5,885 matches
-
în cadre) 10.1.4. cadre din beton armat 10.1.5. pereți structurali din beton armat 10.1.6. panouri mari 10.1.7. structură mixtă (cadre și pereți structurali) │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤ │ 10.2. Structura orizontală de rezistență 10.2.1. bolți de cărămidă 10.2.2. profiluri metalice și bolțișoare de cărămidă 10.2.3. grinzi de lemn 10.2.4. beton armat monolit 10.3.1. zidărie cărămid�� (B.C.A.) 10.3.4. alte materiale 10.4. Fundații 10.4
NORME METODOLOGICE din 27 decembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 ***) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139983_a_141312]
-
mai bine locul și patima și rostul, știm cel mai bine legea și mersul înainte, suntem după nevoie și lacrimă și dinte. Noi suntem în picioare, sub noi străbunii sunt. De-aceea poate-n libertate să lucească, deasupra noastră, universala boltă albastră.” Voi încheia elogiul limbii române reproducând crezul și testamentul lui Nichita Stănescu: <reflist> Bibliografie 1. Bălăceanu, C., Nicolau - „Personalitatea umană, o interpretare cibernetică”, Cap. XII Limbajul, Ed. Junimea, Iași, 1972. 2. Golu, M., Dicu, A. - „Introducere în psihologie”, Ed.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Harap Alb (...) vreau să-ți fac și eu un bine...” (I. Creangă, p. 223), „Cel ce în astă lume a dus numai durerea/ Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți.” (M. Eminescu, I, p. 59), „Se poate ca bolta de sus să se spargă,/ Să cadă nimicul cu noaptea lui largă.” (Ibidem, p. 38) Variabil în funcție de număr, gen și caz, articolul se constituie în morfem al acestor categorii gramaticale; articolul - a) asigură flexiunea unităților lexicale care nu pot realiza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
posomorâtă,/ Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită,/Copii săraci și sceptici ai plebei proletare.” (M. Eminescu, I, p. 49), „Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea,/ În inima oricărui i-ascuns și trăitor.” (M.Eminescu, I, p. 56), „...Prin bolțile ferestrelor, la lumina lunei, văzură două dealuri lungi de apă.” (M. Eminescu, P.L., p. 7); • posesiunea: „Calul Genarului necheză cu vocea lui de bronz.” (M. Eminescu, P.L., p. 12); • înrudirea: „Hai că mă duc eu să răpesc pe fata Genarului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin substantive proprii sau substantive denumind aceste animale: „- Țibă! Hormuz; na! Balan; nea Zurzan; dați-vă în lături, (cotarle)!...” (I.Creangă, p. 170) sau orice substantiv înscris într-o relație de personificare: „Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci/Și gândirilor dând viață suferințele întuneci.” (M. Eminescu, I, p.130), „Codrule, codruțule, ce mai faci, drăguțule?” (M.Eminescu, I, p. 123), „Vino iar în sân, nepăsare tristă;/ Ca să pot muri liniștit, pe mine/Mie redă-mă.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Proza literară, p. 25) sau, ca subiect dezvoltat, în solidaritate cu determinanții săi, complemente semantice obligatorii pentru coerența semantică a relației de interdependență și, prin aceasta, a textului: „Spicele-n lanuri - de dor se-nfioară, de moarte/când secera lunii pe boltă apare.” (L. Blaga, p. 257) În desfășurarea relației de interdependență, substantivul poate intra, în complementaritate cu un verb copulativ, în structura sintagmei prin care se realizează funcția de predicat (predicat analitic), singur: „O vorbă-și trec spicele-fete-n văpaie:/secera lunii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor funcții sintactice: noi/pe noi, voi/pe voi, (eu) noi, (pentru) voi. Omonimia nominativ-vocativ din flexiunea pronumelor de persoana a II-a este anulată prin intonație, marcă distinctivă a cazului vocativ: „Lună, tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci.” (M. Eminescu, I, p. 130), și sintactic, prin izolarea frecventă a vocativului în dezvoltarea enunțului: „Tu, iartă-mă, fecioară, - tu, căprioara mea!” (N. Labiș, p.40), „Tu!!... nu vezi... nu-ți aflu nume.” (M. Eminescu, I, p. 82) sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceeași familie de cuvinte: Plouă ploaie deasă de toamnă, ploaie ciobănească. Observații: Aceste verbe pot avea un subiect „adevărat” numai în condiții particulare, când nivelul gramatical neutru este convertit într-unul stilistic: „Plânsori sfâșietoare împinse de blestem Se urmăresc prin bolte, se cheamă, fulger’, gem.” (M. Eminescu) • expresii verbale care exprimă stări atmosferice sau coordonate temporale, constituite din verbul a fi și un substantiv sau un adjectiv, adverb, într-un anumit grad de substantivare: e noapte, e cald, e târziu etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termină în „articol hotărât”, termenul subordonat, totdeauna un pronume personal (formă scurtă neaccentuată), stă în cazul dativ: „Și pe cel ce se scula împotrivă-i îl pălea cu hangerul ori îl detuna cu pistolul.” (M. Sadoveanu) „Astfel zise lin pădurea Bolți asupră-mi clătinând.” (M. Eminescu) Prepozițiile și locuțiunile prepoziționale cu recțiune genitivală sau de dativ impun substantivului dependent articularea, cel mai frecvent cu un articol hotărât: „Deasupra casei tale ies Și azi aceleași stele.” (M. Eminescu) dar și cu articol
