18,576 matches
-
în „concepte” și „enunțuri contextuale” espitemologice cu ajutorul unei metodologii specifice. Aceasta este sarcina care revine persoanei care face investigația respectivă. Orice persoană care „examinează” trebuie să vadă (observe) și să audă (asculte) subiectul pe care-l examinează. Această activitate presupune aptitudini, pregătire și experiență de specialitate. Actul examinării, atât a unui subiect normal, cât și a unui bolnav psihic, își fixează atenția asupra următoarelor obiective: a) Precizarea stării psihice a subiectului în momentul examinării; b) Reprezentarea și denumirea stării psihice constatată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
noțiuni relative la cunoașterea bolilor, a mijloacelor de a le preveni și de a le trata”. Dar medicina, ca profesiune, nu exclude nici știința, nici arta nici sacerdoțiul. Din acest motiv, pentru a-și exercita profesiunea medicul trebuie să posede aptitudini intelectuale și morale care caracterizează deopotrivă savantul, artistul și preotul (P. Le Gendre). Rezultă de aici faptul că pentru a putea exercita profesiunea de medic sunt absolut necesare, chiar indispensabile, un anumit număr de „dispoziții morale” care reprezintă „vocația de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acești specialiști trăiesc un „complex de inferioritate”, un „sentiment de frustrare” atât material, cât și moral în raport cu celelalte categorii de medici. Medicul psihiatru În cadrul specialităților medicale, psihiatria ocupă un loc aparte. Ea este o disciplină particulară care cere din partea medicului aptitudini speciale. Pregătirea viitorilor specialiști privește, în mod obligatoriu, cunoașterea anatomiei și a fiziologiei sistemului nervos, dar și o serioasă și aprofundată cunoaștere a psihologiei. În al doilea rând, o solidă cunoaștere a patologiei generale medico-chirurgicale, dublată de cunoștințe de specialitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de excitație maniacală, delirurile sistematizate, stările ipohondriace, ideile obsesive. Tulburările de orientare Orientarea este capacitatea unei persoane de a se adapta sau integra în toate situațiile vieții, generale sau particulare, în raport cu timpul, spațiul și propria sa persoană. Orientarea este o aptitudine psihică legată de gândire, memorie, învățare și de starea de conștiință. Rezultă din afirmația de mai sus că tulburările de orientare, așa cum sunt ele întâlnite în sfera psihopatologiei, sunt în raport direct cu formele orientării și anume tulburări de dezorientare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
putem considera procesele intelectuale ca reprezentând mecanismele simbolice cerebrale (C. Enăchescu). Din aceste considerente, orice analiză psihopatologică a inteligenței trebuie să privească toate aceste aspecte și anume gândirea și expresia. Inteligența, din punct de vedere psihologic, este definită ca reprezentând aptitudinea mintală de a rezolva operații cu maximum de randament și fidelitate, în raport cu sarcina propusă și cu posibilitățile personale ale subiectului. După A. Porot, termenul de inteligență are următoarele semnificații: - desemnează o anumită categorie de acte deosebite de activitățile automate sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legate de evoluție și tipul de manifestare, K. Schneider face o clasificare după un model pe care-l numește psihopatologie clinică. În sensul acesta, el distinge două mari categorii de afecțiuni psihiatrice și anume: 1) Varietăți anormale ale ființei psihice: - aptitudini intelectuale anormale; - personalități anormale; - reacții anormale la evenimentele vieții trăite. 2) Consecințe ale bolilor și malformațiilor: - grupa afecțiunilor somatotogice (intoxicații, PGP, infecții, boli cerebrale, traumatisme, ASC, afecțiuni senile, epilepsia); - grupa afecțiunilor psihologice (tulburări de conștiință, tulburări de personalitate, demențe). La
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu trebuie etichetați drept „bolnavi psihici”, ci „caracteriopați”, ei reprezentând personalități anormal constituite psihic, de tip constituțional. În sensul acesta un rol esențial revine educației, mediului familial de origine, școlii, societății, circumstanțelor de viață. Conceptul de psihopatie este legat de aptitudinile congenitale ale unui individ; în sensul acesta Binder face distincția între „temperamentul primar” sau „dispoziția de bază” și „influențele mediului extern” asupra individului în procesul de geneză a tipului de personalitate anormală sau psihopatică. Dispoziția de bază este esențială în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu trăsături psihastenice, - a fi considerată ca o personalitate cu trăsături de caracter anal și comportamente tiranice exercitate de individ asupra lui însuși și asupra anturajului acestuia. Caracteristicile personalității de tip compulsiv sunt următoarele: indecizia și perfecționismul, atașamentul excesiv de muncă, aptitudinea limitată de a exprima emoțiile tandre și călduroase, exigență față de ceilalți pe care-i obligă să se supună la propria lor manieră de a gândi și de a acționa. G. Personalitatea pasiv-agresivă Caracteristic pentru acest tip de personalitate este comportamentul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
