16,035 matches
-
face ? a) Își cere scuze că a neglijat-o și promite să fie mai atent. b) Își dă seama că a dus relația lor într-un punct imposibil, îi lasă casa și pleacă în lume. c) Își snopește nevasta în bătaie și cu un cuțit încearcă să-i ia gâtul vecinului. Evident, răspunsul e “c”. De ce ? Nu din cauza unei suferințe cumplite din dragoste. Nu din cauză că soția lui a avut în brațele altuia orgasmul pe care el nu i l-a mai
DESPRE GELOZIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349369_a_350698]
-
nu aveau dreptul să preacurvească de două ori la rând. Alt motiv (sau poate motivul principal al patriarhatului) este că bărbatul are o putere fizică net superioară. O femeie care își prinde bărbatul cu alta în pat rareori sare la bătaie, știe că riscă să capete tot ea un ochi umflat. În schimb își ia de păr rivala, acolo are mai multe șanse. Pe de altă parte, dragi femei, v-ați gândit vreodată că v-o faceți cu mâna voastră ? Bărbații
DESPRE GELOZIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349369_a_350698]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CE E IUBIREA? Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1326 din 18 august 2014 Toate Articolele Autorului Ce e iubirea? O fi războiul dintre da și nu, Bătaia inimii, Sărutul unui eu și-un tu. Ce e iubirea? Buzele cu speranțe pline, Deși nu vrei să le dorești, Tu nu te poți abține. Ce e iubirea? E zâmbetul de dimineață Ce nu se spală cu nimic, Ștergi cu
CE E IUBIREA? de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349408_a_350737]
-
nicio clipă. E gândul care ma tine-n viață și pe linia de plutire. Cea care se anina de crengile copacului vieții...din creanga-n creangă...cand mai sus, cănd mai jos...sunt eu! Sunt o fire nestatornica...aflată în bătaia vântului...mereu am avut nevoie de un sprijin...moral. Nu trebuie să facă nimeni nimic pentru mine...dar să simt că nu sunt singura. Da, sunt o fire dependența...de prezență și dragostea celor de lângă mine. Urăsc singurătatea...abandonul. Și
IMPRESII ŞI SIMŢĂMINTE DE LA CITITORI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349725_a_351054]
-
viață și pe linia de plutire. Cea care se anina de crengile copacului vieții...din creanga-n creangă...cand mai sus, cănd mai jos...sunt eu! (poate nu degeaba sunt născută în anul maimuței) Sunt o fire nestatornica...aflată în bătaia vântului...mereu am avut nevoie de un sprijin...moral. Nu trebuie să facă nimeni nimic pentru mine...dar să simt că nu sunt singura. Da, sunt o fire dependența...de prezență și dragostea celor de lângă mine. Urăsc singurătatea...abandonul. Și
IMPRESII ŞI SIMŢĂMINTE DE LA CITITORI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349725_a_351054]
-
la privați. Nicio deosebire, ca stil de viață ! Aici, avem marea problemă, extrem de greu de rezolvat, în condițiile răsturnării scării valorilor. N-am văzut, ziua, un măturător sau utilaje de măturat / strâns gunoaie pe străzile Parisului. Spre seară, hârtii, în bătaia vântului, sunt și la Paris. După miezul nopții, apar echipajele. Ultratehnicizatele. Fantomele, care păstrează prospețimea, strălucirea și viața străzilor, parcurilor, piețelor pariziene dispar înainte de ora 5 (cinci) a.m. Nu auzi zgomote stridente, strigături, cuvinte de bezna nopții ... Reclamele sunt postate
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
toate partidele. Cum să nu avem cozi de topor cu atâtea păduri ? Vezi cazul de referință al țărăniștilor. Însuși disidenților, de după 1985, le este jenă să vorbească despre actele lor rezistență din perioada de temniță grea cu pâine și apă, bătăi sălbatice din partea securității, interzicerea drepturilor de exprimare (iar noi îi ascultam cu îngrijorare la BBC, Europa Liberă) etc. etc. Recent, unii l-am făcut praf pe Păunescu. „Și cu asta ce-am făcut ?” Vorba lui Tănase. Alo ! Marele Constantin Tănase
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
a trecerii de la plâns la râs, și de la râs la plâns. Acest tip de râs și acest tip de plâns conștientizează persiflarea la români, concentrează adesea, neînvinsa ironie, purul și profundul spirit al unei ironii cu vârfuri în umilire și bătaie de joc, în dematerializarea și despiritualizarea ființei umane și reducerea ei la un nume încenușat. Acestea sunt fenomene ale accelerării conștiinței românilor sub comenzi de la capul unei societăți măcinate și pulverizate spre propria desființare. E ceea ce face azi deliciul perfecționat
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