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Am văzut-o veselă. Am văzut-o/ că ea cânta. Am văzut-o cântând. În interiorul unei relații de dublă dependență, complementul predicativ determină concomitent un verb (o formă verbal-nominală) sau o interjecție și un nume (pronume): „Stele nasc umezi pe bolta senină.” (M. Eminescu) Verbul regent sau interjecția funcționează ca predicat: „Iat-o cât e de luminoasă.” (I.L. Caragiale, IV, 232) Formele verbal-nominale pot realiza funcții sintactice diferite: • atribut: „Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
indirect$$, „... Insula a fost ocupată... când de austrieci, când de valahi, când de turci...” (B. Fox, 250) $complement de agent$$, „Așezând genunchi și mână când pe-un colț, când pe alt colț, Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei bolți” (M. Eminescu, I, 76) $circumstanțial spațial$$ Cel mai frecvent, relația de coordonare alternativă implică doi termeni: „Și-și ducea mâna gracilă și nervoasă ca să-și aranjeze când buclele care nu-i cădeau de altfel, când rochia care nu i se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâi ce este, de fapt, un planetariu? Întrebarea necesită un dublu răspuns. Pe de o parte este vorba de un proiector complex - în cazul nostru, ultramodern -, care realizează, în sala special amenajată, toate spectacolele cosmice vizibile cu ochiul liber (aspectul bolții înstelate, așa cum ar putea fi el observat din orice punct de pe glob, fazele succesive ale Lunii, mișcările aparente ale aștrilor etc., cu explicarea tuturor acestor elemente). Pe de alta, planetariul nostru este o componentă a Observatorului Astronomic Popular, alături de expoziția
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la genunchi se află un os mic numit rotula . Scheletul gambei este alcătuit din tibie și peroneu. Scheletul piciorului este format din tarsiene (7 oase) și metatarsiene (5 oase) și falange. Piciorul, adaptat pentru stațiunea bipeda, are o construcție în bolta, atât în sens longitudinal cât și în sens transversal. Bolile oaselor Sunt multe boli de oase dar noi ne vom referi la: fracturi, osteoporoza, rahitismul, etc. 64 Fractură Fractură constă în ruperea unui os asupra căruia a acționat o forță
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
normelor și lămpile vor fi astfel amplasate în locuri astfel încât să nu producă umbre la gura puțului, la universalul instalatiei și troliu. În galerie, unde nu se va putea monta mastul cu geamblac al troliului instalației, se va perfora în bolta galeriei (pe verticală sau direcția înclinării forajului) și se va bate o ancoră mecanică de care se va fixa rola geamblacului de dirijare a cablului de la troliu pentru manevra garniturii de foraj. Ancora trebuie să reziste la 25 tf tracțiune
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
celor mai reprezentative vinuri ale podgoriei. Impresionantele hrube Hrubele, adevărate palate subterane care ascund de secole cel mai de preț tezaur al județului Iași, după cum spunea academicianul Valeriu Cotea * O călătorie prin beciurile străvechi, lungi de zeci de metri, cu bolte înalte săpate la o adâncime de peste 15 metri, este atât o î ntâlnire cu istoria cât și cu spiritualitatea moldoveană * în zon a Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, boierii propriet ari de p odgorii au construit de-a lungul secolelor un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