totalitatea acestora. Această categorie de indivizi dezvoltă relații sociale și de comunicare în timpul anilor preșcolari (0 - 5 ani), au o deteriorare minimă în ariile senzorio-motorii și nu se disting de copiii normali decât foarte târziu. La vârsta maturității, aceștia capătă aptitudini sociale și profesionale adecvate pentru o autoîntreținere minimă, dar pot necesita îndrumare și asistență în condițiile de stres social și economic. În prezent toți cei cu retardare mintală ușoară pot trăi satisfăcător în societate, independent sau în apartamente ori cămine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de 10% din totalitatea lor. Acești indivizi pot vorbi sau pot învăța să comunice în perioada preșcolară. Ei pot beneficia de un antrenament profesional și, sub supraveghere moderată, pot avea grijă de ei înșiși. Pot profita de antrenament în direcția aptitudinilor sociale și profesionale, dar sunt incapabili să progreseze dincolo de nivelul clasei a II-a. Pot învăța să circule independent prin locurile familiale. Ca adulți se pot autoîntreține prin practicarea de munci necalificate sau semicalificate sub supraveghere strictă sau în cadrul unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
totalul lor. Acești copii prezintă o capacitate minimă pentru activitatea senzorio-motorie. Pentru dezvoltarea lor este necesară o ambianță înalt structurată, cu ajutor și supraveghere permanentă și o relație individualizată cu îngrijitorul. Se pot obține ameliorări în dezvoltarea motorie și în ceea ce privește aptitudinile de autoîngrijire. Trăiesc în cămine protejate, iar unii dintre ei pot îndeplini sarcini simple sub o strictă supraveghere. Formele etiologice ale oligofreniilor Prezentarea de mai sus a formelor de oligofrenii, s-a făcut conform criteriilor psihopatologice, referitoare în primul rând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestui cadru nosologic, face de la început precizarea că starea de debilitate mintală este cea care din punct de vedere psihopatologic este opusă inteligenței. În ceea ce privește inteligența, autorul citat o leagă de sfera gândirii, definind-o în felul următor: „inteligența este totalitatea aptitudinilor și a realizărilor gândirii cu aplicarea sa practică la scopurile imediate, teoretice și practice ale existenței cotidiene” (K. Schneider). Pentru W. Stern, „inteligența este capacitatea se a se adapta la exigențe noi utilizând mijloacele intelectuale într-un mod eficient”. Definirea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezentând baza comportamentului debililor. În raport cu cele de mai sus, se explică și modalitățile de a reacționa ale acestor indivizi - prin panică - la evenimentele vieții cotidiene. În ceea ce privește psihozele debililor, K. Schneider distinge următoarele aspecte: debilitatea, considerată ca o simplă variație a aptitudinilor intelectuale, debilitatea morbidă survenind ca o consecință a proceselor unei boli sau a unor malformații. Se pune problema dacă psihozele debililor pot fi puse în relație cu starea de fapt a debilității mintale și modul în care trebuie considerată aceasta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de diferite grade și tipuri. Sadism: formă activă de perversiune sexuală care caută să obțină plăcerea erotico-sexuală prin producerea de suferințe fizice și psihice partenerului. Este opusul masochismului. Satiriazis: starea patologică caracterizată prin hipererotismul masculin, corespunzătoare nimfomaniei feminine. Sănătate mintală: aptitudine a psihicului de a funcționa într-un mod armonios, agreabil și eficace, în măsura în care circumstanțele îi permit să facă față cu suplețe diferitelor situații și să-și mențină permanent starea de echilibru dinamic. Mai poate fi definită ca „absența bolii psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
preludiu al misteriilor orfice și eleusine. Esența salvării este, și de această dată, asigurarea memoriei și a neuitării (a)-lhvqeia), a adevărului. Spre deosebire de tovarășii săi vrăjiți și transformați în porci, Ulise nu își pierde cunoștința, nu este adormit de vrajă. Aptitudinea cea nouă o impresionează pe Kirke. Izbândind în acest dificil test (un rit de trecere), lui Ulise i se oferă un bonus excepțional: dreptul de a coborî în Hades și de a vedea soarta posthanatică a multor defuncți. Vorbește cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de altfel, condiția revenirii din Hades în lumea reală. Este proba lui Lachesis, reprezentată aici de înfricoșătoarea vrăjitoare Kirke. În fine, a treia torcătoare este Periphron Penelopeia (Perífron Penelópeia = „Preaînțeleapta Penelopa”). Ea joacă, în mod clar, rolul lui Atropos, având aptitudinea de „a tăia firul vieții” lui Ulise. L-a așteptat pe Ulise, asaltată de pețitori, 20 (poate chiar 30) de ani. Nu mai este tânără și frumoasă precum nimfele Calipso și Kirke. În plus, este o simplă muritoare. Și totuși
