7,476 matches
-
nu știam încă foarte bine tainele cititului, am învățat iute iconițele ce mă duceau direct la jocuri și la desene animate și toată ziua aș fi stat să mă joc aici, uitând cu totul de minge, și de plimbările cu bicicleta în aer liber. Tata, văzând că zăbovesc atât de mult în fața ecranului, mi-a explicat că este dăunător lucrul acesta și mi-a făcut program: o oră pe zi. Da! Ca să-mi protejez ochii, să-mi fac lecțiile la timp
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Margaret când mă întorsesem de la Londra. Crea aceeași senzație că nimeni n-a mai dormit acolo de mult. Cu toate că în dulap încă atârnau haine și posterele erau în continuare pe pereți, iar farfuria era încă sub pat. Am dat peste bicicleta medicală și aparatul de vâslit pe care tata le cumpărase cam cu nouă ani în urmă într-o încercare foarte entuziastă, dar de scurtă durată, de a reveni în formă. Și-acum iată-le, pe podeaua din camera lui Rachel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
urmă într-o încercare foarte entuziastă, dar de scurtă durată, de a reveni în formă. Și-acum iată-le, pe podeaua din camera lui Rachel, acoperite de praf, arătând demodate, scârțâind sub pânzele de păianjen, cu un aspect jalnic față de bicicletele și aparatele de vâslit din zilele noastre, care au programe pe computer, monitoare și contoare electronice pentru calorii. Le-am privit cu afecțiune, așa preistorice cum erau, și m-am simțit inundată de amintiri. Ce emoții am avut în ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
respectau întotdeauna sistemul de coadă. Se practicau tot felul de metode de a sări peste rând. S-au vărsat multe lacrimi și s-au rostit multe cuvinte grele în timpul bătăliilor legate de al cui era rândul. Ne plăcea în special bicicleta. Margaret, Rachel și cu mine eram obsedate de dimensiunile fundurilor și coapselor noastre. Mașina de vâslit nu suscita prea mult interes pentru că eram așa de tinere încât încă nu ne dăduserăm seama că oamenilor li se îngrașă și brațele. Margaret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
în care arătam, așa rău cum mi se părea mie că arăt. Pentru că într-o zi aveam să-mi doresc să mai arăt la fel. Deși nu mă puteam imagina ajungând vreodată așa de disperată. Sigur că noutatea legată de bicicletă și de mașina de vâslit s-a consumat foarte repede. A fost o combinație de accidente și de dezamăgiri. Cu toate că Helen nu avea decât nouă ani, a decis că numai ea știa cum funcționează aparatul de vâslit. Așa că ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Blenheim tot nu s-a lăsat convins. Și cum, în ciuda tuturor eforturilor noastre, nici una dintre noi n-a ajuns să arate nici pe departe ca Jamie Lee Curtis, ne-am simțit nițel dezamăgite și am decis să ne răzbunăm pe bicicletă ignorând-o. După o vreme, până și tata a încetat să mai pretindă că folosește mașinăriile. A bolborosit ceva foarte vag despre un articol pe care-l citise în Cosmopolitan despre faptul că exercițiile fizice în exces fac la fel de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
realitate, el se referea la cei obsedați de exercițiile fizice, oameni cu-adevărat bolnavi, oameni care nu semănau deloc cu tata. Dar în ceea ce-l privea pe tata, el lansase o scuză beton. Avea o explicație perfect justificată ca să abandoneze bicicleta și aparatul de vâslit. A folosit apărarea Cosmopolitan de fiecare dată când mama a făcut scandal despre cât de mult costaseră mașinăriile și cum ea nu vrusese ca el să le cumpere și cum prezisese ea că fix asta avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Le-a purtat o singură dată ca să ne distreze pe noi. Cred că mai avem și acum pe undeva o fotografie din ziua aia. Așa că am fost foarte surprinsă atunci când aproape că m-am împiedicat, în camera lui Rachel, de bicicleta medicală și de aparatul de vâslit. Nu le mai văzusem de ani de zile. Crezusem că fuseseră exilate de mult în Siberia, care era garajul, împreună cu balonul de sărit, bețele de pogo, patinele cu rotile, skateboardurile, jocul de Kerplunk!, mingea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mai văzusem de ani de zile. Crezusem că fuseseră exilate de mult în Siberia, care era garajul, împreună cu balonul de sărit, bețele de pogo, patinele cu rotile, skateboardurile, jocul de Kerplunk!, mingea de swing, rachetele de squash, pendulul de jucărie, bicicletele Chopper, caseta de învățare a limbii spaniole fără profesor, jocul de minibridge, canoea din fibră de sticlă, miile de alte jucării și jocuri care s-au bucurat de câte-o perioadă scurtă, dar cutremurătoare de popularitate, ca să nu mai menționăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
