5,053 matches
-
lui Tudor Vladimirescu” - redacțional; „Revoluția lui Tudor - 390 însemnări pe dosul apelului lansat pentru sărbătorirea centenarului” de Raul Anastasiu, „Cu prilejul unui centenar”, de Eugen Titeanu, „Tudor Vladimirescu - fragment din lucrarea dramatică cu același nume de N. Iorga, „Dumitru Gârbea - apropiat tovarăș și prieten a lui Tudor” de P Gîrboviceanu, „Tudor Vladimirescu” de D.Karnabatt, „Scrisoare către Pamfil Șeicaru” de Ion Luca Caragiale, „Pe vremea lui Tudor (Din Istoria TîrguJiului)” de Alex. Ștefulescu. La 15 octombrie 1922, revista politico-socială, publica: „Un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de aici); și nu la Universitate (foarte mediocră, se pare), ci la acest Colegio de México, instituție tânără, curajoasă, serioasă (Basham, Harniendorf și alții au predat aici anul trecut; în prezent se află aici vreo zece visiting professors din Orientul Apropiat, India etc.). Christinel și cu mine suntem fermecați. Ne place aici totul: chiar și băuturile alcoolice! Inutil să vă povestesc ce am vizitat până în prezent. Intenționăm să petrecem o săptămână în Yucatan. Vai! Trebuie să mă întorc în martie, pentru
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
au rămas decât la stadiul de proiect. 4. Widengren tocmai publicase „The King and the Tree of Life in Ancient Near Eastern Religion (King and Saviour IV)”, UUÅ, 1951:4, micromonografie despre regalitatea sacră și simbolismul Arborelui Cosmic în Orientul Apropiat antic, unul dintre multiplele dosare consacrate acestei tematici. 5. Cu toate acestea, Widengren îi scria o lună mai târziu: „Cartea dvs. despre șamanism a ajuns în timpul călătoriei noastre în Turcia. Vreau să încorporez rezultatele dvs. în lucrarea mea Religionensvärld, a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
discuții interminabile despre toate lucrurile din lume! Ajunsesem aici când am primit scrisoarea cu urările dvs. de Anul Nou. Da, mica noastră familie, pentru prima oară de aproape zece ani, a devenit acum o adevărată familie în sensul din Orientul Apropiat, adică o triadă, ceea ce mai ales pentru soția mea este zilnic sursa unei bucurii foarte mari. Vă mulțumesc pentru urări și vă rog să-i prezentați dnei Eliade omagiile mele și ale soției mele. Dumneavoastră personal vă urez un an
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
face acest lucru". Cît de edificator este acest fragment pentru pînza de păianjen țesută de Securitate și în care era prins Blaga, dacă acesta se adresează încrezător "agentului Cernat" sigur unul din fervenții emuli și, mai știi, poate chiar un apropiat al poetului. Între informatori se aflau destui agramați, constructori de fraze imposibile, gen "sursa" Lucrețiu care raportează: "...că printre elementele dușmănoase pe care le cunoaște din Cluj este și Lucian Blaga, inițiatorul cercului literar care prin activitatea sa zilnică scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu știau. Cineva din prietenii lui nu trecuse pe acolo? Nu-i venea la ureche? A dispărut unu de acasă, l-a luat, l-a ridicat. El nu se trezea, nu se întreba cine l-a luat? Sau poate că apropiați de-ai lui. Plecau unii că erau tracasați, lăsau casă, avere, lăsau tot, numai să scape. Eu spun că nu e scuzabil nici un amărît, un incult, dar să-l scuz pe ăla, cu capacitatea lui? Un muncitor spune cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
bibliotecii publice, chiar în ziua în care am fost arestat și eu. Nela nu înțelegea nimic, nu avea nici o explicație, știa doar de niște critici ce i s-ar fi adus lui Titi (așa i se spunea lui Filip între apropiați) în cadrul organizației de bază U.T.M. și că acele critici îl supăraseră rău pe prietenul ei. Mai știa că, îndată după arestarea lui Titi, urmaseră și arestările cîtorva dintre cei care îl criticaseră. Atît și nimic mai mult. În cursul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ascultat, el ! Și da, tocmai acum, când e abia începu- tul, trebuie să plec, până nu-i voi face mai mult rău. Nu-ți închipui ce vremuri ne așteaptă ! Și cât de aspru vor fi judecați nu doar evreii, ci apropiații lor ! Auzi, știi ce ? Ia-ți plasa asta cu texte de aici și spune-i tu lui Cristian prostia asta, nu mie. Ce-s eu, impresar ? Spune-i tu că ești un laș ! — O, nu mă face tu pe mine