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poetului. Iar arta cea mai înaltă, educația, cere în plus truditorului abnegație extremă și spirit de sacrificiu; căci alchimia desăvârșirii naturii umane este o ars mirabilia, lucrând direct la „decantarea” și „rubidierea” celor trei capacități ale spiritului - gândirea, voința și aptitudinea practică. La acestea se adaugă faptul că arta educației nu este doar o profesie nobilă, ci o misiune cerească, fiind singura capabilă să-l înalțe pe om spre lumea a șasea - mundus moralis, „lumea etică”, a înțelepciunii și a științei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un „pat al lui Procust”; expresiile dezvoltarea curriculumului (curriculum development) și optimizarea curriculumului (curriculum improvement) desemnau imperativ necesitatea de a concepe planuri și programe de învățământ al căror conținut să permită „educația vocațională”: formarea și dezvoltarea celor care învață în conformitate cu aptitudinile individuale, trebuințele proprii de formare și solicitările socioprofesionale. Expresiile curriculum development și curriculum improvement s-au impus în cercetarea educațională anglo-saxonă în perioada care a urmat. În a doua jumătate a secolului XX, ele au început să desemneze o știință
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au propus, ca alternativă la curriculumul tradițional, un așa-numit „curriculum triplu-etajat” (three-tier curriculum). Primul „etaj” al curriculumului ar trebui să fie alcătuit din trei „cărămizi fundamentale” (basic „building blocks”): scrisul, cititul, socotitul. Al doilea „etaj” ar fi constituit din aptitudinile latente și abilitățile individuale ale elevului. Al treilea „etaj”, cel mai important, consta în „curriculumul grupului de cercetare” (group inquiry curriculum); era vorba despre studiul problemelor sociale în microgrup, având ca scop autoexplorarea, descoperirea sinelui și cunoașterea celorlalți. Foshay, Weinstein
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la facultățile de științe exacte, respectiv la cele umaniste, acestea din urmă fiind mult mai puternic afectate. În al doilea rând, cu toată selecția de ordin social, au devenit cadre didactice și persoane dotate și realmente interesate de știință, fiindcă aptitudinile sunt egal răspândite în toate păturile sociale, numai condițiile de realizare a predispozițiilor diferă. Ca urmare, în afara bătrânilor profesori, au apărut și tineri merituoși. Ei au luptat perseverent și pasionat cu greutățile, au profitat de unele momente favorabile și și-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cotidiene marcate de lipsuri, boală sau anxietate. Discuția poate atinge și problema dualismului corp-spirit, reactualizată de cercetările neuromoleculare. Dacă maturizarea intelectuală nu este susținută/urmată și de cea emoțional-afectivă, nu putem vorbi despre o dezvoltare normală. Inteligența este doar o aptitudine performantă și nimic altceva - s-a crezut și se mai crede că este suficient să fii deștept pentru a nu avea probleme, depresii sau fobii; însă, din fericire, nu este așa. Fără afectivitate sau emoții, fără calibrare homeostatică în adevăratul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
terapeutică și recuperatorie în cazul apariției unor tulburări sau deficiențe din sfera limbajului, motricității, operațiilor gândirii, fenomenelor compensatorii etc.); - factorul ereditar nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică etc.), altele mai puțin (atitudinile, voința, caracterul etc.); - o aceeași trăsătură psihică poate fi, la persoane diferite, rodul unor factori diferiți (pentru unele persoane factorul ereditar poate fi determinant, în timp ce pentru altele mediul sau educația poate avea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se asigură desfășurarea optimă a proceselor cognitive și a oricărei activități destinate atingerii unui scop. Ca și în cazul memoriei, atenția eficientă se caracterizează printr‑o serie de însușiri care, atunci când sunt temeinic exersate și consolidate, pot fi considerate adevărate aptitudini, respectiv concentrarea, mobilitatea și distributivitatea. Un criteriu de clasificare a atenției îl constituie natura reglajului; astfel, distingem atenția involuntară (spontană) și voluntară (intenționată). De asemenea, se vorbește și despre atenție postvoluntară. La elevul deficient, atenția involuntară este cea care poate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
efort și creează stări de neliniște, indispoziție, toate acestea având efecte negative majore asupra calității și eficienței învățării. Pe lângă factorii personali învățarea mai este influentată și de alte categorii de factori. Sunt evocați adesea factori de ordin psihologic care includ aptitudinile intelectuale generale, aptitudinile specifice (sub forma unor capacități evidente de a achiziționa cunoștințe umane), vocația (exprimată prin dorința de a activa într-o anumită profesie), modelele de studiu individual, nivelul de aspirație condiționat de imaginea de sine, de propriile posibilități
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stări de neliniște, indispoziție, toate acestea având efecte negative majore asupra calității și eficienței învățării. Pe lângă factorii personali învățarea mai este influentată și de alte categorii de factori. Sunt evocați adesea factori de ordin psihologic care includ aptitudinile intelectuale generale, aptitudinile specifice (sub forma unor capacități evidente de a achiziționa cunoștințe umane), vocația (exprimată prin dorința de a activa într-o anumită profesie), modelele de studiu individual, nivelul de aspirație condiționat de imaginea de sine, de propriile posibilități pentru atingerea idealului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]