15,564 matches
-
arabice au rămas până astăzi, prin hazardul explicabil al inerției istorice, puncte de sprijin pe agenda de interese a pragmaticului Albion. Asistența militară oferită de diferite alte puteri este în mare parte o asistență interarabă, provenind în special din statele arabe mai potente financiar către entitățile arabofone mai paupere, ceea ce explică ponderea mai mare a destinației arabo-africane (19,9%) a ajutorului interarab, comparativ cu sprijinul pentru statele din Asia arabă (15,5%). Astfel, decenii de-a rândul Arabia Saudită, E.A.U., Kuwait
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în mare parte o asistență interarabă, provenind în special din statele arabe mai potente financiar către entitățile arabofone mai paupere, ceea ce explică ponderea mai mare a destinației arabo-africane (19,9%) a ajutorului interarab, comparativ cu sprijinul pentru statele din Asia arabă (15,5%). Astfel, decenii de-a rândul Arabia Saudită, E.A.U., Kuwait, Qatar, Bahrain, au oferit sprijin militar Iordaniei, Libanului, Irakului (în timpul războiului irakiano-iranian din 1980 1988), Autorității palestiniene. De asemenea,Algeria a oferitși oferă în mod constantsprijin militar Mauritanieiși grupărilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
unor repere teritoriale în jalonarea hinterlandurilor regionale de influență și interese economico militare. Fără a avea pretenția definirii exhaustive a noțiunii de prezență militară străină, vom lua în considerare în demersul nostru totalitatea infrastructurilor militare străine amplasate pe teritoriul statelor arabe, constând în baze navale, baze aeriene, baze ale forțelor terestre (unele din compunerea structurilor marine sau aeropurtate), baze mixte aeronavale sau aeroterestre, baze de rachete, centre de stat major, comunicații și control, baze logistice și de mentenanță. Vor fi luate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
situate în teritorii dependente sau cu statut politico juridic special din cuprinsul spațiului arabofon (bazele spaniole din posesiunile Ceuta și Mellila, bazele marocane din Sahara Occidentală), care, prin natura raporturilor istorico-militare, au relevanță în evaluarea tabloului de forțe străine din arealul arab. La nivelul întregului spațiu arabofon funcționează în prezent un număr de 56 baze militare străine permanente amplasate pe teritoriul a 14 state, dintre care 43 sunt baze americane, 3 baze britanice, 3 baze franceze, 3 baze marocane, 2 baze spaniole
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
amplasate pe teritoriul a 14 state, dintre care 43 sunt baze americane, 3 baze britanice, 3 baze franceze, 3 baze marocane, 2 baze spaniole, 1 bază rusă și 1 bază germană (fig. 171). De menționat că Marocul este singura țară arabă ce dispune de baze militare în afara teritoriului său oficial recunoscut, respectiv în Sahara Occidentală. Angajamentul militar extern în spațiul arabofon se cuantifică prin numărul și ponderea bazelor militare din acest areal, ce aparțin diferitelor puteri prezente aici din punct de vedere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
militare străine existente în statele arabofone și 5,8% din totalul celor 737 baze militare americane dislocate în afara teritoriului S.U.A. pe întreaga planetă (fig. 172). Aceste ponderi ilustrează, pe de o parte direcția predominantă și prioritățile relațiilor militar-strategice ale statelor arabe, iar pe de altă parte amploarea intereselor geostrategice americane în lumea arabă. Anvergura obiectivelor strategice ale Washingtonului în arealul arab este dată și de numărul statelor în care se află amplasate cele 43 baze militare americane, respectiv în 10 state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
737 baze militare americane dislocate în afara teritoriului S.U.A. pe întreaga planetă (fig. 172). Aceste ponderi ilustrează, pe de o parte direcția predominantă și prioritățile relațiilor militar-strategice ale statelor arabe, iar pe de altă parte amploarea intereselor geostrategice americane în lumea arabă. Anvergura obiectivelor strategice ale Washingtonului în arealul arab este dată și de numărul statelor în care se află amplasate cele 43 baze militare americane, respectiv în 10 state: Irak (14 baze începând din 2003), Kuwait (8 baze), Egipt (5 baze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
pe întreaga planetă (fig. 172). Aceste ponderi ilustrează, pe de o parte direcția predominantă și prioritățile relațiilor militar-strategice ale statelor arabe, iar pe de altă parte amploarea intereselor geostrategice americane în lumea arabă. Anvergura obiectivelor strategice ale Washingtonului în arealul arab este dată și de numărul statelor în care se află amplasate cele 43 baze militare americane, respectiv în 10 state: Irak (14 baze începând din 2003), Kuwait (8 baze), Egipt (5 baze), Oman (4 baze), E.A.U., Bahrain, Qatar (câte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ruse și una canadiană, ar putea conduce la existența unui total de cca. 31-33 baze militare străine (față de cele 56 existente în prezent), ceea ce ar face ca volumul prezenței militare străine să ajungă la nivelul celei din anii ’80. Spațiul arab s-ar încadra astfel tendinței