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de faptul că toți îi stau aproape doar pentru a profita de pe urma sufletului său bun și a dării de mână. Lecția de la Jilava i-a fost învățătură de minte ; atunci a văzut bine, dintre sutele de lăudăroși și așa- ziși apropiați și dintre miile de admiratori, cui îi pasă de fapt de nenoro- cirile lui. A numărat pe degete oamenii care chiar l-au ajutat, fie și cu un gând bun. Atât și nimic mai mult, iar nici acesta nu a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lacrimi, pe care Cristi nu le-a văzut niciodată. Și a fost mai bine așa, căci mila l-ar fi dărâmat cu siguranță. Așa a stat Cristi luni întregi, revenindu-și. Timp în care niciun amic de pahar, niciun prieten, apropiat sau vreo admiratoare care îi promisese și cerul, și luna nu l-a vizitat. Uitaseră de el cu toții, ca și cum nici n-ar fi existat vreodată. Iar publicul, după câteva întrebări legate de dispariția sa și alte zvonuri răutăcioase, se obișnuise
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
atunci ai armatei - mai știi, poate și ale unor puteri străine! - formează Frontul Salvării Naționale și apoi partidul, candidând la alegerile din mai pe care avea să le câștige. Iliescu a ales acest drum, din proprie inițiativă sau sfătuit de apropiații lui de atunci, pe care eu Îi ignor, un drum oarecum firesc al puterii și al politicii pragmatice. Dacă i-aș fi acceptat propunerea din aprilie ’90 și, devenind senator, m-aș fi alăturat grupului său de „sfetnici”, Întrebat, eu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În cleștele grandorii și exuberanței insuportabile a caracterului său și „judecata rațională, publică”, de bun-simț, Încât mi s-a părut că aiurez, că am o „viziune” - ceea ce era adevărat, dar... ce fel de viziune, a viitorului unui caracter, atât de apropiat, de stăpân pe sine, de magistral În tot ce gândea și făcea În acei ani?! - și mi s-a făcut pur și simplu rău. Rău fizic, și dacă aș fi fost mai puțin stăpân și mai puțin exersat În reflexele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu le reproșăm aceste „absențe”, ei sunt produsul ceaușismului și al politicii sale, și, cât timp România nu va avea nu numai o solidă, substanțială, clasă de mijloc!, dar și o clară, obiectivă, rece privire asupra trecutului politic și social apropiat, aceste „rele și neajunsuri”, de care ne acuză Bruxelles-ul și opinia mondială, nu au cum să fie În profunzime eradicate. 9 Adaptare - dezadaptare - readaptare! Când vorbim despre „revenirea la normalitate”, ne lovim Încă o dată de acea temă pe care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
chiar și În această vârstă Înaintată - și care nu ostenește de a Înainta! -, dar și o anume putere a ei de a nu se Închide, de a arăta un interes real, neipocrit față de alții, chiar și dacă nu ne erau apropiați. Una dintre dovezile că e adevărat ceea ce afirm este capacitatea ei de a lega prietenie În ultimii ei ani cu un om tânăr, cu o femeie tânără, venirea ei În vizită sau un simplu telefon o umpleau de emoție, de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
probabil, În primul rând! - de solul natal și, doi, că nu sunt ahtiat după gloria europeană cu orice preț. De altfel, reîntoarcerea În România liberă de comunism, imediat după ’89 - Întoarcere ce mi-a atras nu puține critici din partea unor apropiați, Români și Francezi! -, s-a dovedit generoasă la extrem, forța mea de creație s-a redeșteptat cu o fervoare și o prolificitate care mi se par marele cadou al senectuții și o „confirmare” a „sensului vieții”! Așa cum, după ieșirea mea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de bun-simț care i se impun creatorului, În orele de singurătate, voită sau impusă, În care el dă dreptate celor ce-i reproșează originalitatea și „a-tipicitatea” creațiilor sale. Lucru cu atât mai dificil cu cât „aceștia” Îi sunt prieteni, apropiați, intimi sau familiari, care „Îi doresc binele”! Și e adevărat acest lucru, „ei”, prietenii, familia, Îi doresc cu adevărat binele, dar... care bine?!... Desigur, cel „pipăibil”, cel al convențiilor „sănătoase” În care se scaldă cei din jur, cei care „au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Occidentului), nici În Tibet (prea departe). Carpații Îi oferă un decor tocmai potrivit. Este marginea Europei: acolo unde civilizația de tip occidental se deschide spre o lume deja diferită. Spațiul românesc reprezintă — pentru Occident — primul cerc al alterității: suficient de apropiat pentru a pune, prin contrast, Într-o lumină și mai puternică configurațiile curioase și comportamentele neliniștitoare. Doi autori occidentali au scris pagini frapante despre România din preajma celui de-al Doilea Război Mondial: o țară aflată la capătul unui secol de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
