6,215 matches
-
Trebuia să fiu eu cu băgare de seamă. A fost norocul dumitale, de ce să ți-l stric? Să fii sănătos și să mai cumperi! . Când însă ședea în magazin, la întîia vânzare, lunea dimineața, Saferian dădea bancnota prin păr, prin barbă, în semn de saftea, și nu se rușina de acest gest nici față de persoanele notorii ce s-ar fi aflat în preajma sa. Acestora le explica: . - Așa am apucat de mult. Superstiții negustorești, noi leținem cum am apucat. Dacă nu dau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de saftea, și nu se rușina de acest gest nici față de persoanele notorii ce s-ar fi aflat în preajma sa. Acestora le explica: . - Așa am apucat de mult. Superstiții negustorești, noi leținem cum am apucat. Dacă nu dau banul prin barbă, n-am curaj toată săptămâna. . Saferian era afabil cu clienții și le vorbea cu moliciune despre orice. Uneori ședea și în ușa magazinului și dacă auzea pe unii remarcând un obiect și întrebîndu-se de nu e scump, intra în vorbă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-și scoate haina, o scurteică de piele. Acum Suflețel observă că musafirul avea cizme în picioare. După față, necunoscutul părea trecut printr-o oboseală grea, obrazul îi era plin de furuncule, printre care ieșeau în țepi mari perii nerași ai bărbii. Musafirul dormi până a doua zi aproape de prânz, când Suflețel i-aduse iarăși de mâncare, fără a întreba nimic, de vreme ce nu i se spunea nimic. Ceva mai târziu, Hangerliu telefonă din nou lui Suflețel, rugîndu-l să-i comunice invitatului că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu totul abstracție de sentință. Din cauză că nu putea schimba încălțămintea și purta mereu aceiași pantofi, o țintă începu să-l supere la călcâi, motiv pentru care se rugă foarte amabil să i se bată ghimpele de fier cu ciocanul. Creșterea bărbii îl supăra și pretinse a fi bărbierit mai des și a i se tăia unghiile, pe care de altfel și le curăța zilnic de impurități. Hangerlioaica nu se astâmpăra, cu toate eșecurile suferite. Propuse ministrului de interne, indirect, o substituire
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
medalion destul de mare, înfățișînd un cap de războinic, cam în stilul Verrocchio. Coiful era făcut din piese îmbucate ca și coada racului, iar coama lui era un mic dragon solzos. Apoi Hagienuș veni cu un cap de bărbat grec cu barba plesnită într-o parte, remarcabil prin impresia de păr uns cu ulei pe care o făcea marmura; după aceea cu un mic basorelief asirian narând asediul cetății Susa, sub Asshurbanipal. Un soldat bărbos, îngenuncheat cu arcul deasupra capului, zvârlea o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pentru un timp a instinctului de grijă corpo G. Călinescu rală. Pomponescu, care nu ieșea niciodată din dormitorul lui nebărbierit nici spre a da la o parte cortina de velur dinspre madam Pomponescu, ședea acum zile întregi neras. Firele de barbă, în care negrul se amesteca cu albul, îi acopereau fălcile și-i dădeau un aer speriat. Nu mai cerea să se schimbe și, când i se puneau la îndemînă cele de trebuință, uita să le ia. În mod normal, Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cea teribilă se mistui ca prin farmec și apăru un soare radios. Ca și înviorat, geograful se ridică în capul oaselor, se pipăi cu palmele pe obraji și zise: . - Ar trebui să-mi aduceți un bărbier, prea mi-a crescut barba! Dorința îi fu imediat satisfăcută și Conțescu suportă operația foarte bine. Conferențiarul îi făcu din nou o consultație generală, trimise sângele la analiză, se convinse în fine că bolnavul trecuse și prin această încercare. Ticlui deci un program de alimentare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
stânga fiindu-ți pur și simplu necunoscută? Cum ar fi să-ți confunzi soția cu o pălărie și să încerci să ți-o pui pe cap? Să stai de vorbă cu medicul și să nu percepi, privindu-l, decât o barbă, un halat alb și un stetoscop? V-ați gândit cât de subțire este peretele care desparte normalitatea de nebunie? Ei bine, citind cartea doctorului Sacks..." În schimb, Vlad Zo, spuneam, e un pericol în reuniuni de lucru și nu are
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