generale la nivel mondial de reducere a numărului bazelor militare clasice permanente și de operaționalizare a unui sistem de securitate preventivă (tip “early warning” și “early defense”) bazat pe structuri capabile de intervenții flexibile și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a unui sistem de securitate preventivă (tip “early warning” și “early defense”) bazat pe structuri capabile de intervenții flexibile și rapide, dislocate și în alte spații din proximitate (incluzând forțe armate, speciale și informative), care să poată acoperi și regiunea arabă. Structura ponderii angajamentului militar extern ar include cca. 75-78% baze americane și 5-6% baze britanice (aproximativ egale cu cele actuale), cca. 9-10% baze franceze (față de 5,4% în prezent), cca. 15% baze rusești (1,8% în prezent), cca. 3% baze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
își vor menține ponderea acesteia, Franța ar putea să și crească ponderea prezenței, dar cu menținerea numerică la nivelul actual, iar Rusia ar putea înregistra o revenire atât ca pondere, cât și ca număr al locațiilor militare folosite în lumea arabă. 4.3.2. Lumea arabă în geostrategia principalilor centri de putere - o geografie a intereselor strategice economice și militare Veșnic situat în postura de limes la periferia unor blocuri teritorial-geopolitice, spațiul arabofon pare că s-a obișnuit cu acest rol
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Franța ar putea să și crească ponderea prezenței, dar cu menținerea numerică la nivelul actual, iar Rusia ar putea înregistra o revenire atât ca pondere, cât și ca număr al locațiilor militare folosite în lumea arabă. 4.3.2. Lumea arabă în geostrategia principalilor centri de putere - o geografie a intereselor strategice economice și militare Veșnic situat în postura de limes la periferia unor blocuri teritorial-geopolitice, spațiul arabofon pare că s-a obișnuit cu acest rol de periferie intermediară pe care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
timp, a învățat să și-l asume și să-i folosească valențele funcțional-spațiale. În fapt, ne aflăm în fața unui model geopolitic regional bazat pe o interesantă formulă de adaptabilitate politico-spațială, pe fundalul unui context de permanentă marginalitate istorico-teritorială a domeniului arab. Într-adevăr, începând cu primul ciclu de dezvoltare a Islamului (“ciclul arab” din secolele VII - XIII), lumea arabo-maură s-a plasat pe o nișă interstițială mediteraneeană de separație între Europa, Asia de sud și Extremul Orient asiatic. Odată cu al doilea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
funcțional-spațiale. În fapt, ne aflăm în fața unui model geopolitic regional bazat pe o interesantă formulă de adaptabilitate politico-spațială, pe fundalul unui context de permanentă marginalitate istorico-teritorială a domeniului arab. Într-adevăr, începând cu primul ciclu de dezvoltare a Islamului (“ciclul arab” din secolele VII - XIII), lumea arabo-maură s-a plasat pe o nișă interstițială mediteraneeană de separație între Europa, Asia de sud și Extremul Orient asiatic. Odată cu al doilea ciclu de glorie al Islamului (“ciclul otoman”), arabitatea a devenit un segment
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
al Islamului (“ciclul otoman”), arabitatea a devenit un segment spațial la periferia sudică a Imperiului turc, ce a început însă treptat să intre în atenția puterilor europene (Marea Britanie, Franța, Spania, Italia) de la mijlocul secolului al XIX-lea. După 1918 spațiul arab a devenit un mozaic teritorial al hegemoniilor europene, extinse de facto inclusiv asupra celor câteva state arabe devenite independente (Arabia Saudită, Egipt, Irak). Astfel, din perioada interbelică domeniul arab a căpătat atributele unui spațiu intermediar transmediteraneean interpus între lumea veche încă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a început însă treptat să intre în atenția puterilor europene (Marea Britanie, Franța, Spania, Italia) de la mijlocul secolului al XIX-lea. După 1918 spațiul arab a devenit un mozaic teritorial al hegemoniilor europene, extinse de facto inclusiv asupra celor câteva state arabe devenite independente (Arabia Saudită, Egipt, Irak). Astfel, din perioada interbelică domeniul arab a căpătat atributele unui spațiu intermediar transmediteraneean interpus între lumea veche încă europocentristă și periferiile sale coloniale îndepărtate din Africa și Asia meridională; pe aceste coordonate relaționale spațiul arab
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Franța, Spania, Italia) de la mijlocul secolului al XIX-lea. După 1918 spațiul arab a devenit un mozaic teritorial al hegemoniilor europene, extinse de facto inclusiv asupra celor câteva state arabe devenite independente (Arabia Saudită, Egipt, Irak). Astfel, din perioada interbelică domeniul arab a căpătat atributele unui spațiu intermediar transmediteraneean interpus între lumea veche încă europocentristă și periferiile sale coloniale îndepărtate din Africa și Asia meridională; pe aceste coordonate relaționale spațiul arab începe acum să-și piardă caracterul de spațiu de separație și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