premieră mondială: prima revoluție transmisă În direct! Părea atât de autentic! Știm astăzi că a fost o manipulare. În orice revoluție, esențială este problema puterii: cine o pierde și cine o cucerește. Cineva cu siguranță a pierdut-o: Ceaușescu și apropiații lui, și alții au câștigat-o: gruparea Iliescu. Dar Într-un sens mai larg, cu referire la clasa conducătoare, nu se poate spune că s-ar fi petrecut În decembrie 1989 un transfer de putere. Nomenclatura și, În genere, privilegiații
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ascensiunea, câștigând și turul al doilea și devenind președinte al României? Abia se prăbușise regimul Miloșevici În Serbia; venise oare rândul României să repete nefericita experiență sârbească? Vadim promisese o guvernare cu mitraliera și execuții publice pe stadioane, iar un apropiat al său i-a amenințat pe jurnaliștii „vânduți Occidentului“ că vor ajunge În lagăre de muncă (asemenea vorbe erau apoi negate de cei care le pronunțaseră sau prezentate ca glume ori figuri retorice). Și s-a petrecut ceva aproape suprarealist
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
interesantă concluzie: nici inculpatul nu e vinovat, nici cele afirmate despre prim ministru nu sunt adevărate! A făcut vâlvă și Încercarea (eșuată, În final) a lui Năstase de a impune În fruntea comisiei parlamentare de control al S.R.I. pe un apropiat al său, fost membru marcant al spionajului ceaușist... Până la urmă, În lipsa unei opoziții eficiente, dezacordul dintre președinte și prim-ministru a avut darul să mai echilibreze cât de cât balanța politică. Guvernul s-a putut lăuda (și n-a ezitat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
totul independentă.) După ce a vizat mai curând mica corupție, justiția a Început În sfârșit să se intereseze și de unele personalități de marcă, aparținând diverselor familii politice, dar În primul rând legați de P.S.D., uneori de Partidul Național-Liberal — inclusiv un apropiat al prim-ministrului, și aproape deloc de Partidul Democrat. Primul dintre ei În ordinea importanței și a mediatizării nu e nimeni altul decât Adrian Năstase. Nu poate să justifice sume considerabile. A Încercat să o facă, invocând consistenta, dar improbabila
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
n-a fost menționat. Jayne a renunțat la pensia alimentară. Avocatul meu a suportat plictisit restul negocierilor. Jayne slăbise și nu mi-a adresat nici un cuvânt, cea ce m-a făcut să mă gândesc la vremurile când eram atât de apropiați încât puteam să ne completăm reciproc frazele. Vroiam să-i spun că încă o iubeam, dar nu asta vroia să audă. Continua să-și îndese o șuviță de păr după ureche, un gest pe care nu-l văzusem niciodată la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
venirea Dvs. În București, când, plecat fiind, nu am avut plăcerea să vă văd. Datorită cunoștinței cu Dvs., pe lângă partea afectivă, ne interesează tot ce putem afla despre acest oraș necunoscut nouă, dar care acum ni se pare atât de apropiat. Și când spun aceasta, mă alătur celor mai competenți decât mine, care prin rândurile publicate În presă, au scris atât de emoționant despre rolul și valoarea activității culturale de ieri și de azi de pe meleagurile fălticenene. Este categoric Însă, că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care rog să-l Înapoiați. Tov. Balan mi-a spus că Învățătorul Gh. Sturzu din Com. Stremț - jud. Alba, Oficiul Teiuș, posedă un studiu biografic despre Băeșu - rămânând ca D-stră să apelați la el. În ceea ce privește fotografiile - Într-un viitor f. apropiat le veți primi. Când voi găsi și alte documente ce vă interesează o să vă trimit cu multă plăcere. Cu deosebită stimă, N. Milord </citation> <citation author=”MILORD Nicolae” loc=”(Piatra-Neamț)” data =”1973 (30.XII.1972, șt. poștei)”> Mult stimate și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Junimea”. Poate ar fi ultimul liman, căci În Gafița n-am Încredere nici de doi bani. 17) Mircea Pienescu mi-a fost coleg la Academia Comercială, unde el era asistent, iar eu șef de lucrări. E bine că Vi-l apropiați, căci e om ales și simpatic. 18) Muzeu Schweitzer la C.lung? Nici pomeneală. De unde a scoso fiica mea? Schweitzer nu mai are nimic În legătură cu Flt. Ce-a avut, am dat eu. 19) Vă aștept cu plăcere la Buftea (...). Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]