4,649 matches
-
omnia di Benito Mussolini, Florența, Ed. Susmele, 1951, t. 29, XX1X-2). În schimb nu i se acordă importanță în ideologia nazistă și nu este folosită decît după 1930 de către două grupări pur și simplu conservatoare: una creată de juristul catolic autoritar Cari Schmitt care impune în 1931 -1932 expresia "totale Staat", cealaltă fiind legată de "conservatorii populari" (creștin-monarhiști) (cf. J. P. Fays, Langages totalitaires, Paris, Hermann, 1972, p. 269-275 și 377-390, apud Guy Hermet, op. cit., p. 272) 26 Vezi nota 10
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
europeană................................................. 67 Capitolul 3 Democrațiile și dictatura se confruntă cu criza ......... 73 Marea criză................................................................ 77 Lupta împotriva crizei și limitarea liberalismului..... 81 Venirea la putere a nazismului.................................. 85 Totalitarismul hitlerist............................................... 94 Evoluția regimului fascist din Italia.......................... 99 "Contaminarea" cu modelul autoritar....................... 105 Asedierea democrației............................................... 114 Capitolul 4 Geneza, apogeul și prăbușirea Europei hitleriste ...... 121 Primele atacuri hitleriste........................................... 123 Europa împotriva Germaniei..................................... 125 Crizele din 1935-1936............................................... 127 Ofensiva hitleristă în Europa Centrală....:................. 131 Crizele hotărîtoare și declanșarea războiului............ 136 1939-1941 Cucerirea Europei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
o încercare de a sădi în cuvânt lumină și iubire pentru a reda în mișcare imaginea Iașului nostru. Ne dorim să rămână "poarta" unei lumi de legendă, de vechi și mai noi frumuseți. POEZIA FOCURILOR LĂUNTRICE Poezia, la Iași, domină autoritar celelalte genuri literare. De parcă doar ea, poezia, a atins cândva cupola înstelată de deasupra Cetății, apoi lumina zilei care a cuprins întreg spațiul orașului. Dacă poezia are sau nu legătură cu realul, faptul acesta trece în plan secundar. De ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
contrahegemonie, studiile culturale analizează formele de dominare hegemonică culturală și socială și caută forțe de opoziție și rezistență 24. Pentru Gramsci, societățile își mențin stabilitatea printr-o combinație de forță și hegemonie în care anumite grupuri și instituții își exercită autoritar puterea pentru menținerea barierelor sociale (de exemplu, poliția, forțele armate, grupurile paramilitare) în vreme ce alte instituții (precum biserica, școala sau media) servesc la inducerea unei atitudini de acceptare a ordinii dominante prin instituirea hegemoniei sau dominației ideologice a unui anume tip
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Kane, personajul negativ, dorește s-o trimită pe Carol Anne în lumea spiritelor pentru a-și folosi astfel puterea și a-și recăpăta controlul asupra grupului său de credincioși. Din acest punct de vedere, Kane personifică sistemul patriarhal irațional și autoritar caracteristic clasei muncitoare, pe care Steve Freeling trebuie să-l înfrîngă pentru a deveni un bun tată și soț burghez. Din perspectivă alegorică, toate aceste experiențe în care sînt implicate spiritele morților sînt predeterminate, concentrîndu-se asupra mîniei celor morți, cauzată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să iasă din cînd în cînd pe afară, unde să distrugă cîte ceva? Într-un anume sens, serialul reprezintă, așadar, o punere în scenă a răzbunării tineretului sărac îndreptată împotriva adulților, burghezi și conservatori, care apar ca figuri tiranice și autoritare. Vecinul celor doi, Tom Anderson prezentat ca un veteran al celui de al Doilea Război mondial și al Războiului din Coreea, conservator ca orientare este una din țintele preferate ale escapadelor lor; cei doi îi taie cu un ferăstrău pomul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au dublat sau triplat, arătînd că o cultură bazată pe violență avea nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a deveni eficientă. Astfel de doze mari de violență din cultura populară au creat teamă, determinînd publicul să caute refugiu în lideri autoritari ca George Bush sau Norman Schwarzkopf. Isteria generată în SUA de război a produs o infantilizare a societății Statelor Unite, evidentă mai ales în fetișismul panglicilor galbene și în demonstrațiile pro-război. Panglicile galbene fuseseră etalate pe scară largă în timpul crizei iraniene
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în contrast cu imagini mai tradiționale de polițiști care au identități "moderne" destul de diferite și care ofereau poziții ale subiectului foarte diferite. În serialul Dragnet (1951-9 și 1967-70), Sergentul Friday, interpretat de Jack Webb, a reprezentat modelul personalității morale, aspre, ascetice și autoritare, în vreme ce personajul Elliot Ness din The Untouchables (1959-63) jucat de Robert Stack era realmente de neatins și incoruptibil pentru femei și criminali. Ambii erau figuri rigide și autoritare, aparent lipsiți de viață personală și chiar de individualitate sau de trăsături