i cu bec iurile străvechi care păstrează și astăzi vinul de C otnari * Citiți mai jos un reportaj cu unele din cele mai minunate locuri, prea puțin cunoscute, lăsate moștenire ieșenilor de către istorie: Un adevărat oraș subteran, cu palate cu bolți înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur mă cu câ teva secole pe bolțile arcuite la o adâncime uneori de peste 15 metri și o înălțime de 6 metri sfidează încă gravitația, închizâ nd înăuntrul pereților răcoarea necesară învechirii vinului. Multă lume a auzit de vinul de Cotnari, dar puțini cunosc faptul că, de-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a fost construit din piatră tot pe vremea lui Ștefan cel Mare. Beciul are o lungime de 20 de metri și o înălțime de circa 3 metri și, din secolul 15, când a fost construit, și până as tazi, din boltă nu i s-a desprins nici o piatră. ʺEste pivnița vechiului han de la Zlo dica care a funcționat din secolul 15 până în secolul 17. Hanul se afla la marginea drumului vechi al vinului Deleni - Scobinți - Zlodica - Cotnari. Se povestește că însuși
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
hanul. După aceea, le vom include într-un circuit turistic. După ce reconstruim hanul, putem face aici o sală de degustări pentru vinul de Cotnariʺ, a spus Dumitru Laiu, primarul comunei Ceplenița. Moștenire istorică Se mai păstrează și astăzi intrările cu bolte arcuite din piatră la Curtea Domnească din Cotnari, dar și intrările în beciurile și pivnițele de la Curtea Domnească din Hârlău. Cele două intrări bine conservate, trădează sursa de inspirație a celor care mai târziu au construit pentru boieri beciurile cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
arcuite din piatră la Curtea Domnească din Cotnari, dar și intrările în beciurile și pivnițele de la Curtea Domnească din Hârlău. Cele două intrări bine conservate, trădează sursa de inspirație a celor care mai târziu au construit pentru boieri beciurile cu boltă de la Cârjoaia sau Hodora. Legenda spune că beci urile di n Hârlău se continuau, în secolul 14, cu un tunel lung de câți va kilometri care ducea până la Schitu Zagavia, ctitorit de episcopul Amfilofie, până la dealul Cătălina. Se spune că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
zici nimic, Culai? - Ce-aș mai putea zice? Să-l iei pe cine a făcut-o și să-l pui la zid. ........................................................................... - Acum să ne ocupăm oleacă de beciul aista. Au trecut drumul și s au oprit pe buza prăbușirilor. - Boltă nu mai are, că i au luat piatra să o pună pe șosele! Altă nelegiuire! Dar nu asupra acestui lucru vreau să mă opresc. O să vină ea și judecata lor. Eu alta vreau să-ți arăt. Îl vezi cât e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tras o perdea, codru se desfăcu în dreapta și-n stânga și, în lumina lunii atârnate în cer, sclipi o poiană largă din toate ierburile ei udate de ploaie. Izbucniră mugete. Umbre se mișcară năprasnic și, cu salturi agile, pieriră sub bolțile de întuneric în partea dimpotrivă. - Aiștea-s boii pădurii, zise Griga întorcând capul și sticlindu-și dinții în lună. - Ce este? întrebă, mișcat de Marenne. - Am tulburat pădurea zimbrilor, răspunse Ale cu Roset . Abatele se simți pătruns de un simțământ de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
soiu de viță și anume alcătuire a țărânii. Soarele aurește cât mai curând acea boabă care se cheamă „grasă de Cotnariʺ, și lumina lui de f oc, ocrotită cu pietate de către învățăceii lui Feltin, licărește din când în când sub bolți pietruite ca un aur misterios. Acest v in armaș e băutura Măriei Sale Domnul Moldovei. Ca ori c e lucru scump, nu se potrivește destrăbălării; dramul lui tr ebuie să împlinească puterile minții și virtutea trupului. De o mie de ani
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
exemplu, hemitoracele drept, regiunea epigastrică, mâna stângă, regiunea interscapulovertebral; * iradierea: tipic, iradierea este în umărul și membrul superior stâng pe marginea ulnară a antebrațului stâng, până la ultimele două degete. Alteori, durerea iradiază în mandibulă, la nivelul regiunilor cervicale, spațiului interscapulovertebral, boltei palatine, conductului auditiv extern, epigastrului. Atipice sunt durerile în ambele regiuni ale umărului sau în regiunea posterioară a toracelui. Se descriu și dureri amputate, în care lipsește durerea precordială, dar apar algii la nivelul zonelor de iradiere, adică numai la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
la o diferență de numai un punct. Vicecampionii” aveau acum în formație și mulți jucători români, aproape toți elevi ai Liceului Cantemir. Dar cel mai important eveniment fotbalistic al anului 1909 l-a constituit partida disputată la 26 octombrie, pe „Bolta Rece”, între selecționata celor trei cluburi și echipa Clubului sportiv universitar din Cluj („K.K.A.S.). Oaspeții, mai experimentați, au câștigat destul de greu cu 5 4 (3 1) în fața a 500 de spectatori plătitori, încasându-se fabuloasa sumă de ... 300 de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]