5,989 matches
-
demografic rural, care se constituie în factorul explicativ axial al dramei demografice rurale actuale. Prin respectivele grupe de vârstă, satul și-a pierdut orice șansă de a reveni la modelul unei autarhii rurale de tip tradițional și, tot de atunci, bătrânețea rurală a devenit unul dintre cele mai nenorocite fenomene sociale, căci, în sat, acest fenomen combină neputințele vârstei înaintate cu o stare economică sahariană a gospodăriei rurale. Pentru vârstele cuprinse între 60-64, 70-74 și 75-79 de ani satul actual este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
vestul, cu indice negativ al sporului natural și estul, cu indice pozitiv al sporului), în mijloc plasându-se cele două zone cu indice negativ al sporului, ridicat în centru-sud și mai coborât în centru și centru-vest. Modelul de propagare a bătrâneții, la rândul său, este similar celui de propagare spațială a indicelui sporului natural: România este înconjurată de o centură a îmbătrânirii care cuprinde zona de sud, nord-vest și vest, unde populația de 60 de ani și peste, trece de pragul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
o „glumă”, însă una mai degrabă „metafizică”, am zice, fiind destinată să sugereze „nașterea și moartea - două noțiuni complementare” ce exprimă astfel esența spectacolului. Căci dacă regizorul construiește Clasa moartă în jurul a două universuri, cel al copilăriei și cel al bătrâneții, o face pentru că, aflate la limita realității pragmatice, ele se învecinează amândouă cu starea de neant. Figurând copilăria cu ajutorul unor mici manechine inerte și dând chiar și actorilor reali - întruchipări ale bătrâneții - un aer cadaveric, de ființe „de pe altă lume
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
două universuri, cel al copilăriei și cel al bătrâneții, o face pentru că, aflate la limita realității pragmatice, ele se învecinează amândouă cu starea de neant. Figurând copilăria cu ajutorul unor mici manechine inerte și dând chiar și actorilor reali - întruchipări ale bătrâneții - un aer cadaveric, de ființe „de pe altă lume”, Kantor pare să caute expresia ultimă - și cea mai concentrată - a complementarității despre care vorbea. Când publicul intră în sală, actorii se află deja acolo: niște bătrânei semănând izbitor cu acele figurine
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Vom încerca, de asemenea, să nu ne considerăm buricul pământului. Să evităm paranoia, am zice astăzi. Pentru că ne plângem adesea că tot ce-i rău ni se întâmplă numai nouă - or, catastrofele se abat asupra tuturor, și asta dintotdeauna. Moartea, bătrânețea, trădarea, încercările sorții umplu scrierile istoricilor și analele încă din cea mai îndepărtată Antichitate. De ce să ne imaginăm că ce-i mai rău a ales exact casa noastră și a scutit-o pe-a altora? Pentru că negativul se împarte, într-
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
suferă de dureri de stomac și verifică temeiul practicii filosofice: epicurismul ca terapie a sufletului și a trupului, înțelepciunea soteriologică, mântuirea prin gândirea dublată de o practică filosofică a vieții. La ora trecerii de cealaltă parte, Diogene își celebrează starea, bătrânețea, precizând că aceasta oferă și avantaje. Nu foarte îndepărtată de medicina stoică, logica epicuriană exaltă meritele stării în care se află omul în vârstă: s-a sfârșit cu tirania dorințelor, au dispărut inconvenientele asociate căutării plăcerii, s-a terminat cu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