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
interpretat de Jack Webb, a reprezentat modelul personalității morale, aspre, ascetice și autoritare, în vreme ce personajul Elliot Ness din The Untouchables (1959-63) jucat de Robert Stack era realmente de neatins și incoruptibil pentru femei și criminali. Ambii erau figuri rigide și autoritare, aparent lipsiți de viață personală și chiar de individualitate sau de trăsături de personalitate mai complexe. Polițistul din FBI (1965-1974) era, de asemenea, impersonal, lipsit de identitate personală, ca și cei din filmele anilor '50, precum Highway Patrol, M Squad
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Proiectul a fost votat și a dat foarte bune rezultate. [caragiali, directorul general al teatrului național] Regimul se mai distingea prin două activități: una la Comună, cealaltă la Teatrul Național. La Teatrul Național, Caragiali călcase cu piciorul stâng. Caracterul său autoritar, cât și lipsa de autoritate - fiindcă fusese prea mult timp camaradul pe picior de egalitate cu cei mai mulți dintre actori - i-a creat repede o atmosferă de nesusținut. Cei mai de seamă actori: Grigore Manolescu, Aristizza Romanescu, C. Nottara etc. părăsesc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cabinetul lui Ion Brătianu, s-a manifestat ca un liberal convins și tolerant. Circulara lui către șefii Parchetelor, prin care le cerea să nu mai aresteze preventiv pe ziariști, îi crease re putația unui spirit larg. După doisprezece ani era autoritarul care cerea restricțiuni pentru presă, iar opozanților le ridica protecția legilor. Eugeniu Stătescu a fost una din personalitățile cele mai însemnate cari au caracterizat regimul liberal de la 1876 la 1888. După cum am spus, dacă ar fi fost sănătos, nimeni nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de-al Doilea Război Mondial o structură care să fie chiar mai amplă decât noțiunea de stat, din moment ce țelul era să facă posibil studiul tuturor guvernărilor și aspectelor politicii guvernamentale pe o bază comparativă. Structura trebuia să faciliteze studiul regimurilor autoritare, care fuseseră întotdeauna numeroase și care se înăspriseră în mai multe cazuri în secolul XX, nu pentru a justifica aceste sisteme, ci pentru a le analiza activitățile. În plus, studiul comparativ al guvernării trebuia să acopere și instituțiile sau organizațiile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe baza cărora se pot face comparații între sistemele politice. * Va evalua cât de strânsă este legătura propriu-zisă dintre aceste componente și astfel ne va ajuta să distingem între sistemele politice. Sistemul politic Sistemul politic privit ca structură pentru "alocarea autoritară a valorilor" Ideea de sistem politic (cum este cunoscut, deși o descriere mai potrivită ar fi aceea de sistem de guvernământ) izvorăște din recunoașterea faptului că scopul guvernământului este să elaboreze și să implementeze decizii pentru societate. Aceste politici sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cât și fizice ele decid atât asupra divorțurilor, cât și a impozitării. Elaborarea politicilor fizice se referă și la valori pe valori se bazează atât un sistem de impozitare cât și o lege privind avortul sau divorțul. * Este un proces autoritar, pentru că sistemul politic are nevoie de conformarea sau acceptarea naturală sau fabricată din partea membrilor societății, pentru ca politicile să fie implementate (Easton, 1953: 96-100, 129-41; 1965: 29-33). Dacă guvernământul are suficientă autoritate încât să garanteze acceptarea valorilor pe care le alocă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
luate decizii colective în cadrul unui corp politic. De aceea trebuie să pătrundem dincolo de conceptul de stat și să adoptăm structura mai generală a sistemului politic. Faze ale sistemului politic Spre deosebire de conceptul de stat, conceptul de sistem politic sugerează că alocarea autoritară a valorilor trece printr-o serie de faze care izvorăsc direct din faptul că sistemul politic este un mecanism prin care se decid politicile publice. Însăși ideea de a lua decizii politice implică existența unei succesiuni de faze: politicile sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
zeci de ani arată că au avut loc două etape pozitive. Mai întâi, există cu adevărat un cadru general; el este furnizat de conceptul de sistem politic, definit ca mecanismul prin care sunt alocate valorile în societate într-o manieră autoritară. Conceptul de sistem politic este cu adevărat general și neutru, spre deosebire de conceptul de constituționalism (care este puternic ideologic) și acela de stat (care este legalist și prin urmare normativ). Apoi, elementele cheie din cadrul sistemului politic sunt structurile, instituțiile, grupurile sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de preferat ideii că deciziile ar trebui luate de o elită sau de un singur individ. Tot astfel, un sistem politic este considerat liberal dacă se permite exprimarea liberă și fără interferență a opiniilor, în timp ce un alt sistem este considerat autoritar dacă nu se îndeplinesc aceste condiții. În ambele cazuri, principiile normative constituie moduri de a răspunde întrebărilor ce necesită un răspuns în toate corpurile politice; în ambele cazuri, atât întrebarea cât și răspunsul par a fi clare. Totuși, pentru a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
