3,900 matches
-
inculpatul T.A., în noua reglementare se regăsește în dispozițiile art. 371 din Codul penal. IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate Examinând punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate, precum și jurisprudența atașată acestora ce au fost transmise instanței supreme a rezultat următoarele: Curtea de Apel Timișoara, Secția penală a comunicat că sau conturat două opinii. Într-o primă opinie îmbr��țișată de Tribunalul Arad și Judecătoria Reșița s-a
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
altă opinie, la care s-a raliat și Tribunalul Caraș-Severin, s-a susținut că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane. Curtea de Apel București și instanțele arondate au comunicat că există două opinii. În opinia majoritară s-a arătat că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal este întrunit chiar dacă acțiunea inculpatului vizează
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
corporale sau sănătății". În unanimitate, s-a arătat că, în situația în care acțiunea descrisă a vizat o singură persoană, nu operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal. Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Galați și instanțele arondate, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Bihor, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Mureș, Tribunalul Dâmbovița, Tribunalul Cluj, Judecătoria Aleșd, Judecătoria
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
mai multe hotărâri pronunțate de instanțele arondate Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Iași, Judecătoria Vaslui, fără să formuleze un punct de vedere expres cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 371 din Codul penal. Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava și instanțele arondate, Tribunalul Buzău, Tribunalul Covasna, judecătoriile Oravița, Caransebeș și Moldova Nouă, judecătoriile Brașov, Făgăraș, Zărnești, Întorsura Buzăului, tribunalele Covasna, Toplița, Târnăveni, Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Tribunalul Constanța, Judecătoria Hârșova, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia și Judecătoria Babadag, judecătoriile Craiova, Calafat, Băilești, judecătoriile Pașcani
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , constatând, în esență, că reglementarea condiției de reprezentativitate raportată la un procent de cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor arondați unei circumscripții, dar nu mai puțin de 100 de semnături de susținere, în cazul comunelor, nu contravine dreptului de a fi ales, invocat și în prezenta cauză.
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
poștal. Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea statutului Urziceniului în comuna urbană, reședință a plășii Urziceni. Populația era de 3526 de locuitori. În 1931, Urziceni era una dintre cele trei comune urbane ale județului (alături de Călărași și Slobozia), și avea arondate și comunele suburbane Cotorca, Bărbulești și Manasia. În 1950, orașul a devenit reședința raionului Urziceni, din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și în final (după 1956) din regiunea București. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ
Urziceni () [Corola-website/Science/297017_a_298346]
-
au mai existat doar trei orașe care au avut propriul sigiliu latinesc (Baia, Roman și Câmpulung-Muscel). Datorită dezvoltării economice, Tîrgu Neamț a devenit și capitală de ținut, având în perioada secolelor XV-XVI o situație foarte bună, mai ales ca ținutul arondat aparținea domnitorilor, iar Cetatea Neamțului era loc de adăpost pentru familiile domnești, atunci când era nevoie. În secolul al XVII-lea a urmat o perioadă de decădere a orașului, datorată îndeosebi războaielor dese și drept urmare a atacării la fel de dese a cetății
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
a aflat situată în interiorul și apropierea orașului, ceea ce a dus la distrugerea orașului și evacuarea populației. Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul drept reședință a plășii Cetatea-Neamțu, având 9082 de locuitori; comuna Humulești nu mai exista, satele ei fiind probabil arondate orașului. După cel de-al Doilea Război Mondial, în perioada comunistă, Tîrgu Neamț a fost un oraș care nu a prezentat un interes deosebit pentru autoritățile comuniste, în ceea ce privește dezvoltarea economică, ceea ce a făcut ca orașul să nu mai ajungă la
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Prahova. În 1950, la reforma administrativă comunistă, comunele au trecut în raionul Sinaia din regiunea Prahova. În 1952, localitățile Podu Vadului, Breaza de Jos și Breaza de Sus au fost contopite în unitatea administrativă denumită "Breaza" și declarată oraș, și arondată raionului Câmpina din regiunea Ploiești. Componența actuală o are din 1968, când a fost arondat județului Prahova. Conform documentelor de arhivă, Breaza a fost în stăpânirea mai multor familii de boieri și dregători ai țării, printre care spătarul Drăghici și
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
de locuitori. În 1950, comuna a fost arondată raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna, care purta din nou numele de "Sibiciu de Sus", a fost desființată și inclusă în comuna Pătârlagele, arondată județului Buzău, reînființat, comună devenită oraș în 2004.
Sibiciu de Sus, Buzău () [Corola-website/Science/301041_a_302370]
-
de locuitori (Nicolești) și 2090 de locuitori (Puiești). În 1950, comunele au trecut în componența raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost comasate într-una singură, denumită Puiești, și arondată județului Buzău.