era un sac de box. Ca să-mi consum o parte din furia îngrozitoare generată de James și Denise. Dar în lipsa unui sac de box și datorită faptului că legislația în vigoare îmi interzicea să folosesc în loc capul lui Helen, descoperirea bicicletei și a mașinii de vâslit era ca un dar de la Cel de Sus. Nu știu cum, dar am realizat că puțin exercițiu fizic ar fi singurul lucru care m-ar putea împiedica s-o iau razna și să explodez din cauza geloziei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
lucru care m-ar putea împiedica s-o iau razna și să explodez din cauza geloziei și a furiei. Ori asta, ori vaste cantități de alcool. Așa că am lăsat sticla și paharul pe comoda lui Rachel și m-am suit pe bicicletă, vârând cămașa de noapte sub mine. Da, eram în continuare îmbrăcată cu una dintre cămășile de noapte ale mamei. Nu aceeași cămașă pe care am început s-o port în noaptea când am venit înapoi. Lucrurile nu degeneraseră chiar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
cretin; în fond, aveam la bord o jumătate de sticlă de vodcă), am început să pedalez. Așa că, în timp ce tot restul casei dormea, eu pedalam și transpiram. Apoi, o vreme, am vâslit și am transpirat. După care m-am întors la bicicletă și am mai pedalat și am mai transpirat nițel. În timp ce James dormea în pace undeva în Londra, cu brațul aruncat într-un gest protector peste Denise, eu pedalam ca o nebună, într-un dormitor care încă mai avea postere cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
din ce în ce mai repede până când, într-un final, nodul îngrozitor de strâns pe care-l aveam în piept a început să se desfacă. Și calmul s-a instalat în interiorul meu. Am reușit să respir aproape normal. Când, finalmente, m-am dat jos de pe bicicletă, mânerele ghidonului erau alunecoase din cauza transpirației, cămașa de noapte stătea lipită de mine, iar eu mă simțeam aproape fericită. M-am întors la mine în cameră și m-am întins pe pat. Kate mi-a privit chipul înroșit și cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
în pat cu Denise. Furia amară revenise, cugându-mi prin vene ca o otravă. Așa că în timp ce o hrăneam pe Kate, am terminat restul de vodcă, după care m-am dus din nou în camera lui Rachel și m-am urcat pe bicicleta medicală. Dacă ar fi existat dreptate în lume, după eforturile din noapte precedentă ar fi trebuit să fiu înțepenită. Dar dacă învățasem ceva în ultima lună de zile, atunci asta era că nu există nici un pic. De dreptate, vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
înțepenită. Următoarea săptămână și ceva mi-am petrecut-o consumată de furie și gelozie. Îi uram pe James și Denise. Îmi terorizam familia fără măcar să realizez că fac chestia asta. Iar atunci când îmi ajungea cuțitul la os, mă cățăram pe bicicletă și încercam să scap de furia aia îngrozitoare pedalând. Și beam mult prea mult. Îi datoram Annei o avere. Helen mă taxa cu sume exorbitante de bani ca să se ducă la magazinul de băuturi pentru mine. Iar forțele cererii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
care o să-l chinuie o vreme. Apoi o să se debaraseze de el, a spus mama. Așa a fost întotdeauna. Chiar și când era mică. Cu luni de zile înainte de Crăciun ne bătea la cap că vrea nu știu ce păpușă sau nu știu ce bicicletă. După care, nici nu apucam să mâncăm curcanul, că Helen reușea să strice absolut tot ce-i adusese Moșul. Nu era mulțumită până când nu distrugea totul. Prin toată casa zăceau împrăștiate capete și picioare de păpuși, lanțuri și șei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
După care, nici nu apucam să mâncăm curcanul, că Helen reușea să strice absolut tot ce-i adusese Moșul. Nu era mulțumită până când nu distrugea totul. Prin toată casa zăceau împrăștiate capete și picioare de păpuși, lanțuri și șei de biciclete. La tot pasul erai în pericol să-ți rupi gâtul din cauza lor. Nu e foarte frumos să spui așa ceva despre Helen, am spus eu ca un ecou a ceea ce îmi zisese mama mai devreme. Poate că nu e, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