Acasa > Stihuri > Semne > SEMINȚE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului semințe hai să devenim semințe semănate sub pământ, tu s-asculți liniștea ploii, eu bătăile de vânt. tu vei încolți ca floare într-o dulce primăvară, voi veni și eu ca ploaie ca să-ți fiu din nou povară. peste bolțile albastre cad doar razele de lună, cerul ne va fi covor, greierii ne cânte-n
SEMINŢE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349826_a_351155]
-
și în siguranță. Noi încă nu, dar eram conștienți că nu ne vom scufunda. Malul se apropiase văzând cu ochii. M-am îndreptat spre cel mai apropiat intrând printre diguri. Aici curenții nu mai aveau forța devastatoare din larg, iar bătaia vântului era estompată de poziția digurilor. Exista pericolul să ne lovim de pietroaiele de pe fundul apei dinspre mal, deoarece nu mai puteam stăpâni direcționarea bărcii. Nu știu cum am trecut printre două pietroaie, când m-am trezit că barca se înfige cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
Iubirea a izbucnit impetuoasă, firesc pentru cei doisprezece ani ai tinerei, dar și pentru incontestabilele ei talente de a dansa din buric, vrăjită de ritmul fermecător al manelelor cântate de el. Ei bine, cu acest prilej au început și tradiționalele bătăi între cele două clanuri, intrigile și negocierile, adică tot ce face farmecul unei vieți tumultoase și pline de acțiune și neprevăzut. Evident, pe tot timpul celor aproximativ cinci mii de episoade difuzate până în prezent, tinerii îndrăgostiți cântă separat, sau în
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
Iubirea a izbucnit impetuoasă, firesc pentru cei doisprezece ani ai tinerei, dar și pentru incontestabilele ei talente de a dansa din buric, vrăjită de ritmul fermecător al manelelor cântate de el. Ei bine, cu acest prilej au început și tradiționalele bătăi între cele două clanuri, intrigile și negocierile, adică tot ce face farmecul unei vieți tumultoase și pline de acțiune și neprevăzut. Evident, pe tot timpul celor aproximativ cinci mii de episoade difuzate până în prezent, tinerii îndrăgostiți cântă separat, sau în
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
asupra aspiranților la titlurile olimpice era oarecum justificat de educația Spartană în care copilul de prinț sau cerșetor era crescut. Și pe atunci mămicile își iubeau odrasla dar nu împiedicau tatăl să o învețe cu vicisitudinile vieții. Gripele și chiar bătăile crunte între vecini răuvoitori erau foarte frecvent iar singurul mod de a le face față era să fi vânjos și dur. Nu se poate spune că Grecia antică, floarea culturii și a artelor frumoase, nu era civilizată. Dar ce se
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
luăm în calcul că ele ajung mult mai departe decât noi. Pentru liniștea și confortul nostru și al celor cu care interacționăm, ar fi benefic să ne putem controla fiecare cuvânt, pentru că există cuvinte care lovesc mai puternic decât orice bătaie, sau care se înfig mai adânc decât orice pumnal. Unele cuvinte pur și simplu nu trebuie să fie spuse. A-ți exprima sentimente de ură și dezaprobare prin cuvinte, nu numai că este ridicol și degeaba, ci este și primejdios
PUTEREA CUVINTELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349909_a_351238]
-
Astăzi, când norii sufletului îmi plâng, Fiecare picătură parcă mă doare, Îmi lasă răni adânci, inestetice, Pe care, însă, doar eu le văd Și doar eu le simt ... Jocul ploii mă amețește Cu zburdălnicia lui. Am uitat de ce plâng, De ce bătăile inimii palpită, înfiorate, Și nici măcar nu mai știu De ce e atât de toamnă în mine... Referință Bibliografică: NOSTALGIE DE TOAMNĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1357, Anul IV, 18 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349948_a_351277]
-
că până la urmă căprioara s-a lăsat mâncatăde lupul cel rău... - Da, așa este. Nu știu ce mi-a venit să o fac, eu care aveam alte concepte mai spartane despre onoare și virtute. - Te-ai îndrăgostit cumva? - Dacă am intrat în bătaia puștii și m-am lăsat vânată,înseamnă că așa s-a întâmplat. Tu ce crezi? - Că am fost un vânător foarte norocos. Mai staționămun pic pe această buturugă? Mi-e dor de primele noastre sărutări. Erai așa de nevinovată..., timidă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > VERSURI SINGURE Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului nu toate sunt ce par a fi nici orele nu sunt nemăsurate bătăile din dreptul inimii nu-s la fel cînd sunt nevindecate nu toate au un singur rost nici zilele nu sunt aceleași șapte dar sufletul cît e în avanpost destramă tot ce simte și se poate nu toate sunt ce par
