8,255 matches
-
toată lumea ți-a promis că lucrurile se vor aranja, să n-ai nici o grijă, adevărul va fi restabilit... Ce s-a aranjat? Până la urmă, mai mare și mai mare peste toți a fost inspectorul de specialitate, Dan Jumăreanu. El a aranjat situația și te-a “aranjat” și pe tine, el, ex-inspectorul, acum, Dan Jumăreanu. A lucrat matematic, nimic de zis. Era nevoie să iasă, pentru calificativul pe care trebuia să ți-l dea, o sută șaizeci și cinci de puncte? Au ieșit. Ca
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
lucrurile se vor aranja, să n-ai nici o grijă, adevărul va fi restabilit... Ce s-a aranjat? Până la urmă, mai mare și mai mare peste toți a fost inspectorul de specialitate, Dan Jumăreanu. El a aranjat situația și te-a “aranjat” și pe tine, el, ex-inspectorul, acum, Dan Jumăreanu. A lucrat matematic, nimic de zis. Era nevoie să iasă, pentru calificativul pe care trebuia să ți-l dea, o sută șaizeci și cinci de puncte? Au ieșit. Ca elevul comod care, știind că
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
în cabinetul directorial. “Da, a fost cam dură atitudinea față de ei. Mai ales față de Stupariu. Oricum, e secretarul unui for județean, nu se făcea să... Dar prea a venit ca să-și impună punctul de vedere. Cine știe ce-o fi aranjat cu Alexandrescu... Pe ăsta chiar că nu-mi pare rău că l am repezit. Are, așa, un talent nebun să te sâcâie, să te calce pe bătătură. Bine i-am făcut, să se învețe minte. Cât despre tovarășul secretetar județean
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
erou al orașului” “Râzi tu, râzi, dar, ăsta-i adevărul. Nu mi-ai spus de când ești aici” “De aproape zece ani” “Și, de câte ori a venit Naționalul în acest răstimp?” “Niciodată” “Vezi, ce-ți spuneam eu? Hai la București, dragă, îți aranjez eu acolo totul. Să știi că nu glumesc. Și nici nu mă laud. Am o sumedenie de cunoștințe care, sunt sigur!, n-ar pregeta să mă ajute aflând că este vorba de tine. Hai, părăsește văgăuna asta nenorocită și vino
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
se mai ducă la pregătirea de la școală, că-i pierdere de vreme, cum mi-o spus doamna aceea. Și am vorbit cu tovarășu’ profesor Florin Ionescu. Că tot doamna aceea mi l-o recomandat” “Și?” “Aici e-aici. Că am aranjat cu ‘mnealui să meargă băietu’ de trei ori pe săptămână la dânsu’ acasă, iar eu să plătesc o sută de lei ora și o canistră de zece litri de vin pe săptămână. Nu mi-ar fi părut rău nici de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mai stat. Aș fi dorit să știu ce mai face, cum o mai duce, am mai fi mers, probabil, și la un pahar de vorbă, în fond, cursurile astea de pregătire tot nu sunt de prea mare folos. Dacă îți aranjezi să nu te treacă absent, e perfect!... ...Naiv și sentimental. Incorigibil ce ești!” “Și mai sunt ceva, tot incorigibil: optimist” “Nu s-ar spune întrutotul. Dar că ești un copil mare, care crede că tot ce zboară se mănâncă, că
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fi putut fi numită proaspătă. Corpul ei bine hrănit, în mod vizibil, se îndrepta spre o solemnitate prematură. O femeie sănătoasă din Midwest care ar fi putut alerga la cursele cu obstacole în facultate. Când o privi, începu să se aranjeze inconștient. Dar când se ridică și veni spre el, cu mâna întinsă, îi oferi un zâmbet curajos, din colțul gurii, pentru care merita să fie ajutată. Își strânseră mâinile, iar Karin Schluter îi mulțumi prea exagerat, de parcă i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pot să trec pe la el, dacă te ajută. Cum? Deja ne-ai dat atât de multe. Nici măcar nu-mi închipui cum te pot răsplăti... Infirmiera radia un calm straniu. Mâna ei pe umărul lui Karin transmitea siguranță absolută. — Lucrurile se aranjează. Toată lumea e răsplătită, într-un fel sau altul. Hai să vedem cum merge treaba. Karin o rugă pe Bonnie Travis s-o ajute să-l ducă pe Mark acasă. Mark făcu turul instituției, luându-și rămas-bun de la tovarășii lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fiecare suport de bere care fusese mutat de la noaptea accidentului. În timp ce mergeau, țâțâia, clătina din cap și repeta: Nu, nu, nu. Casa asta nu-i Homestar. Bonnie îi aduse înăuntru gențile de voiaj. Începu să