posibil să deducem din această definiție ce principii normative pot caracteriza toate sistemele politice. Dimensiunile normelor sau valorilor generale în sistemele politice În capitolul 2 am definit sistemele politice ca mecanisme prin care valorile sunt alocate în societate în mod autoritar. Pentru a deduce din această definiție care poate fi cadrul normativ universal trebuie să stabilim toate întrebările care se impun atunci când spunem că sistemul politic alocă valori în mod autoritar. Privită la modul general, această problemă pare dificilă, dar devine
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mecanisme prin care valorile sunt alocate în societate în mod autoritar. Pentru a deduce din această definiție care poate fi cadrul normativ universal trebuie să stabilim toate întrebările care se impun atunci când spunem că sistemul politic alocă valori în mod autoritar. Privită la modul general, această problemă pare dificilă, dar devine mai puțin complexă dacă ne amintim că sistemul politic alocă valori prin intermediul deciziilor într-adevăr, printr-un număr uriaș de decizii luate de responsabilii din cadrul său. Prin urmare nu avem
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de liberalism sau autoritarism al unui sistem, o întrebare de maximă importanță în definirea caracteristicilor unui corp politic. Și această a doua dimensiune este reală sistemele politice pot fi mai mult sau mai puțin liberale, mai mult sau mai puțin autoritare. În plus, această dimensiune este deosebită din punct de vedere analitic de dimensiunea care variază de la democrație la monocrație ultima se preocupă de gradul de participare, în timp ce prima, de gradul de "deschidere" a sistemului. Țelul și scopurile luării deciziilor la
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
urmare logic să excludem conținutul politicilor atunci când încercăm să clasificăm sistemele politice după normele acestora. Această perspectivă este greșită. O descriere clară a sistemelor politice trebuie să ia în calcul politicile urmărite de aceste sisteme. De exemplu, două sisteme politice autoritare se pot deosebi prin acțiunile întreprinse privind proprietatea, structura socială sau educația. Există astfel regimuri autoritare conservatoare și regimuri autoritare "progresiste". Într-adevăr, aceste distincții sunt recunoscute în limbajul "obișnuit" guvernele, la fel ca și celelalte organe din cadrul sistemului politic
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
perspectivă este greșită. O descriere clară a sistemelor politice trebuie să ia în calcul politicile urmărite de aceste sisteme. De exemplu, două sisteme politice autoritare se pot deosebi prin acțiunile întreprinse privind proprietatea, structura socială sau educația. Există astfel regimuri autoritare conservatoare și regimuri autoritare "progresiste". Într-adevăr, aceste distincții sunt recunoscute în limbajul "obișnuit" guvernele, la fel ca și celelalte organe din cadrul sistemului politic, cum sunt partidele sau forțele armate, tind să fie caracterizate de măsura în care sunt conservatoare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
descriere clară a sistemelor politice trebuie să ia în calcul politicile urmărite de aceste sisteme. De exemplu, două sisteme politice autoritare se pot deosebi prin acțiunile întreprinse privind proprietatea, structura socială sau educația. Există astfel regimuri autoritare conservatoare și regimuri autoritare "progresiste". Într-adevăr, aceste distincții sunt recunoscute în limbajul "obișnuit" guvernele, la fel ca și celelalte organe din cadrul sistemului politic, cum sunt partidele sau forțele armate, tind să fie caracterizate de măsura în care sunt conservatoare sau "progresiste", după cum pot
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și despre evoluția lor sunt încă vagi, în ciuda faptului că suntem obișnuiți să evaluăm mai multe regimuri în funcție de două dimensiuni sau adesea de toate trei, precum o indică descrierea țărilor vest-europene ca democrații liberale și a statelor comuniste ca regimuri autoritare. Ar trebui cel puțin să putem vedea, în linii mari, cum pot fi caracterizate politicile contemporane. La acest aspect ne vom referi acum. Cele cinci tipuri principale de sistem politic din lumea contemporană Cele trei tipuri de norme pe care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cărora se grupează sistemele politice contemporane nu sunt acelea în jurul cărora se grupau sistemele politice din trecut. Schimbările tehnice, economice, sociale și ideologice petrecute în secolele XIX-XX justifică în mare parte atât apariția sistemelor liberale democratice, cât și a celor autoritare egalitare. Anterior, sistemele politice tindeau să fie tradiționale inegalitare sau autoritare inegalitare. În prima din aceste două categorii intră monarhiile puternice în care caracteristică era loialitatea față de monarh; în a doua se încadrează monarhiile absolutiste de pe continentul european din secolele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]