstract Résumé Indice de nume DIDACTICA APARTENENȚEI
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
tropisme, pentru a se cantona în spațiul proiecției simbolice. Dacă în faza tropismelor determinate de presiunea grupului, "obsedații standingului" (pentru a folosi expresia lui Vance Packard) nu consumau obiectul în sine pentru valoarea sa de întrebuințare, ci ca semn de apartenență la un grup social superior, în faza magiei produsului și recursului la imaginea socială, se poate vorbi și de determinări pulsionale, evaziune, reguli de integrare socială, norme culturale ("dacă publicitatea sugestivă propune evaziunea, visul, paranteza psihologică, publicitatea proiectivă propune și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gesturilor (abordare etnografică utilă contactului între reprezentanții unor culturi diferite), ci necesită o completare funcțională pragmatică, centrată pe strategiile comunicative gestuale și în primul rînd pe posibilitățile modulării complementarității gestualitate/limbaj. Gestualitatea (componentă inter alia a capitalului simbolic) exprimă o apartenență socială, o identitate de grup, actualizată prin comportamente permise (norme, coduri, etichetă) și comportamente interzise (tabuuri gesturi obscene, gesturi disprețuitoare ce transgresează principiul universal al cooperării și politeții). Toate culturile posedă un sistem important de comunicare gestuală (Baylon & Mignot 1991
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și arătător; același gest în Japonia desemnează banii (monezile sînt și ele rotunde), iar řn Franța "zero" sau "lipsa de valoare". În Malta același gest semnalează homosexualitatea, iar în Grecia și Sardinia reprezintă un comentariu obscen sau o insultă. În afara apartenenței naționale gesturile indică statutul social (gesticulația unui intelectual de stînga va fi sensibil diferită de a unui țaran) și profilul individului (gesturile ample îi definesc pe deținatorii autorității, gesturile reduse pe cei timizi, nesiguri etc.). Gesturile reprezintă cultura incorporată, iar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și profilul individului (gesturile ample îi definesc pe deținatorii autorității, gesturile reduse pe cei timizi, nesiguri etc.). Gesturile reprezintă cultura incorporată, iar corpul acea a treia instanță (mediatoare) între cultură și personalitate (Birdwhistell). Un gest semnifică pe de o parte apartenența la o anumită categorie socială (rezultantă a "impregnării" familiale sau sociale) și pe de altă parte traduce aspirația de a aparține unei alte categorii grupului de referință model; și așa cum există tendința de a adopta modelele lingvistice ale grupului de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
identificat tentația "hipercorectitudinii fonetice" la femeile din clasele populare dornice să-și propulseze copiii în ierarhia socială), apare și mimetismul gestual adoptarea unor grile gestuale specifice, considerate valorizante, elitiste, "distinse". Revelator psiho-socio-cultural gestul marchează "articularea dintre individ și grupurile de apartenență și referință, personalul în colectiv și socialul în individual" ( G. Calbris & L Porcher, 1989:36). Gestualitatea este determinată și reglată de comportamente culturale, cum ar fi variabilele sociologice (vîrstă, sex, etnie, stratificare socială etc.), religia și chiar percepția timpului. Astfel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și Judy Pearson, 1991: 134). În schimb bărbații nu par prea afectați cînd nu sînt priviți, în timp ce pentru femei contactul vizual este important (se simt valorizate). Expresia facială este modulată de sex, vîrstă, clasă socială și evident grupul cultural de apartenență. Mamele din clasele populare zîmbesc mai puțin decît cele din middle class; de asemenea s-a constatat că femeile adulte zîmbesc mai mult decît bărbații adulți (în special cînd discută teme pozitive). Pentru femei zîmbetul are o semnificație interacțională, facilitînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
68); și această formă de comunicare, cultural determinată creează relația și sensul interacțiunii sociale. 10. SEMIOTICA ȘI MASS-MEDIA. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA 10.1. Postmodernitate, identitate, comunicare În ultimele două decenii asistăm la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate, în cadrul creat de o nouă paradigmă socio-culturală (Kuhn) sau proiect (Habermas) sau condiție (Lyotard) reprezentînd o mutație (shift) în codificarea practicilor sociale și a discursurilor. În perspectiva postmodernă ideile de progres, raționalitate și obiectivitate științifică ce au legitimat modernitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