virgină. Îmi venea să mă târăsc cu spatele la zid de teamă ca vreo persoană să nu-mi vadă fundul în toată splendoarea lui. Dar n-ar fi trebuit să-mi fac nici o problemă. Adam abia dacă mi-a aruncat o privire. —Bicicletele sunt acolo, mi-a zis arătându-mi locul cu mâna. Greutățile sunt în sala asta. Restul aparatelor sunt în direcția aia. După care m-a lăsat să-mi văd de treabă. Minunat, m-am gândit eu plină de resentimente. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Poate că mergea și el la Belfast. Poate că ajunsese deja acolo. Poate că toate liniile telefonice din Rathmines erau la pământ și ăsta era motivul pentru care Adam nu mă sunase. Poate că avusese un accident când mergea cu bicicleta și era în spital cu o colecție întreagă de răni. Important era că nu mă sunase. Și nici n-avea să mă sune. Și-acum eu ce era să fac? Ce mi se părea ciudat era că în ultimele zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Capitolul treizeci și nouătc "Capitolul treizeci și nouă" Kate a fost mult mai fericită înăuntru. Când am pus-o în pătuț, râdea de zor, gângurea și dădea din mâini. I-am luat piciorușele încinse de soare și i-am făcut bicicleta - îi plăcea la nebunie. Ei, de fapt, sper că-i plăcea, fiindcă mie îmi făcea o plăcere imensă - și chiar atunci am auzit o bătaie în ușa de la dormitor. Ce se întâmpla? Nimeni nu bătea la ușă la noi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
le explică lucruri amuzante din punct de vedere austriac despre complexe, castrări, uneori comerciale, ontologie, orbire, vagin, luminița de la capătul lui (de cele mai multe ori, becul orelistului). Visele mele sînt În proporție de nouăzeci la sută erotice și se petrec pe bicicletă. Iau viraje, pedalez, fac turul Franței În același timp cu lucrul acela. Mă scol obosit. Într-o zi am visat să fiu scriitor ca urmare a faptului că-mi place să citesc În restul de 10% de aspirații onirice. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
timp ca să-și salveze prietenul, nu reușește pentru că tînărul blocase ușa și-avea și ghitara cu el și, după cum se auzea, era o ghitară surdă al cărei sunet ar fi Încastrat definitiv orice ușă-n oricare zid, Între timp roata bicicletei pe care-o repara Voight se Învîrte-n spatele său dînd impresia că este Însuși timpul ce se-nvîrte-n gol, golul În care vine Hendrix, Wait until Tomorrow. Nu trebuie să așteptăm pînă a doua zi povestea tandră dintre Fonda și Voight
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sinucigaș. Hey, Jude, povestea emoționează, Îți ridică părul pe antebrațe, dacă ai așa ceva, unii nu mai au, le-au lăsat În junglă, frisonul Îți rotește Încet foliculii piloși, muzica amintindu-ți că Întreaga ta adolescență a stat lîngă roata de bicicletă țăcănind deasupra și mai ales În spatele ei. Pe vremea cînd te duceai prin stații nocturne de troleibuz ca să Împrumuți un disc cu Simon & Garfunkel uzat și nimic nu se-nvîrtea În afară de platanul pick-upului, lumea Încremenise ca femeia din nișă, din marmură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
foarte la modă că a venit pe tancuri sovietice. Dar nu toți comuniștii români au folosit acest mijloc de locomoție”. Ecsemplu pentru locomoțiune fiindu chiară Bârlădeanu, carele nezăbavă vreme au intrat În Țara Românească cându pe gios, cându pitulat pe bicicletă, aprinsu deja spre mari lucrături economicești, cum stă scris și-n hronicul Academiei de nu să mai găsește. Să priceapă așadar bunul cetitoriu cu toate mințile sale toate oțărâtele răutăți omenești cu carele-i Împuns senatoriul, ele fiind de altmintrelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de unde toate astea, deoarece, mărturisesc chiar ei, fără urmă de complexe, de citit nu prea citesc, la teatru nu se-nghesuie, nici la concerte, preferă să privească cele 86 de canale prin cablu, să facă sport ori să meargă cu bicicleta, la ei sau aiurea, cu avionul sau mașina. Și mereu Îmi vine-n cap același răspuns, e posibil ca nenumăratele și aparent inofensivele călătorii pe care aproape toți vesticii le fac Începînd de la vreo doi ani Îndesați În rucsacul părinților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]