KorAP: Find »[drukola/base=balcanic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...151 152 153 ...222 >

5,546 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

SECOLUL AL XVIII-LEA Pe parcursul secolului al optsprezecelea, soarta creștinilor a fost decisă nu numai de structura politică și socială a cărei parte componentă erau și ei, ci și de permanentele războaie care au pustiit o mare parte a ținuturilor balcanice. În perioada aceasta, slăbiciunea militară a imperiului a fost demonstrată de o serie de înfrîngeri repetate; statul era în defensivă față de marile puteri europene (vezi harta 11). Dezastrele otomane au avut un efect extrem de nociv asupra Balcanilor. Marile bătălii au

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
demonstrată de o serie de înfrîngeri repetate; statul era în defensivă față de marile puteri europene (vezi harta 11). Dezastrele otomane au avut un efect extrem de nociv asupra Balcanilor. Marile bătălii au avut loc în adîncimea teritoriului peninsulei. Orașele și satele balcanice au fost distruse, iar populația împrăștiată. Taxele de război și rechizițiile armatei au sărăcit și mai mult mediul sătesc. Înainte de sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea, Imperiul Otoman se aflase în postura avantajoasă de a-și vedea principalii inamici dezbinați. Începînd cu

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de la nord de Marea Neagră și a Crimeei. În 1710, Imperiul Otoman a declarat într-adevăr război Rusiei. În același an, Petru a pornit o campanie ambițioasă în Balcani. Pentru prima dată în epoca modernă, armatele rusești au pătruns pe teritoriul balcanic, ajungînd pînă la Iași (Jassy). Țarul a lansat apoi un apel tuturor creștinilor din peninsulă, chemîndu-i să se ridice cu armele în mînă în ajutorul armatei lui. Această chemare adresată unei anumite părți a populației supuse altei puteri a constituit

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
făcut tot posibilul pentru încurajarea comerțului în regiune. Chersonul (Hersonul) a fost transformat în bază navală și s-au pus bazele unei flote a Mării Negre. Aceste evenimente au afectat profund echilibrul militar nu numai din Marea Neagră, ci și din Peninsula Balcanică. Deținînd un control ferm asupra coastei Mării Negre și a principalelor orașe-porturi, flota rusească era la doar două zile, cel mult două zile și jumătate de Constantinopol. Capacitatea rușilor de a transporta o forță expediționară pe mare, al cărei țel ar

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
cele din urmă din Marea Britanie principalul sprijin al Imperiului Otoman împotriva presiunilor Rusiei. LOCUITORII DIN BALCANI DE SUB STĂPÎNIREA OTOMANĂ Problemele discutate în secțiunile anterioare guvernul otoman, administrația ecleziastică și locală creștină și marile războaie ale secolului au afectat toate popoarele balcanice. Este necesar să examinăm mai amănunțit acum evenimentele din teritoriile locuite de creștini aflate nemijlocit sub dominație otomană: grecii, albanezii, muntenegrenii, sîrbii și bulgarii. Sînt avute în vedere aici situația generală din aceste regiuni, ca și efectele specifice ale slăbirii

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Dubica, întrucît luptele cele mai mari s-au dus în jurul orașului Dubica, unde musulmanii au fost înfrînți. În urma Tratatului de la Sistova, o parte din teritoriul Bosniei a fost cedat Austriei. Sîrbii Deși sîrbii locuiau în zone întinse din vestul Peninsulei Balcanice, centrul mișcării lor naționale avea să fie sangeacul Smederevo, viitorul pașalîc al Belgradului. Regiunea aceasta, ca și Bosnia, era un district de graniță, dar, spre deosebire de aceasta, nu avea o populație musulmană importantă în afara orașelor. Mai mult, aici nu existase o

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
au căzut de acord să-l accepte pe împărat drept conducătorul lor ereditar, cu condiția asigurării libertății religioase și a recunoașterii administrării autonome a bisericii lor. Leopold I a emis în 1690 o proclamație prin care le cerea popoarelor Peninsulei Balcanice să se ridice cu armele în mînă în sprijinul armatelor lui, promițîndu-le în schimb libertate religioasă, impozite mai mici și alegerea liberă a liderilor sîrbi. Bazate pe aceste asigurări, un mare număr de familii au trecut granița și s-au

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
otomană; o altă parte a lor au opus însă o rezistență înverșunată. Trebuie să subliniem totodată că, deși Imperiul Otoman era teoretic un stat absolutist centralizat, autoritățile de la Constantinopol dețineau un control direct minim asupra vieții individului creștin din Peninsula Balcanică, preferînd întotdeauna să guverneze prin intermediari: biserica sau căpeteniile alese ale satelor. Pe măsură ce secolul al optsprezecelea înainta, acestea și-au pierdut totodată într-o măsură din ce în ce mai mare controlul asupra propriilor lor autorități provinciale. REGIUNILE AUTONOME: DUBROVNIK, MOLDOVA ȘI VALAHIA Ținuturile