adresează, nici făgăduirea unor daruri și onoruri strălucite nu-l determină să renunțe la hotărârea luată. Mai mult chiar, amenință că a doua zi la lua drumul mării cu trupele sale și se va întoarce la căminul său, preferând „o bătrânețe obscură unei glorii nemuritoare”. Va trebui ca un alt eveniment să rănească și mai brutal amorul său propriu, pentru ca Achille să renunțe la amenințări și să-l facă să reia lupta: este vorba de uciderea în luptă, de către Hector, a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
parte. Cu toate acestea, până atunci el avusese speranța absurdă că timpul avea s-o facă tot mai a lui: niște ochi somnoroși văzuți În fiecare dimineață, un trup care se ofilea alături, În mâinile lui, zi de zi. O bătrânețe senină, cu amintiri. Dar În dimineața aceea, când o văzuse Întorcând fața stropită cu noroi către pod și ridicând pe Îndelete aparatul, În căutarea imaginii drumului cu ghinion pe care Îl lăsaseră În urmă (fotografia acelui Înainte din aritmetica mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
conduită (formal/informal), încrederea în sine, libertatea de exprimare a opiniei, raporturile de egalitate/inegalitate bazate pe diverse diferențe (de sex, de vârstă, de poziție socială) dintre indivizi. Percepția vârstelor se formează tot în familie: valorizarea pozitivă sau negativă a bătrâneții (asociată cu înțelepciunea acumulată prin cunoștințe sau, dimpotrivă, cu declinul), rolurile sociale în funcție de vârstă, ierarhiile determinate de vârstă. În familie se formează deprinderile de acțiune și de comunicare. Comportamentul adulților față de copii determină modalitățile specifice de integrare a acestora în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cumetri) cu familia fetei și a băiatului. În rudenia naturală sau în cea spirituală, accentul nu cade pe relațiile afective, ci pe obligațiile care decurg din relația de rudenie: părinții trebuie să își ajute copiii atâta cât pot, căci la bătrânețe și copiii vor avea grijă de părinții lor; rudele toate trebuie să sară în ajutorul celui aflat la ananghie; la evenimentele importante, rudele trebuie să fie toate prezente, fiecare având un rol precis și obligații mai mici sau mai mari
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de vitalitate, de o slăbiciune fizică și mentală care poate conduce la o moarte simbolică. În general, există două circumstanțe în care oamenii își pierd dinții: - în timpul copilăriei, când dinții de lapte cad pentru a lăsa locul dinților definitivi; - la bătrânețe, când dinții naturali sunt adesea înlocuiți cu dinți falși sau cu aparate dentare. Pierderea dinților este deci semnificativă pentru pierderea unei stări (prima copilărie, forța vârstei tinere), ceea ce constituie, în mare parte, semnificația sa negativă. Dinții pot fi clasificați în
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
umanitar (2); umanitate (2); urgență (2); valoare (2); a vrea (2); -; accident; acorda; acordat; acum; a ajuta; ajută; ajutor; ajutorare; alună; amabilitate; ambulanța; Angheluță; animal; apel telefonic; apreciat; aproape; asistență socială; atenție; azil; las-o baltă; barman; băiat; bătrîn; bătrînă; bătrînețe; bătrîni; belea; benefic; beneficiu; e de bine; binefăcător; boier; bolnav; braț; brînci; de bucătar; a dat de bucluc; bun la suflet; bunei; bunica; bunică; bunici; caz; a cere; ceresc; cerință; cerșetor; cerșit; cerșit; n-ai de la cine; cîine; cîteodată; colaborare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
12 luni (14); veac (12); 2014 (12); școlar (11); calendar (10); facultate (9); revelion (9); școală (9); greu (8); secol (7); trecut (7); bun (6); frumos (6); trecere (6); bogat (5); mult (5); Anul Nou (4); universitate (4); acum (3); bătrînețe (3); deceniu (3); fericit (3); luna (3); repede (3); 2013 (3); an (2); aniversare (2); anotimpuri (2); calendaristic (2); copil (2); dată (2); decembrie (2); durată (2); eveniment (2); de facultate (2); îmbătrînire (2); îmbelșugat (2); început (2); întîmplări (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