toleranței (G. Lipovetsky, 1996: 170-174). În timp ce țările occidentale parcurg un proces integrativ (Tratatul de la Maastricht pentru Europa, Alena, Mercosur pentru America de Nord), societățile postcomuniste sînt marcate de tendințe centrifuge, dezintegratoare (ce urmează firesc asimilării forțate a "lagărului comunist"); de fapt, sentimentul apartenenței și demnității naționale a contribuit în mare măsură la colapsul regimurilor comuniste într-un fel de izbucnire a "pulsiunilor refulate", "puse în frigider" pentru o jumătate de secol (și ca toate problemele nerezolvate, ele revin acut în actualitate). Această "congelare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opac în căutarea transparenței, credibilității și echilibrului între ethosul emițătorului (jurnalistul și instituția mediatică), pathosul (de recîștigat) al auditoriului și logosul (de reinventat) al discursului. CONCLUZII În ultimele două decenii am asistat la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate în cadrul creat de noua paradigmă (Kuhn) sau condiție (Lyotard) postmodernă. In viziunea contemporană ideile de progres, raționalitate, obiectivitate ce au legitimat modernitatea occidentală nu mai sînt acceptate, în bună măsură și pentru că nu țin cont de diferențele culturale (Lyotard
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
125). Așa cum a arătat Michel Maffesoli, societatea se atomizează nu doar în indivizi (izolați în "bula lor comunicațională" sau în realitatea virtuală), ci și în noi comunități tribale care se definesc prin moștenirea lor culturală și un intens sentiment de apartenență. Pentru a împiedica fragmentarea societății în asemenea comunități închise, impenetrabile, nu rareori anomice, vor trebui redescoperite, dincolo de idolatria consumului și hedonismul narcisist, relațiile sociale, responsabilitatea, solidaritatea, în primul rînd prin deschiderea spre o cultură comunicațională, spre universul sensului și valorii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
societății în asemenea comunități închise, impenetrabile, nu rareori anomice, vor trebui redescoperite, dincolo de idolatria consumului și hedonismul narcisist, relațiile sociale, responsabilitatea, solidaritatea, în primul rînd prin deschiderea spre o cultură comunicațională, spre universul sensului și valorii. De fapt, sentimentul de apartenență națională și ocultarea minorităților au jucat un rol esențial în colapsul regimurilor comuniste prin așa-numitul Retour du refoulé sau narcotizare a conflictelor puse în frigider pentru o jumătate de secol. Diviziunea statală în conformitate cu un nou principiu etnic pare să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dintr-o operă dată o operă literară" (R. Jakobson 1921). Opera apare astfel ca un ansamblu de procedee de limbaj (autotelismul, autore-ferențialitatea mesajului literar care vorbește despre el însuși). După Greimas literaritatea este o "conotație socio-culturală" a textului care evidențiază apartenența sa la literatură (din acest punct de vedere este esențial să relevăm faptul că anumite texte religioase sau cotidiene într-o epistemă au fost ulterior incluse în sfera literaturii Scrisorile portugheze, ceea ce înseamnă că afilierea la categoria text literar nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
specialitate. Majoritatea lucrărilor și a volumelor pe care le-am consultat vizează obținerea unor clasificări operante ale tipurilor de parodie, judecând fenomenul fie în funcție de modelul ales spre deformare, de stilul operei (rezultantă a unei operații combinatorii de elemente diferite), de apartenența autorului la un anumit curent literar, de tipologiile create conform modalităților de realizare a comicului sau în dependență de dimensiunea metatextuală propusă voluntar, de pildă, de romancierii postmoderni etc. Studiile cele mai valoroase aparțin însă altor spații culturale decât cel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
elemente, deoarece o abordare unilaterală sau prea tehnică ar fi nepotrivită. Toate acestea obligă la reexaminări și reevaluări ale literaturii în general, dar mai ales la formularea unor răspunsuri pentru două întrebări esențiale privind literatura concentraționară. Prima întrebare vizează însăși apartenența acestor scrieri la categoria literaturii, iar dacă se admite că aceste texte sunt literatură, se pune întrebarea dacă ele reprezintă un gen literar distinct. Abordăm pe rând aceste probleme, referindu-ne mai întâi la conceptul de literaritate. Delimitarea unui specific