refuzi găsești cuvinte? Încă azi o nebunie Ș-apoi mâni om fi cuminte. De - adunările frivoale Ziceam, zău, să fug departe, Și-n loc de capete goale Numai cu 'nțelepți s' am parte, Dar schimbi lesne lumea vie Cu acele barbe sfinte? Încă azi o nebunie Ș-apoi mâni om fi cuminte. Așadar mintea, văd bine, Că pe mâni e de - așteptat; Dar ast mâne iar de mâne Văd că fuge nencetat; Cugetul cu 'ncredințare Îmi zice ca s-o aștept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Galiția comunităților religioase izraelite. Fiindcă în Rusia purtarea costumului evreiesc este oprit, subprefecturile aduc aminte evreilor că, în caz de-a călători în acea țară, ei să caute a evita neplăcerile ce s-ar putea ivi din contravenirea dispozițiilor rusești. Barbă nu-i permis a purta decât îmbrăcat fiind în custum național rusesc. Ușor se poate întîmpla - zice circulara - ca evreul austriecesc să se pomenească în mijlocul uliței că i se taie cu de-a sila barba, perciunii și poalele caftanului. Fericită
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ivi din contravenirea dispozițiilor rusești. Barbă nu-i permis a purta decât îmbrăcat fiind în custum național rusesc. Ușor se poate întîmpla - zice circulara - ca evreul austriecesc să se pomenească în mijlocul uliței că i se taie cu de-a sila barba, perciunii și poalele caftanului. Fericită Rusie. [18 iulie 1876] UNGARIA ["ÎN URMA ORDINELOR... "] În urma ordinelor de mobilizare a armatei monarhiei, se vestește că manevrele de pe Marchfeld și exercițiile de lângă Kaschau nu se vor ținea în anul acesta. Ministeriul de război comun
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lumină, deci a luat ginere pe un fel de studiosus theologiae, om cu totul netrebnic și uimit de învățătură talmudistică. Acest rol a fost jucat în mod foarte caracteristic. Ridicând sprâncenele adesea în sus și făcând creți pe frunte, cu barba neagră, tunsă în mod deosebit, lung și slab, vorbind și cântând natural, ne-a arătat un adevărat prototip de minte pe dos și netrebnicie Directorul trupei are un glas simpatic (bariton) și figura plăcută. Ariile sunt evreiești, iar publicul, compus
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
saluta pe vrun cunoscut. Când locuia încă în micul său palat de la Kiahat-Hodne, ținea un soi de popă de casă, pe care-l trata ca pe un caraghioz, îl îmbraca cu fel de fel de straie pestrițe și-i făcea barba de râs și de batjocură, făcând cu dânsul o mulțime de comedii și de năzbutii. Tot astfel, vorbea în termeni foarte nerespectuoși de șeik - ul Islam, și când acesta a ajuns să cadă, el se bucura că "acest porc bătrân
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unește lira cu spada, e simplu în obiceiuri, vorbește și se poartă ca fiecare din poporul său și joacă rolul lui Ahil în acea adunare de bătrâni cari formează senatul muntenegrean și unde se vor fi găsind mulți Nestori cu barbele albe și cu sfatul dulce ca fagurul de miere. În genere principatul pare a sămăna cu Sparta lui Lycurg, în care în școli se învăța obligătoriu mânuirea armelor și cântecele lui Homer, pe când cititul și scrisul erau considerate ca un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe aicea 400 de cazaci și cerchezi din Caucaz. Ei poartă iatagane urieșești la coapse, iar din buzunarul esterior de la piept fulgeră pistoalele și pumnarele. Cei mai mulți au o arătare foarte războinică. Dar se găsesc printre ei și moșnegi greoi cu barbele albe, cu tipuri adevărat asiatice (patriarhale). Cai și tunuri urmează în tren separat. [17 octombrie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ASUPRA BĂTĂLIEI DE LA DGIUNIS... Asupra bătăliei de la Dgiunis găsim acuma raporturi clare care ni arată toată însemnătatea luptelor din urmă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
simplu dar cu eleganță, trecea pe stradă cu un pas cam grăbit, pe fața-i pală se citea veselia, dar observând bine puteai devina din când în când câte o umbră de melancolie ce-l prindea de minune, adăogind o barbă de un negru ebenin... George, luând lecțiuni de flaut de la părintele Mariei timp de vro trei ani, avu ocaziunea a vedea în fiecare zi pe Maria în ora fixată pentru lecțiunile sale. De aici se născu un atașament reciproc, încît
