3,972 matches
-
rolurile pe care copilul le atribuie diverselor persoane de referință (de exemplu mama rămâne adesea persoană de referință centrală, căreia copilul i se adresează cănd se simte rău). Foarte interesantă se dovedește capacitatea copiilor chiar foarte mici, de a reduce atașamentul față de educatoarea de la grădiniță de exemplu, la dimensiunea unui aspect pur funcțional, în cazul existenței unui atașament sigur față de o persoană principală de referință. Copii atașați sigur, nu își modifică comportamentul în mod semnificativ chiar dacă educatoarea se schimbă. Teoria lui
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
referință centrală, căreia copilul i se adresează cănd se simte rău). Foarte interesantă se dovedește capacitatea copiilor chiar foarte mici, de a reduce atașamentul față de educatoarea de la grădiniță de exemplu, la dimensiunea unui aspect pur funcțional, în cazul existenței unui atașament sigur față de o persoană principală de referință. Copii atașați sigur, nu își modifică comportamentul în mod semnificativ chiar dacă educatoarea se schimbă. Teoria lui Bowlby este confirmată însă în același timp, de faptul că obișnuirea copilului în mediul nou al gradiniței
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
de asemenea, că nu durata relației pe care copilul o are față de una sau mai multe persoane de referință este hotărâtoare ci calitatea acesteia. Bowlby era de părere că prezența permanentă a persoanei de referință este factorul decisiv în dezvoltarea atașamentului sigur. Evoluția calității atașamentului nu depinde însă de durata prezenței persoanei de referință ci de calitatea relației pe care copilul o are cu aceasta. Aceste rezultate ale cercetării atașamentului au efecte clare în discuțiile despre strategia de îngrijire a copiilor
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
durata relației pe care copilul o are față de una sau mai multe persoane de referință este hotărâtoare ci calitatea acesteia. Bowlby era de părere că prezența permanentă a persoanei de referință este factorul decisiv în dezvoltarea atașamentului sigur. Evoluția calității atașamentului nu depinde însă de durata prezenței persoanei de referință ci de calitatea relației pe care copilul o are cu aceasta. Aceste rezultate ale cercetării atașamentului au efecte clare în discuțiile despre strategia de îngrijire a copiilor după primul an de
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
prezența permanentă a persoanei de referință este factorul decisiv în dezvoltarea atașamentului sigur. Evoluția calității atașamentului nu depinde însă de durata prezenței persoanei de referință ci de calitatea relației pe care copilul o are cu aceasta. Aceste rezultate ale cercetării atașamentului au efecte clare în discuțiile despre strategia de îngrijire a copiilor după primul an de viață. Bowlby era de părere că despărțirea pe o durată mai lungă de persoana de referință, este o premiză pentru dezvoltarea patologică a copilului (deprivare
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
procesului psihic care însoțește doliul, este de a accepta lipsa persoanei dispărute. Conceptul conform căruia mamei trebuie să i se acorde dreptul de a fi alături de copil pe parcursul staționării acestuia în spital, (Rooming in) se bazează de asemenea pe teoria atașamentului. Anomaliile de atașament se deosebesc de tipurile de atașament nesigur, definite ca adaptări comportamentale dezavantajoase, care însă nu intră în domeniul patologicului. În cazul anomaliei, se dezvoltă modele psiho-comportamentale stabile, care însoțesc copilul și tânărul și care au însemnătate și
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
însoțește doliul, este de a accepta lipsa persoanei dispărute. Conceptul conform căruia mamei trebuie să i se acorde dreptul de a fi alături de copil pe parcursul staționării acestuia în spital, (Rooming in) se bazează de asemenea pe teoria atașamentului. Anomaliile de atașament se deosebesc de tipurile de atașament nesigur, definite ca adaptări comportamentale dezavantajoase, care însă nu intră în domeniul patologicului. În cazul anomaliei, se dezvoltă modele psiho-comportamentale stabile, care însoțesc copilul și tânărul și care au însemnătate și la vârsta adultă
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
lipsa persoanei dispărute. Conceptul conform căruia mamei trebuie să i se acorde dreptul de a fi alături de copil pe parcursul staționării acestuia în spital, (Rooming in) se bazează de asemenea pe teoria atașamentului. Anomaliile de atașament se deosebesc de tipurile de atașament nesigur, definite ca adaptări comportamentale dezavantajoase, care însă nu intră în domeniul patologicului. În cazul anomaliei, se dezvoltă modele psiho-comportamentale stabile, care însoțesc copilul și tânărul și care au însemnătate și la vârsta adultă. Una sau mai multe rupturi de
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