se țină după el. —O să aranjăm totul, Marker. O să punem tot exact cum vrei tu. Karin se așeză pe pat, cu capul în mâini, ascultându-l pe Mark cum își reneagă mult iubita casă comandată prin poștă. Dar forța amintirilor lui legate de cele mai mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Trecuseră mai multe luni de când Mark fusese internat aici și totuși Karin se aștepta oarecum să-l vadă târșâindu-se pe hol și răstindu-se la ea. Se așeză pe canapeaua plastifiată din fața celei de la recepție și începu să se aranjeze neliniștită, așteptând-o pe Barbara. Când Barbara trecu, în sfârșit, pe acolo, fața ei se crispă de surpriză. Îi spusese mereu lui Karin să vină la ea în orice situație. Poate că mințise. Dar se adună repede și reuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Și, ca de obicei, Karin înțelese ultima cum stăteau lucrurile. Se organizară; femeile aveau să lucreze în ture, în timp ce Mark rămânea indiferent la tot ce-l înconjura. —N-ai decât, îi spuse Mark lui Karin, când ea îi explică ce aranjaseră. Fă-ți damblaua. Mie n-ai cum să-mi faci rău. Sunt deja dus. Dar în prima seară de luni din martie, Mark le convocă pe Karin și Bonnie în livingul din Homestar, ca să vadă ultima ediție din „Mistere descifrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
destăinuie cine știe ce. S-a întâmplat ca Doru să câștige o prestigioasă bursă a guvernului american și să plece în Statele Unite pentru doi ani, pe când Mira împlinea nouă luni, iar Nona avea doi ani și jumătate. Până la urmă a reușit să aranjeze în așa fel lucrurile încât să împartă cei doi ani, să lipsească din țară vreo patru-cinci luni, apoi să vină acasă o lună, două, dar chiar și așa au fost luni la rând când am fost doar noi, fetele. Până la
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
societatea secularizată, unde totul se vinde și se cumpără, cuvintele curg zilnic pe buzele tuturor și orchestrează relații. Uneori sunt aducătoare de pace și bucurie, alteori sunt înveninate și tăioase. Unele udă obrajii, iar altele înseninează chipuri. Oricum ar fi aranjate, acolo unde sunt semănate, mai devreme sau mai târziu vor da rod, uneori chiar însutit. Cuvintele oamenilor au adus pace, dar au purtat și războaie, au hrănit orgolii dar au smerit și suflete. Oare când vor dori să devină și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
clipă, cu caschetele În dreptul inimii, În timp ce preotul rosti deasupra trupului cîteva cuvinte pe care nu le auzi nimeni. Imediat, cîțiva bărbați din mulțime Își scoaseră pălăriile cu un gest stîngaci; curînd preotul se ridică Își puse cu grijă pălăria, Își aranjă pardesiul și eșarfa și reintră În rîndurile mulțimii. Totul durase doar un minut și se desfășurase În aceeași manieră inumană, formală și aproape plictisită care se făcuse simțită și În comportarea doctorului. Apoi cei doi brancardieri În uniformă s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
neam de catîri căpățînoși! Mă, șleahtă Împuțită de bestii cu chip de maimuță! Dacă-ați avea dinamită-n loc de creier, nu v-ar ajunge nici să vă suflați nasul! Mă, cretinilor, parc-ați avea sînge de cucuvaie! Las-că v-aranjez eu, mă, corcituri smolite! țipă acum Îmbunat la perspectiva unei bucurii viitoare. Las-că v-arăt eu vouă cînd v-oi băga-n linia-ntîi și v-oi Înșira În fața nemților să se-aleagă praful de voi, măcar că nu mai apuc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și de crescut copii“ - i-am zis. Mi-a dat dreptate, firește, și-a zis: „Da, ai dreptate“. Și-nchipuie-ți tu că femeia asta-și făcea de cap cu el chiar sub ochii nevesti-sii, și se gătea și se-aranja ca să-l amețească, și nu făcea altceva decît să-l aștepte pe el, iar Lydia trăgea să moară În camera de sus și-și scuipa plămînii la fiecare suflare și știa tot ce se-ntîmplă. A mărturisit chiar el, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