comoară (7); bunăstare (5); casă (5); avar (4); ban (4); copii (4); cufăr (4); fericire (4); nimic (4); boier (3); bunuri (3); lăcomie (3); mult (3); sănătate (3); suflet (3); valoare (3); zestre (3); bani mulți (2); mulți bani (2); bătrînețe (2); Gigi Becali (2); bogății (2); buget (2); case (2); galbeni (2); Bill Gates (2); neam (2); necaz (2); noroc (2); sac (2); sărac (2); singurătate (2); suferință (2); adevăr; agoniseală; agonisire; audi; avea; a avea; bani hoțiți; o mină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stare; stimă; strămoși; strînsă; suflet cald; sufletească; superficialitate; superioritate; știre; testament; tot; tot ce se poate; trecător; trist; tristețe; trudă; turbată; unchi; vacanțe; valori; valută; vilă; aș vrea; zero; zgîrcenie; zgîrcit (1); 792/174/45/129/0 babă: bătrînă (174); bătrînețe (83); moș (55); bunică (37); bătrîn (31); urîtă (26); bunica (23); moșneag (21); femeie (18); înțelepciune (13); rea (10); riduri (10); vîrstă (9); bună (7); experiență (7); în vîrstă (8); viață (6); bătrînică (6); frumoasă (5); milă (5); urît (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
șed; a ședea; ședere; tablă; tare; doi tineri; transfer; Transilvania; udă; universitate; ușă; veche; Zara (1); 792/215/69/146/0 barbă: păr (112); bărbat (62); moș (40); bătrîn (38); lungă (35); mustață (31); albă (30); preot (24); deasă (22); bătrînețe (20); mare (18); neagră (15); Moș Crăciun (16); față (10); popă (10); alb (9); aspru (9); sură (9); maturitate (7); urît (7); aspră (6); înțelepciune (6); masculinitate (6); negru (6); neîngrijire (6); om (6); țepi (6); înțelept (5); moșneag (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nebun (2); om în vîrstă (2); păr alb (2); fără putere (2); sărac (2); senil (2); sfînt (2); singurătate (2); trecut prin viață (2); tristețe (2); zbîrcit (2); adolescent; amic; ancestral; aproape; are nevoie de ajutor; atotștiutor; bătrîn; bătrîna; bătrînă; bătrînețe; bătrînică; bebeluș; bogat; boli; bucurie; bun; buni; bunicii; calm; călit; căruntețe; celebru; cenușiu; chel; copacul; dor; drag; dragoste; durere; enervant; expirat; fericit; frică; gîrbov; gîrbovit; gras; greu; greutăți; inimos; inteligență; istorie; iubire; în viață; înaintat în vîrstă; încet; încovoiat; înșelat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); optimism (2); potrivit (2); satisfacție (2); satisfăcător (2); satisfăcut (2); sănătos (2); sentiment (2); stare neutră (2); viață (2); viitor (2); accept; acceptare; acceptat; acțiune; ajut; ajutare; alături; aprobare; arată; armonie; așa; nu aștepți în schimb; avuție; ban; barcă; bătrînețe; benefic; binișor; biserică; bogat; bogăție; bravo; bucuros; bune; calificativ; calitate; carte; cărucior; comun; confortabil; conștiincios; convenabil; convenție; cool; curat; cuvînt; darnic; dăruire; desigur; deștept; discernămînt; dispoziție; dispus; distins; dorm; dragoste; dreptate; duce; educat; este; examen; extaz; extraordinar; fac; bine faci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ulcior (3); verde (3); albastră (2); apa (2); de băut (2); bol (2); de cafea (2); caldă (2); dimineață (2); goală (2); instrument (2); de lapte (2); lichide (2); marmură (2); tare (2); toartă (2); adîncă; alb; de apă; aromă; bătrînețe; de băut apă; din ce bem; bere; borcan; cană; canistră; în cap; cappuccino; castron; ceai cu mesaje frumoase; cu ceai; pentru ceai; cilindru; ciob; ciocolată caldă; cîmp; copac; corp; Crăciun; în culori; curată; mic dejun; destul; el; făcea; fier; fierbinte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