să se manifeste rezervat față de persoana de referință. „Comportamentul atașat agresiv“ este un comportament al copilului, în care acesta își exprimă nevoia de apropiere într-un mod agersiv, fie verbal fie fizic. Comportamentul agresiv se liniștește adesea după ce relația de atașament a evoluat în timp. Acest tip se întâlnește des în familiile unde mai mulți membri se manifestă agresiv fizic sau verbal. În cazul „inversării rolurilor“ copilul se arată deosebit de îngrijorat și ocrotitor față de persoana de referință, preluând răspunderea de îndatâ
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
persoana de referință, preluând răspunderea de îndatâ ce persoana de referință dă semnale că ar avea nevoie de atenție. Acești copii se tem adesea că ar putea să-și piadă părinții prin boală, despărțire, divorț sau chiar moarte. Anomaliile de atașament pot lua și forma unor tulburări psihosomatice. În cazuri anomaliilor emoționale deosebit de grave s-au observat tulburări în procesul de creștere. Hospitalismul este un astfel de exemplu. O relație părinte-sugar de exemplu, poate duce la tulburări de alimentație sau somn
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
sich in besonders heftigen Fällen von emotionaler Verwahrlosung Wachstumsstörungen. Bekannt geworden ist der Hospitalismus (efecte negative ale spitalizării îndelungate). Bei Störungen in der Eltern-Säuglingsbeziehung kann es beim Kind zu Ess-, Schrei- und Schlafstörungen kommen. (vezi: Regulationsstörungen im Säuglingsalter). Tulburările de atașament, în special cele din categoria Atașamentul dezorganizat/dezorientat (de tip D) influențează gradul de vulnerabilitate, deci nivelul de la care începănd, omul nu mai poate prelucra situatiile problematice și care pot duce la deranjamente psihice. În acest sens, atșamentul de tip
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
emotionaler Verwahrlosung Wachstumsstörungen. Bekannt geworden ist der Hospitalismus (efecte negative ale spitalizării îndelungate). Bei Störungen in der Eltern-Säuglingsbeziehung kann es beim Kind zu Ess-, Schrei- und Schlafstörungen kommen. (vezi: Regulationsstörungen im Säuglingsalter). Tulburările de atașament, în special cele din categoria Atașamentul dezorganizat/dezorientat (de tip D) influențează gradul de vulnerabilitate, deci nivelul de la care începănd, omul nu mai poate prelucra situatiile problematice și care pot duce la deranjamente psihice. În acest sens, atșamentul de tip nesigur, crește riscul de îmbolnavire psihică
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
nu mai poate prelucra situatiile problematice și care pot duce la deranjamente psihice. În acest sens, atșamentul de tip nesigur, crește riscul de îmbolnavire psihică. Cu toate acestea, încă nu s-a făcut o asociere clară între anumite tipuri de atașament și categorii psihopatologice recunoscute. La început, Bowlby și Ainsworty s-au concentrat pe comportamentul atașant al copilului normal. De la mijlocul anilor 1980, cercetătorii au început însă, să se ocupe și cu studiul grupurilor expuse factorilor de risc. Din această grupă
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
cu studiul grupurilor expuse factorilor de risc. Din această grupă făceau parte de exemplu, copii mamelor schizofrene sau depresive. De asemenea copii care au fost abuzați sau neglijați. În urma acestor studii, s-a dovedit o corelație clară între abuz și atașamentul nesigur al copiilor. O altă grupă de risc o constituie copii născuți prematur. S-au studiat intens cazurile de copii diagnosticați cu anomalii de atașament (ex: „Secure base distortion“) și cei ai mamelor diagnosticate cu sindroame posttraumatice diverse.. Există corelații
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
abuzați sau neglijați. În urma acestor studii, s-a dovedit o corelație clară între abuz și atașamentul nesigur al copiilor. O altă grupă de risc o constituie copii născuți prematur. S-au studiat intens cazurile de copii diagnosticați cu anomalii de atașament (ex: „Secure base distortion“) și cei ai mamelor diagnosticate cu sindroame posttraumatice diverse.. Există corelații între anomalii psihopatologice adulte și anomalii ale atașamentului în copilărie. Acest lucru este evidențiat la tulburările de tip borderline, agorafobie, abuz sexual al copilului, la
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
risc o constituie copii născuți prematur. S-au studiat intens cazurile de copii diagnosticați cu anomalii de atașament (ex: „Secure base distortion“) și cei ai mamelor diagnosticate cu sindroame posttraumatice diverse.. Există corelații între anomalii psihopatologice adulte și anomalii ale atașamentului în copilărie. Acest lucru este evidențiat la tulburările de tip borderline, agorafobie, abuz sexual al copilului, la adolescenți cu tendințe suicidale, depresii, la vulnerabilitate față de boli psihiatrice, schizofrenie, precum și la pacienți cu torticollis spasticus. Este intens discutată și influența pe
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
Acest lucru este evidențiat la tulburările de tip borderline, agorafobie, abuz sexual al copilului, la adolescenți cu tendințe suicidale, depresii, la vulnerabilitate față de boli psihiatrice, schizofrenie, precum și la pacienți cu torticollis spasticus. Este intens discutată și influența pe care anomaliile atașamentului le au asupra bolilor psihosomatice. Introducerea categoriilor dezorganizată, de tip-D ( Main) și ambivalent-evitantă,de tip- A/C ( Ainsworth) a permis o predicție mult mai precisă a comportamentului atașant. Înainte ca aceste clasificări să fie făcute, copii ieșeau în evidență doar