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
au pierdut totodată într-o măsură din ce în ce mai mare controlul asupra propriilor lor autorități provinciale. REGIUNILE AUTONOME: DUBROVNIK, MOLDOVA ȘI VALAHIA Ținuturile a căror istorie a fost prezentată mai sus erau considerate ca fiind părți integrante ale imperiului. Alte patru regiuni balcanice, Transilvania, Moldova, Valahia și orașul Dubrovnik, aveau statuturi speciale. Deoarece Transilvania a trecut prin Tratatul de la Karlowitz sub controlul Imperiului Habsburgic, istoricul ei va fi tratat în altă secțiune. Înainte de a ne ocupa de Principatele Dunărene, un scurt comentariu asupra

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
numai a evenimentelor din Europa, ci și a celor din capitala otomană. IMPERIUL OTOMAN: EVOLUȚIA POLITICĂ ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA Reformă și revoluție În paginile de mai sus a fost prezentată istoria otomană din punctul de vedere al provinciilor balcanice. După cum am văzut, caracteristica acesteia a fost o succesiune de înfrîngeri militare care au dus la o serie de pierderi teritoriale pentru Imperiul Otoman, în special în ținuturile de la nord de Dunăre și de Marea Neagră. Slăbiciunea aceasta s-a reflectat

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
controlului deținut de regimul militar local, care avea legături cu Pasvanoglu și cu beii bosniaci. La început, rebelii au avut drept obiectiv doar restabilirea ordinii și a respectării legii și nu înființarea unei formații politice independente sau autonome. Pe măsură ce provinciile balcanice cădeau pradă anarhiei și războiului civil, situația de la Constantinopol se înrăutățea și ea. Reformele lui Selim, conservatoare și limitate cum erau ele, au declanșat o opoziție redutabilă. Politica de cooperare cu Franța și de sfidare a Rusiei adoptată în 1806

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
păstrarea controlului asupra provinciilor și în respingerea amestecului marilor puteri. Una dintre acestea, Imperiul Habsburgic, era implicată în afacerile otomane nu numai ca stat vecin, ci și din cauză că mulți din locuitorii ei aveau aceeași origine națională ca și unii dintre balcanicii aflați sub stăpînirea Imperiului Otoman. 2 Naționalitățile balcanice de sub stăpînirea habsburgică În capitolul anterior au fost discutate problemele politice ale Imperiului Otoman. La apogeul său, statul era o monarhie centralizată de drept divin slujită de un aparat birocratic și de

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
marilor puteri. Una dintre acestea, Imperiul Habsburgic, era implicată în afacerile otomane nu numai ca stat vecin, ci și din cauză că mulți din locuitorii ei aveau aceeași origine națională ca și unii dintre balcanicii aflați sub stăpînirea Imperiului Otoman. 2 Naționalitățile balcanice de sub stăpînirea habsburgică În capitolul anterior au fost discutate problemele politice ale Imperiului Otoman. La apogeul său, statul era o monarhie centralizată de drept divin slujită de un aparat birocratic și de o instituție militară nestînjenite de concurența nici unor autorități

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
mare parte a schimbărilor, în special în Ungaria, dar nu și pe cele referitoare la iobăgie, nici Edictul Toleranței sau desființarea mînăstirilor. Acestea erau desigur măsuri foarte importante a căror transpunere în viață a avut o influență esențială asupra popoarelor balcanice din cadrul imperiului. Joseph a murit curînd după ce fusese nevoit să dea înapoi în alte privințe. În 1790, la urcarea pe tron, Leopold al II-lea, fratele lui Joseph, nu și-a putut concentra întreaga atenție asupra reformei interne. Începuse Revoluția

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
înăbușe revolta de acolo. Scurta lui domnie a marcat trecerea la o nouă perioadă, cînd preocupările Austriei vor fi dominate de teama de Franța revoluționară și cînd va fi adoptată o politică esențial conservatoare. PUNEREA ÎN PRACTICĂ A REFORMELOR. NAȚIONALITĂȚILE BALCANICE ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA Evenimentele pe care tocmai le-am relatat au afectat direct sau indirect toate regiunile imperiului. Așa cum am văzut, cea mai mare parte a croaților, românilor și sîrbilor din Imperiul Habsburgic trăiau în ținuturi aparținînd coroanei

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
inițial. Este evident că argumentele lui Clain erau bazate nu numai pe ideea primului ocupant din zonă, ci și pe aceea a masei de coloniști pur romani. Să nu uităm că, de fapt, coloniștii romani proveneau mai ales din ținuturile balcanice și că romanii s-au căsătorit într-adevăr cu femei din rîndul populației dace supraviețuitoare. Cu toate acestea, în ciuda anumitor interpretări greșite, doctrina lui Clain era pusă în slujba unei importante cauze naționale prin faptul că le oferea românilor o