12); călduros (10); geacă (9); palton (9); vestă (9); îmbrăcăminte (8); haină groasă (6); protecție (5); șubă (5); bunica (4); bunici (4); moale (4); negru (4); piele (4); bătrîn (3); greu (3); haine (3); veșmînt (3); zăpadă (3); babă (2); bătrînețe (2); călduț (2); daci (2); de piele (2); fular (2); ger (2); gras (2); greutăți (2); ie (2); ilic (2); mantou (2); mare (2); mic (2); miel (2); moș (2); nasturi (2); popular (2); rece (2); scurtă (2); tradiție (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
masă (2); neputință (2); probleme (2); saci (2); sesiune (2); stres (2); sudoare (2); teamă (2); trist (2); țel (2); abia; academie; acum; adevărat; adînc; agresiv; aleargă; alegere; ambiție; analiza; apărare; aproape; așteptare; aur; autobuz; avar; băiat; bară de fier; bătrînețe; bidon; blestem; bolnav; cale; calvar; cantitate; cap; caz; de cărat; chin; ciolan; de comis; concentrat; conflict; contra; costum; cran; curaj; dar frumos; dar ușor; deal; dealul; destin; diferit; dificil; dificultăți; doare; dorul; dragoste; drumul; duce; dulapul; dureri de spate; emoții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); mîndrie (2); naționalism (2); naționalitate (2); nimic (2); pînză (2); populară (2); românească (2); simbol (2); strai (2); subțire (2); tu (2); vară (2); absurd; aclamație; acoperămînt; acum; se află; alergie; animăluț; apă; aprobare; apucă; as; așa; baie; bairam; bătrînețe; bej; bluză populară; borangic; brodat; bună; bundiță; bunici; caldă; cana; o cană; căldură; cămașă națională; cămașă populară; cămașă tradițională; ceai; cere; cioban; ciocîrlie; ciupici; de cînepă; codiță împletită; colegi; colorată; concert; copac; costum național; costum tradițional; croșetat; cusută manual; datină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); oameni(2); omenie(2); onoare (2); păcat(2); pisică(2); scîrbă(2); sentimente(2); smerenie(2); supărare(2); teamă(2); umilință (2); ură(2); urît(2); altruist; nu am; amărăciune; animale; de animal; de animale; apăsătoare; atribut; avea; ban; bătrînețe; de bătrîni; bătrînică; bebeluș; bilă; binefacere; blajin; blînd; bolnavi; bube; bun la inimă; bunăfacere; bunica; cadou; cald; calitate; caritate; de cămilă; a cerși; nu cerșetorie!; cerșit; de cineva; cinste; cîine flămînd; de cîine; cîinișor; compasiuni; credincios; cuget; cumsecade; darnic; datorie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frică(14); mormînt (14); rai(14); neființă(10); final(9); coasă (7); început(7); întuneric(7); eliberare(6); lacrimi(6); mort(6); pămînt(6); urît(6); ușoară(6); veșnicie(6); cavou(5); despărțire(5); grea(5); pierdere(5); trecere (5); bătrînețe(4); eternitate(4); groapă(4); inevitabil(4); înviere(4); necunoscut(4); nimic(4); rău(4); suflet (4); accident(3); clinică(3); coșciug(3); dispariție(3); doliu (3); înmormîntare (3); lentă(3); liniște(3); moarte(3); nou(3); nu(3); rece
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mormînt(2); odihnă(2); plîns(2); răposat(2); sacru(2); sfînt(2); somn(2); straniu (2); suflet(2); supărare(2); tata(2); teamă(2); veci(2); veșnicie(2); zombi (2); acoperămînt; adîncime; alb; alee; amintiri; apartament; aripă; babă; bancă; bătrîn; bătrînețe; bătrîni; boală; bunic; casa; colivă; continuare; curat; defunct; despărțire; dezamăgire; dor; dragoste; durere, lacrimi; s-a dus; Egipt; evident; fior; fobie; frig; funebru; funerar; garsonieră; gaură; gri; incinerare; inconștient; inexistent; inutil; îmbrățișare; încetare; înfricoșare; înfricoșător; îngrijit; înmormîntare; întoarcerea acasă; întristare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]