la măsea cît puteau - „stricatul ăla de Gus Tolly i-o aduce.“ „Ei, fir-ar al dracului, să vezi dacă nu-i sucesc gîtul“ - zice Luke și pornește spre ușă. „Nu, nu te băga“ - am zis. „Ai răbdare că-l aranjez eu.“ Am așteptat un pic, firește, și n-au trecut nici cinci minute că ușa de la odaia tatălui tău se deschide binișor și iese pe furiș pe coridor și-l auzim bătînd la ușa lui Gus Tolly. Pe urmă l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să-i spînzure, ba chiar se și bucura.“ Sigur că domnul Grant nu voia să creadă asta, spunea că nu-și poate Închipui că un om poate fi așa de crud. Mai tîrziu s-a spus, firește, că totul era aranjat de cîteva săptămîni: s-a auzit că se-nvoiseră cu John Rand, temnicerul, să-i facă scăpați, cum s-ar zice. Nu s-a dovedit nimic pe seama lui, poate c-o fi fost om cinstit și de treabă, și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
n-o poți avea dacă nu faci nimic. Curaj, Ticuță! La fix. Telepatia merge. În visul lui PAM eu sunt acum la zmei. Zmeii s-au adunat într-o peșteră și nu mă văd pe mine (cred că PAM a aranjat cu Prințul să mă facă din nou invizibil), dar eu îi văd pe ei foarte bine. Așa și trebuie. Eu sunt pisică, nu sunt zmeu și pe de-asupra, sunt reporter. Ana e și ea reporter dar nu e invizibilă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
de pantaloni de pijama. Dându-și seama că îi fuseseră date aceste veșminte și - că Vocea Patru ceruse să se grăbească foarte tare, Gosseyn își îmbrăcă repede haina. După care se lăsă să alunece în "pantaloni". În timp ce-și aranja haine pe el, cei doi îi vârâră niște încălțări pe tălpi, fiecare la câte un picior. Gosseyn nu avu timp să vadă cum erau "pantofii" sau măcar să le arunce o privire. Dar, după cum se simțeau la mers, erau făcuți dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
eu m-am opus ideii; dar și Crang ar vrea să facă o vizită împreună cu tine pe nava de comandă. Poate că, acum că ești în termeni de prietenie atât eu împăratul cât și cu mama lui s-ar putea aranja ceva." Gosseyn Trei îi răspunse în minte: "După câte știu eu, ar fi interesat să aibă vizitatori. Dar nu chiar acum." " După părerea celor de aici nu ar fi o idee prea bună, răspunse Gosseyn Doi. Așa că vom mai discuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
optsprezece ani, așteptând acolo, undeva... În ciuda acestei realități, eu sunt acela - poate primul - care începe să gândească de parcă ar fi o persoană aparte." După teoria Semanticii Generale, desigur, el era o persoană separată; o complexitate de particule și curenți energetici aranjați sub forma unei ființe umane, diferită de toate celelalte forme similare din univers, inclusiv Gosseyn Unu și Doi. Ceva din implicațiile acelei analize rapide în aceasta situație stresantă trebuie să fi ajuns până la îndepărtatul său alter-ego. Pentru că, pe neașteptate, veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
rugat, cum era normal, să anunțe la biroul meu; așa că o mică armată va fi în scurtă vreme aici, dacă sta ne poate fi de vreun ajutor. Concluzionă: - Voi pune oamenii mei să afle de la personalul restaurantului cum a fost aranjat acest dineu. Gosseyn spuse politicos: - Mulțumesc, domnule Președinte. Și, cum timpul acela de patru minute se apropia de sfârșit, privirea sa se mută spre cealaltă parte a mesei. - Patricia, spuse el. Tânăra femeie, care era sora lui Enro și soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
non-existență, ne-ființă, fără timp sau spațiu... nimic. S-a estimat că se vorbesc trei mii de limbi numai pe Pământ. În interiorul acelor capete care pot fi văzute - vizibile la nivelul conștiinței unde operează percepția - se află o structură neurală aranjată în așa fel încât fiecare individ ar putea, dacă ar fi instruit, să exprime toate nuanțele posibile ale observației și fotografiei aflate la îndemâna acelei limbi. O similarizare Gosseyn, normală, nu face decât să mute individul dintr-un loc într-altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
mele cumnate, pentru că - normal nu ea se ocupa cu lucrurile de felul ăsta. Așa cum am bănuit noi, se afla un mic dispozitiv de distorsie sub un fals buton al containerului; și acum a fost îndepărtat. Așa că lucrurile încep să se aranjeze." Începeau într-adevăr. 30 În apartamentul de la Institut, aceleași evenimente obișnuite. Crang îi telefonă doctorului Kair, îl găsi - gata să amâne consultațiile celorlalți pacienți imediat. - Veniți imediat! Apoi căzu de acord ca Prescott și Crang să meargă cu ei. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]