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
intrat alături de Prusia și de Rusia în Sfînta Alianță, al cărei țel principal era păstrarea statu quo-ului și a ordinii politicii conservatoare existente. 3 Popoarele din Balcani sub otomani și habsburgi: o comparație În paginile precedente am analizat situația popoarelor balcanice din două mari imperii, cel otoman și cel habsburgic. Soarta lor era determinată nu numai de structura economică, politică și socială a statului în care locuiau, ci și de aspectele interne și externe aflate în dispută în epoca respectivă. În

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
poporului lor. La Constantinopol, unde reformele erau justificate de revenirea la vechile tradiții și nu erau bazate pe o nouă concepție asupra îndatoririlor de conducător, nu exista o asemenea atitudine. Nu e ușor să emitem o judecată relativ la situația popoarelor balcanice din fiecare imperiu sau să comparăm experiențele lor sub două regimuri diferite. Creștinii din ținuturile otomane erau considerați oficial drept cetățeni de mîna a doua. Cu toate acestea, ei beneficiau de un grad foarte ridicat de autoguvernare. Nu numai sistemul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
era situația din ținuturile habsburgice. Aici funcționa un sistem seniorial, iar nobilimea domina pretutindeni conducerile locale și menținea majoritatea populației rurale în stare de servitudine. Statutul depindea mai mult de clasa socială decît de religie sau naționalitate. Din rîndul popoarelor balcanice, croații beneficiau de o nobilime importantă, ceea ce sîrbii, slovenii și românii nu aveau. Țărani fiind, ei nu se bucurau de nici un drept politic și de nici o instituție de autoguvernare recunoscută. Chestiuni ca dreptatea și strîngerea impozitelor se aflau în mîinile

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
menține unitatea unui imperiu alcătuit din provincii atît de diferite rămîneau în picioare. Iar noile probleme create de schimbările economice ale epocii aveau să complice și mai mult situația. PARTEA II Anii revoluționari, 1804-1887 4 Primele revoluții naționale Istoria Peninsulei Balcanice între 1804 și 1887 este dominată de chestiunea revoltei naționale și a formării de noi guverne. În acești ani aveau să fie instituite o Grecie și o Serbie independente și o Românie și o Bulgarie autonome. A luat naștere și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
efect important asupra activităților revoluționare: mai întîi formularea și acceptarea de către foarte multă lume a ideologiilor națională și liberală, în al doilea rînd schimbarea situației economice, iar în al treilea intensificarea amestecului marilor puteri europene și apariția Chestiunii Orientale. NAȚIONALISMUL BALCANIC: FUNDALUL REVOLUȚIILOR Liderii și intelectualii balcanici din secolul al nouăsprezecelea aveau să fie profund influențați de două doctrine politice care apăruseră în Europa Occidentală: liberalismul, ale cărui rădăcini se aflau în ideile Iluminismului secolului al optsprezecelea, și naționalismul, ale cărui

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
întîi formularea și acceptarea de către foarte multă lume a ideologiilor națională și liberală, în al doilea rînd schimbarea situației economice, iar în al treilea intensificarea amestecului marilor puteri europene și apariția Chestiunii Orientale. NAȚIONALISMUL BALCANIC: FUNDALUL REVOLUȚIILOR Liderii și intelectualii balcanici din secolul al nouăsprezecelea aveau să fie profund influențați de două doctrine politice care apăruseră în Europa Occidentală: liberalismul, ale cărui rădăcini se aflau în ideile Iluminismului secolului al optsprezecelea, și naționalismul, ale cărui origini erau în mod esențial constituite

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
pur și simplu că individul se poate realiza cel mai bine prin identificarea cu națiunea, categoria firească a omenirii stabilită de Dumnezeu. Scriitorii germani, de exemplu, inclusiv Herder, aveau o mare admirație pentru și un mare interes față de literatura populară balcanică, mai ales pentru poezia eroică orală sîrbă, pe care o considerau drept un exemplu superior de manifestare a Volksgeist-ului. Liderii naționali au început să scoată în evidență minunatele și unicele calități ale propriului lor popor și să apeleze la acest

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
atît Imperiul Habsburgic cît și cel Otoman trebuiau dizolvate și înlocuite prin state naționale cu guverne constituționale. Lăsînd la o parte teoria, încă în secolul al optsprezecelea avuseseră loc o serie de evenimente care au avut drept rezultat orientarea popoarelor balcanice în această direcție. Unele aspecte ale acestei evoluții, în special renașterea culturală și interesul tot mai mare față de limbă, erau exact pe linia doctrinei naționale. Renașterea culturală: istorie și limbă Într-o analiză a epocii naționalismului din Balcani, este important

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
aflau despre ceea ce fusese odinioară de la povestitorii din epica orală și din poezia lor populară. În secolul al nouăsprezecelea, scriitori europeni ca J. W. von Goethe, A. Mickiewicz, A. S. Pușkin și Sir Walter Scott erau fascinați de bogăția tradiției folclorice balcanice și au atras atenția Occidentului asupra acestei literaturi. Toate popoarele din Balcani aveau tezaure de mituri, poezii și cîntece. Printre cele mai vechi se aflau cîntecele grecești care relatau faptele războinicilor de la granița bizantină în luptele purtate de ei împotriva

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]