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
Satu Nou", iar satele Papadopol și Bordeiele au luat numele de "Florenii", respectiv "Florenii de Jos". Comuna Ileana a căpătat forma actuală în 1968, când comunele Arțari și Ștefănești au fost desființate și comasate cu comuna Ileana, comuna rezultată fiind arondată județului Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la apariția județului Călărași, comuna rămânând în județul Ialomița; tot atunci, satele Florenii și Florenii de Jos au fost desființate și comasate cu satul Ileana. În anul următor, comuna
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
stabilit în vechime imigranți de origine slavă. La Băleni-Sârbi funcționau o biserică și o școală cu 69-75 de elevi, înființată în 1859. În 1925, cele două comune fuseseră unite și comasate în comuna Băleni, cu reședința la Băleni-Români. Comuna era arondată plășii Bilciurești și avea 3980 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Târgoviște din regiunea Ploiești, din care a făcut parte până în 1968, când a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Comuna Băleni este amplasată în partea de
Comuna Băleni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301152_a_302481]
-
În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se ocupau cu olăritul și producerea de coșuri de răchită. Mare parte din celelalte sate actuale ale comunei se găseau la acea vreme în comuna Lucieni. În 1925, comuna era arondată plășii Voinești din același județ, și avea în compunere satele Dragomirești și Duindeni, având în total 1307 locuitori. În 1950, comuna Dragomirești a fost transferată raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna
Comuna Dragomirești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301168_a_302497]
-
Ghirdoveni este satul de reședință al comunei I.L. Caragiale din județul Dâmbovița, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Ghirdoveni constituia o comună separată, de sine stătătoare, arondată plășii Filipești din județul Prahova, înființată pe la anul 1700 prin reunirea satelor Rășinari, Ștefănoaioa, Ciorinești și Ghira; comuna era alcătuită din satele Ghirdoveni și Cricoveni, cu 1531 de locuitori. Aici funcționau o biserică zidită la 1870 și o școală cu
Ghirdoveni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301171_a_302500]
-
comuna Malu cu Florile a fost transferată raionului Curtea de Argeș, și apoi (după 1952) raionului Muscel, ambele din regiunea Argeș. În 1968, odată cu revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Muscel nu a mai fost înființat, comuna Malu cu Flori fiind arondată județului Dâmbovița și primind și satul Capu Coastei de la comuna Văleni.
Comuna Malu cu Flori, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301177_a_302506]
-
locuitori avea doar o biserică. În Anuarul Socec din 1925, comunele Greci, Petrești și Puntea de Greci apar deja comasate, sub numele de "Greci", comună din care făceau parte satele Greci, Puntea de Greci și Petrești, cu 2248 locuitori, și arondată plășii Găești din același județ. Comuna Ionești își păstra componența. În 1950, comunele au trecut în compunerea raionului Găești din regiunea Argeș. Comuna Greci a căpătat în timp numele de "Petrești". În 1968, cele două comune au revenit la județul
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
însurăței. Restul satelor comunei actuale erau împărțite la comunele vecine: satele Beșteloaia (astăzi, Sălcioara) și Bănești făceau parte din Bolovani, iar Podu Rizii făcea parte din comuna Braniștea. În 1925, comuna Ghinești avea aceeași structură și 796 de locuitori, fiind arondată plășii Titu din același județ. Comuna Mircea Vodă avea atunci 738 de locuitori. În 1931, a fost înființată comuna Beșteloaia, cu satele Bănești, Beșteloaia, Moara Nouă și Podu Rizii, comună ce a constituit nucleul actualei comune Sălcioara. Comunele au fost
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
-lea, comuna Vulcana-Pandele făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Gură Vulcanei, Făgețel și Vulcana-Pandele, având în aceste sate două biserici, două mănăstiri și o școală. În 1925, comuna avea aceeași compoziție și era arondata plășii Pucioasa din același județ, având în cele trei sate o populație de 2173 de locuitori. În 1950, comuna a fost trecută în subordinea raionului Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
comunei mai funcționa și comuna Luciu, tot cu un unic sat, cu 1007 locuitori, o școală mixtă cu 37 de elevi, și o biserică. În 1925, cele două comune fuseseră comasate, comuna rezultată, denumită "Luciu", având 2015 locuitori și fiind arondată plășii Țăndărei. În 1931, comunele erau însă din nou separate. În 1950, comunele au trecut la raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
au venit coloniști germani care au înființat la 1km distanță, Bencecu de Sus sau "Bencecu German". Mai tarziu au venit aici populații maghiare aduse de administrația maghiară. Până în 1968 a făcut parte din comuna Bencecu de Sus, apoi a fost arondata la comună Pișchia. Ionel Iacob-Bencei (n. 18.12.1940) - umorist, epigramist, poet dialectal, realizatorul emisiunii radio în grâi bănățean ”Gură Satului”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Bencecu de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301339_a_302668]
-
fost reorganizată în cadrul județului Baia, comuna Ruginoasa cuprinzând cu satele Costești, Dumbrăvița, Gringești, Petrișu de Jos, Petrișu de Sus, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani a fost desființată, satul Vascani trecând la comuna Hărmănești. În 1950, comuna Ruginoasa a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași, preluând și satul Vascani de la comuna Hărmănești. Patru obiective din comuna Ruginoasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
Comitatul Albei prin Pretura din Vințu de Jos. Din 1876 - 1877 este anexat definitiv Preturii Sebeșului (Comitatul Sibiului). În 1918 Lazul era secretariat comunal de care aparținea și Căpâlna. În 1925 în locul preturilor apar plasele. Plasa Sebeș cu toate satele arondate trece la Judetul Alba. În 1949 apar raioanele, unități mai mari decât plasele. Raionul Sebeș ține iarăși de regiunea Sibiu, iar din 1953 trece la Regiunea Hunedoara. Din 1968 se înființează județele și de atunci până azi Lazul aparține Județului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea versanților etc.Tipurile de sol prezente pe raza satului sunt: În urma rezultatelor recensământului desfășurat în anul 2004, furnizate de Direcția Regională de Statistică Albă, populația totală a satului Musca și celelalte sate arondate a fost de 1350 . Sistemul de sănătate: Este reprezentat de 1 Cabinet Medical Indiviodual (medic de familie). Unități economice care-și desfășoară activitatea pe raza satului sunt: Cuprumin Abrud care în proporție de peste 90 % este amplasat pe raza satului. În cadrul
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
climatologic, 1966). Precipitațiile sunt neuniform reprezentate de-a lungul anului, înregistrându-se un maxim în lunile mai-iunie, în timpul perioadelor ploioase, cu mențiunea că în timpul ploilor torențiale se produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]