VERSURI SINGURE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349976_a_351305]
-
ani cadrele de Securitate vor fi formate în cea mai mare parte din oameni proveniți de la periferia vieții sociale, ajutați de consilierii sovietici. Ulterior se vor forma cadre autohtone, adesea școlite la Moscova. Dacă în anii ’45 -’60 tortura și bătaia erau principalele instrumente securistice, mai târziu metodele se vor rafina, supravegherea și delațiunea vor deveni unelte represive difuze dar nu mai puțin eficiente. Pe măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
sistematic administrate în toate închisorile și lagărele comuniste din România. Aici se aplicau cele mai dure metode de tortură. Cele mai utilizate metode de tortură au fost: lovituri aplicate în părțile sensibile ale corpului; strivirea unghiilor; smulgerea părului din cap; bătaia cu lopata; tratarea rănilor cu sare; crucificarea; bătaia sistematică la tălpi cu cravașa, obiecte din lemn sau cauciuc; arderea tălpilor la flacără, lovituri cu un creion mai mare în testicule; bătăi cu saci de nisip. În lagărul de la Valea Neagră
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
din România. Aici se aplicau cele mai dure metode de tortură. Cele mai utilizate metode de tortură au fost: lovituri aplicate în părțile sensibile ale corpului; strivirea unghiilor; smulgerea părului din cap; bătaia cu lopata; tratarea rănilor cu sare; crucificarea; bătaia sistematică la tălpi cu cravașa, obiecte din lemn sau cauciuc; arderea tălpilor la flacără, lovituri cu un creion mai mare în testicule; bătăi cu saci de nisip. În lagărul de la Valea Neagră Peninsula, de exemplu, era aplicată ,,broasca“ prin care
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
sensibile ale corpului; strivirea unghiilor; smulgerea părului din cap; bătaia cu lopata; tratarea rănilor cu sare; crucificarea; bătaia sistematică la tălpi cu cravașa, obiecte din lemn sau cauciuc; arderea tălpilor la flacără, lovituri cu un creion mai mare în testicule; bătăi cu saci de nisip. În lagărul de la Valea Neagră Peninsula, de exemplu, era aplicată ,,broasca“ prin care deținuții după ce se întorceau de la lucru, erau obligați să țopăie în poziția ,,pe vin“, cu mâinile pe șolduri, fiecare ținând în spate un
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
fost dintre cele mai dure. Deținuții erau puși să muncească până la epuizare, în condițiile în care normele erau mărite de la o zi la alta, iar hrana era un fel terci, lipsit de proteine. Neîndeplinirea normei zilnice atrăgea pedepsirea ,,leneșului“ prin bătaie la șezutul gol, atârnarea lui cu capul în jos sau aruncarea lui la carceră. La începutul anilor 1950, în lagăre ,,lucrau“ aproximativ 80.000 de oameni, dintre care 40.000 la Canalul Dunăre-Marea Neagră. De asemenea, lagăre de muncă forțată
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
brută și o bestie ordinară", dar el spune că pur și simplu, a muncit la viața sa ca un tip ,,sever și corect". Recunoaște doar că subalternii ,,îi mai altoiau" pe deținuți, dar pușcăriașii închiși din rațiuni politice își meritau bătaia, pentru că ,,înecau orezul" și astfel subminau economia. De partea cealaltă este Florea Dumitru, mutilat și umilit în închisoare, bătrânul de peste 73 de ani spune acum că l-a iertat deja pe torționarul său, deși rănile făcute de bătăușii lui Ioanițescu
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
ani cadrele de Securitate vor fi formate în cea mai mare parte din oameni proveniți de la periferia vieții sociale, ajutați de consilierii sovietici. Ulterior se vor forma cadre autohtone, adesea școlite la Moscova. Dacă în anii ’45-’60 tortura și bătaia erau principalele instrumente securistice, mai târziu metodele se vor rafina, supravegherea și delațiunea vor deveni unelte represive difuze dar nu mai puțin eficiente. Pe măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
veșnicie. Din perspectiva tradițională a țăranului român, pământul pe care îl avea era o punte spre Dumnezeu, era un dar al lui Dumnezeu care îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia vântului se cocea pâinea albă ca fața Domnului din care, la vreme rânduită, în Sfânta Biserică, la ceas de sărbătoare, țăranul se împărtășea. Dezrădăcinat, deposedat, depersonalizat, omul intră, dintr-o dimensiune spațio-temporară a sacrului, într-una a absurdului, brusc și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]