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cere mai degrabă a abordare pragmatică. Paul Cornea, cel care ajunge la concluzia că aspectul lingvistic nu poate fi absolutizat în definirea literarității 77, creditează acest tip de abordare, ceea ce presupune ca cititorul confruntat cu un text despre a cărui apartenență nu are nici o informație să decidă dacă e sau nu literar printr-un proces de "recunoaștere". Despre varianta "recunoașterii realității lor în materia vie a literaturii", din cauza dinamismului celor două domenii, vorbește și Adrian Marino: Dificultatea enormă a disocierii literar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
zekii alcătuiesc, în viziunea lui Soljenițîn, o națiune distinctă, cu un comportament specific și cu o limbă proprie. Lexicul de lagăr include o multitudine de termeni referitori la deținuți, la supraveghetori și la obiectele specifice universului carceral. Aceste cuvinte marchează apartenența personajelor la categoria deținuților. Însuși termenul zek, însemnând "deținut", care a devenit atât de cunoscut, a fost creat în lagăr. Alte cuvinte din această categorie sunt: kum ("cumătrul"), kondei ("carceră"), fitil' ("om care abia se ține pe picioare, ca o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o ameliorare a bolii sau doar pentru că nu se mai poate face nimic pentru ele), unii bolnavi sunt operați, iar alții mor. Accentul cade pe relațiile dintre personaje, relații care au un caracter specific, ce vine, în principal, din particularitatea apartenenței la categoriile "bolnavi" și "medici". Se urmăresc relațiile între bolnavi, cele între medici și, în egală măsură, relația bolnavilor cu medicii, uneori conflictuală. Având prejudecăți în legătură cu medicii, Rusanov se dovedește la început nemulțumit de atenția insuficientă care i se dă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
miniștrii occidentali. Alura era austeră și simplă, alură de soldat"335. (trad. a.) Devine limpede că percepția fiecărui personaj trădează propriile valori, nivelul intelectual și afectiv, modul de a se raporta la lume și la ceilalți și, nu mai puțin, apartenența lor socială și ideologică. Procedeul focalizării utilizat de Soljenițîn în construirea personajelor își dezvăluie cu adevărat potențialul la nivelul fenomenului mai amplu și mai complex al intersectării acestor percepții, care, completându-se unele pe altele, dau substanță personajelor și, mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
refuză propunerea lui Rubin de a lucra împreună la acest proiect. Sologdin nu este singurul personaj are îi trezește admirația lui Nerjin. În șarașka Marfino se află și Spiridon, unul dintre muncitorii de aici, care amintește de Ivan Denisovici prin apartenența lui la categoria de oameni pe care Soljenițîn îi admiră oamenii din popor. Nerjin îl caută pe Spiridon pentru accesul la înțelepciunea poporului rus, la puritatea lui morală și noblețea spirituală. Și, într-adevăr, nu va fi dezamăgit. Întrebarea care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
375. De altfel, discursul său abundă în clișee ale limbajului de lemn: fiica lui, Avieta, trebuie "să se orienteze corect în viață", iar el însuși "trebuie să acționeze" ca să obțină diverse facilități. În plus, Rusanov se dovedește foarte interesat de apartenența socială a colegilor de salon. Din acest punct de vedere, el se consideră un privilegiat, iar ceilalți sunt demni de respect în funcție de acest criteriu. Dintre aceștia, cel mai "suspect" este Oleg Kostoglotov, despre care Pavel Rusanov, contrariat, multă vreme nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
le mai poți aduce înapoi, iar în ele era toată muzica. Înțelegi?... Căută în continuare. Imaginează-ți că în clipa morții ceri dintr-o dată să fii înmormântat după rânduiala ortodoxă...384. (trad. a.) Biserica și religia ortodoxă sunt elemente ale apartenenței la patrie, ale identității. Demolarea bisericii este o lovitură dată valorilor moștenite. În calitate de diplomat sovietic, Iakonov ar fi fost la mijloc, între străinătate și patrie, fără să aparțină nici uneia, iar pierderea de care vorbește Agnia este tocmai ruptura de patrie
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]