arabe devenite independente (Arabia Saudită, Egipt, Irak). Astfel, din perioada interbelică domeniul arab a căpătat atributele unui spațiu intermediar transmediteraneean interpus între lumea veche încă europocentristă și periferiile sale coloniale îndepărtate din Africa și Asia meridională; pe aceste coordonate relaționale spațiul arab începe acum să-și piardă caracterul de spațiu de separație și să devină tot mai mult un spațiu de racord între arealele menționate, “străpuns” de tot mai multe și mai intense fluxuri de comunicații dintre aceste areale. După al doilea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
doilea război mondial se menține și se amplifică tendința începută în epoca antebelică, dar în parametrii noii situații tensionate a lumii bipolare și în condițiile apariției câtorva noi actori pe scena raporturilor de interese în regiune. Practic, abia acum lumea arabă își ia în serios valențele geopolitice derivate din așezarea sa în perimetrul Rimland-ului circumeurasiatic, în aria căruia au fost externalizate stările conflictuale ale războiului rece. Este una din realitățile regionale care a venit să confirme o dată în plus tezele afirmate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și Nicholas J. Spykman (teoria țărmurilor Rimland-ului); spațiul arabo-asiatic se încadrează perfect în raza semicercului interior (aria interior-pivotală) din teoria lui Mackinder, iar statele nord-africane în perimetrul semicercului exterior (aria exterior-periferică). În lumina teoriei recente a lui Thomas Barnett, statele arabe în totalitatea lor s-ar încadra pe centura “brâului vulnerabilităților” ce face joncțiunea între “miezul funcțional” al lumii stabile euro-atlantice și “prăpastia” Sudului afro asiatic conflictual, pauper și nesigur. În acest context, noii actanți postbelici - S.U.A. și U.R.S.S./Federația
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
al lumii stabile euro-atlantice și “prăpastia” Sudului afro asiatic conflictual, pauper și nesigur. În acest context, noii actanți postbelici - S.U.A. și U.R.S.S./Federația Rusă, au încercat în permanență să-și extindă controlul asupra cât mai multor areale din porțiunea arabă a Rimland-ului pericontinental, în scopul “încercuirii” masei continentale (de către S.U.A.), respectiv despresurării și accesului la oceanul liber (obiectiv al U.R.S.S./Rusia), competiție care, în formate și cu intensități diferite, continuă și în prezent. De asemenea, interesați în zona arabă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
arabă a Rimland-ului pericontinental, în scopul “încercuirii” masei continentale (de către S.U.A.), respectiv despresurării și accesului la oceanul liber (obiectiv al U.R.S.S./Rusia), competiție care, în formate și cu intensități diferite, continuă și în prezent. De asemenea, interesați în zona arabă sunt și o serie din vechii “jucători” din regiune - Marea Britanie, Franța, Italia, Turcia, ale căror demersuri, fie ele colaterale, divergente, complementare ori asociate celor americane, vizează în principal aspecte de ordin economic sau de securitate proprie la distanță. Au apărut
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
căror demersuri, fie ele colaterale, divergente, complementare ori asociate celor americane, vizează în principal aspecte de ordin economic sau de securitate proprie la distanță. Au apărut în ultimele decenii și alți centri de putere interesați de dinamica fenomenelor din regiunea arabă - R.P. Chineză, Japonia, India, Coreea de Sud, Germania, Canada, Brazilia, Argentina, Australia, ale căror motivații sunt preponderent de natură economico-comercială. Centrii locali de putere în schimb (Iran, Pakistan, Israel) manifestă un interes deosebit pentru spațiul arab pe considerente subsumate preponderent registrului de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
interesați de dinamica fenomenelor din regiunea arabă - R.P. Chineză, Japonia, India, Coreea de Sud, Germania, Canada, Brazilia, Argentina, Australia, ale căror motivații sunt preponderent de natură economico-comercială. Centrii locali de putere în schimb (Iran, Pakistan, Israel) manifestă un interes deosebit pentru spațiul arab pe considerente subsumate preponderent registrului de securitate. Toate aceste realități strategico-teritoriale sunt rezultate ca urmare a însumării și interconexării în plan spațial a efectelortuturor elementelor expuse în subcapitolele anterioare,respectiv orientarea fluxurilor comerciale, a investițiilor financiare externe, a importurilor de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
strategico-teritoriale sunt rezultate ca urmare a însumării și interconexării în plan spațial a efectelortuturor elementelor expuse în subcapitolele anterioare,respectiv orientarea fluxurilor comerciale, a investițiilor financiare externe, a importurilor de armament și configurarea spațială a asistenței militare externe oferită statelor arabe. Pentru întocmirea hărții intereselor economice și militare ale centrilor de putere de pe Glob în lumea arabofonă, vom bonita spațiul arab în unități spațiale (state) în care predomină ca pondere anumite categorii dintre elementele economice și militare enumerate mai sus. Astfel
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]