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va înalța în curând pe aceștia deasupra indigenilor și, pe când locuitorii țării își vor bate capul cu reforme politice, tot atuncea toată activitatea reală se va înstrăina, încît "otomanii" constituției vor fi proletari ce se vor certa între sine pentru barba împăratului, stăpâniți în realitate de colonii austriecești. Acesta-i înțelesul întregei constituții în afară, acelui talmeș-balmeș care nu deosebește naționalitate de naționalitate, ci le condamnă pe toate ca, sub numirea de otomani, să se certe vecinic pentru limba și ființa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
auzit c-ai murit, adevărat va fi sau nu? - Dar nu vezi că trăiesc? - Așa e, dar cel ce mi-a spus c-ai murit este cu mult mai vrednic de crezut decât d-ta. X, auzind că cine are barbă lungă este neghiob și întîmplîndu-se el cu barba mare zice în sine: S-apuc barba cu mâna și cît-a trece din mîn-afară s-o ard la lumânare, ca să nu cad în acest ponos". Zicând o și făcu; dar aprinzîndu-se barba
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu? - Dar nu vezi că trăiesc? - Așa e, dar cel ce mi-a spus c-ai murit este cu mult mai vrednic de crezut decât d-ta. X, auzind că cine are barbă lungă este neghiob și întîmplîndu-se el cu barba mare zice în sine: S-apuc barba cu mâna și cît-a trece din mîn-afară s-o ard la lumânare, ca să nu cad în acest ponos". Zicând o și făcu; dar aprinzîndu-se barba îl arse la mână și, luîndu-și mâna de la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e, dar cel ce mi-a spus c-ai murit este cu mult mai vrednic de crezut decât d-ta. X, auzind că cine are barbă lungă este neghiob și întîmplîndu-se el cu barba mare zice în sine: S-apuc barba cu mâna și cît-a trece din mîn-afară s-o ard la lumânare, ca să nu cad în acest ponos". Zicând o și făcu; dar aprinzîndu-se barba îl arse la mână și, luîndu-și mâna de la barbă, arse barba toată și proverbul se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
barbă lungă este neghiob și întîmplîndu-se el cu barba mare zice în sine: S-apuc barba cu mâna și cît-a trece din mîn-afară s-o ard la lumânare, ca să nu cad în acest ponos". Zicând o și făcu; dar aprinzîndu-se barba îl arse la mână și, luîndu-și mâna de la barbă, arse barba toată și proverbul se împlini. X, călătorind c-un chelbos și c-un bărbier, hotărâră ca noaptea să păzească fieșcare cu ceasul său. Fiind ceasul întîi al bărbierului, vru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare zice în sine: S-apuc barba cu mâna și cît-a trece din mîn-afară s-o ard la lumânare, ca să nu cad în acest ponos". Zicând o și făcu; dar aprinzîndu-se barba îl arse la mână și, luîndu-și mâna de la barbă, arse barba toată și proverbul se împlini. X, călătorind c-un chelbos și c-un bărbier, hotărâră ca noaptea să păzească fieșcare cu ceasul său. Fiind ceasul întîi al bărbierului, vru să glumească cu X și-i rase capul când
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în sine: S-apuc barba cu mâna și cît-a trece din mîn-afară s-o ard la lumânare, ca să nu cad în acest ponos". Zicând o și făcu; dar aprinzîndu-se barba îl arse la mână și, luîndu-și mâna de la barbă, arse barba toată și proverbul se împlini. X, călătorind c-un chelbos și c-un bărbier, hotărâră ca noaptea să păzească fieșcare cu ceasul său. Fiind ceasul întîi al bărbierului, vru să glumească cu X și-i rase capul când dormea. Viind
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
baricadat ușa dormitorului, "apoi s-au dus în cabinetul unde dormea pedagogul, pe care l-au lovit violent. Profitând de faptul că era amețit de lovituri, l-au legat, l-au târât pe parchet și i-au tăiat pe jumătate barba. Băiatul de serviciu, care a vrut să se interpună, a fost la rându-i lovit. În fine, cenzorul, supraveghetorul general și alți profesori, treziți de gălăgie, au venit în fugă și au reușit, nu fără greutate, după ce-au spart
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
originale, sau cele traduse, pentru că ele au o importanță dramaturgică destul de mare în tradiția teatrului popular austriac de la Nestroy încoace. JÜRGEN: Un tip care arată a student, dar care nu mai e tânăr. Ochelari rotunzi, păr ceva mai lung, eventual barbă. Deseori acționează neîndemânatec și nesigur. SCHWEINDI (Porcușor sau Porcuț): Un om ceva mai plin, neîndemânatec, dar acționând totuși cu sprinteneală, vârstă nedefinită. Per global dă o impresie destul de obscenă, fără să sublinieze asta prin anume gestică. În prima parte și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]