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
dezorganizată, de tip-D ( Main) și ambivalent-evitantă,de tip- A/C ( Ainsworth) a permis o predicție mult mai precisă a comportamentului atașant. Înainte ca aceste clasificări să fie făcute, copii ieșeau în evidență doar prin comportamentul lor ce se abătea de la atașamentul sigur. De exemplu, baieții pot fi încadrați mult mai des în categoria evitant-ambivalentă decăt fetele, în cazurile de abuz grav, chiar dacă gravitatea abuzului nu diferă la cele două grupe. Cercetătorii comportamentului atașant, au descoperit că mamele care își negijează copii
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
mai frustrați. Excesul de atenție este perceput ca un control exagerat și are efect iritant asupra copilului. Mamele care interacționează normal, sunt atât foarte sensibile, cât și deosebit de flexibile în interacțiunea cu copilul. Clasificările create ulterior, în special categoriile de atașament dezorganizat ( de tip D sau A/ C) reprezintă adesea experiențe relaționale traumatizante sau cu un înalt nivel de inconsistență. În răndul populației normale, circa 15 la sută sunt atașați dezorganizat, în populațiile abuzate, acest procent ridicându-se la până la 82
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
În răndul populației normale, circa 15 la sută sunt atașați dezorganizat, în populațiile abuzate, acest procent ridicându-se la până la 82 de procente. Dar și copii proveniți din familii cu multe probleme sau cu mame depresive, dezvoltă aceste tipuri de atașament. De aceea, asocierea atașamentului dezorganizat ( de tip D) nu poate fi asociat întotdeauna cu comportamentul abuziv. Lipsa atașamentului sigur ( tip B) nu este prin definiție patologică. Nici urmările firești ale atașamentului nesigur, cum ar fi lipsa fanteziei in joacă, sau
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
circa 15 la sută sunt atașați dezorganizat, în populațiile abuzate, acest procent ridicându-se la până la 82 de procente. Dar și copii proveniți din familii cu multe probleme sau cu mame depresive, dezvoltă aceste tipuri de atașament. De aceea, asocierea atașamentului dezorganizat ( de tip D) nu poate fi asociat întotdeauna cu comportamentul abuziv. Lipsa atașamentului sigur ( tip B) nu este prin definiție patologică. Nici urmările firești ale atașamentului nesigur, cum ar fi lipsa fanteziei in joacă, sau puterea de concentrare mai
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
la până la 82 de procente. Dar și copii proveniți din familii cu multe probleme sau cu mame depresive, dezvoltă aceste tipuri de atașament. De aceea, asocierea atașamentului dezorganizat ( de tip D) nu poate fi asociat întotdeauna cu comportamentul abuziv. Lipsa atașamentului sigur ( tip B) nu este prin definiție patologică. Nici urmările firești ale atașamentului nesigur, cum ar fi lipsa fanteziei in joacă, sau puterea de concentrare mai scăzută a copilului nu pot fi catalogate ca fiind patologice. Totuși, atașamentul nesigur este
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
probleme sau cu mame depresive, dezvoltă aceste tipuri de atașament. De aceea, asocierea atașamentului dezorganizat ( de tip D) nu poate fi asociat întotdeauna cu comportamentul abuziv. Lipsa atașamentului sigur ( tip B) nu este prin definiție patologică. Nici urmările firești ale atașamentului nesigur, cum ar fi lipsa fanteziei in joacă, sau puterea de concentrare mai scăzută a copilului nu pot fi catalogate ca fiind patologice. Totuși, atașamentul nesigur este un factor principal în transformările ce pot deveni patologice. Copii atașați nesigur, care
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
abuziv. Lipsa atașamentului sigur ( tip B) nu este prin definiție patologică. Nici urmările firești ale atașamentului nesigur, cum ar fi lipsa fanteziei in joacă, sau puterea de concentrare mai scăzută a copilului nu pot fi catalogate ca fiind patologice. Totuși, atașamentul nesigur este un factor principal în transformările ce pot deveni patologice. Copii atașați nesigur, care provin din grupe cu nivel de risc ridicat, dau dovadă cel mai des, de dificultați în comportamentul social și în autocontrolul impulsurilor. Unele liste de
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
patologice. Copii atașați nesigur, care provin din grupe cu nivel de risc ridicat, dau dovadă cel mai des, de dificultați în comportamentul social și în autocontrolul impulsurilor. Unele liste de coduri cum ar fi ICD-10 sau DSM-IV folosesc conceptul de atașament în unele diagnostice. Anomaliile de atașament însă, așa cum sunt ele descrise în Teoria Atașamentului, nu constituie diagnostice medicale. Totuși, în ICD-10, sistemul de clasificare a diagnosticelor din cadrul Organizației Mondiale a Sănatății, există două diagnostice asociate direct atașamentului: Anomalia reactivă descrie
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]