5,129 matches
-
examenele finale, și trăsese pe dreapta de patru ori pe când ne Întorceam la cămin după o noapte În care băusem opt pahare de rom și cola și interpretasem karaoke absolut oribil, cântecul Every Rose Has Its Thorn. Iar eu o cărasem la mine acasă În seara În care Împlinise douăzeci și unu de ani, o vârâsem În patul meu, asigurându-mă la fiecare zece minute că respiră, după care, Într-un final, adormisem pe covor, lângă pat, când m-am simțit cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mutare! Era ziua de mutare! Uitasem totalmente că părinții mei fuseseră de acord să vină În oraș ca să mă ajute la Împachetarea catrafuselor și la transportarea lor În noul apartament pe care Lily și cu mine Îl Închiriasem. Urma să cărăm cutiile cu haine, și CD-urile, și albumele de fotografii, În vreme ce o firmă de transport avea să Îmi care patul uriaș. — A, bună, mamă, am mormăit eu și am revenit la tonul obosit. Am crezut că ești ea. — Nu, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
A zis că vine pe la zece - zece și jumătate. Nu, n-am văzut-o. Să o sun? a Întrebat Alex. — Mda, cred că da. Ce‑ar fi să mă duc eu sus Împreună cu, ăă, domnul Fisher, ca să putem Începe să cărăm din cutii? Întreab‑o dacă are nevoie de ajutor. Domnul Fisher mi‑a aruncat un zâmbet care ar putea fi descris cel mai bine prin cuvântul lasciv. Te rog, acum suntem ca‑ntr‑o familie, a zis el cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
foarte fericite aici. M‑a Îmbrățișat. — Așa cred și eu. Atâta vreme cât nu muncești prea mult, ca să apuci să te și bucuri de el, a zis ea pe un ton relaxat. Tata a intrat și a deschis punga pe care o cărase toată ziua după el, În care presupusesem că se află treningul În care avea să joace squash mai târziu. Dar el a scos din ea o cutie maro pe care scria „Ediție limitată!“. Scrabble. Ediție de colecție, În care tabla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dus la pat și mi s‑a părut că e pe punctul de a se așeza lângă ea, dar Alex l‑a Înhățat de braț și l‑a ridicat la verticală. — Afară. Acum. Altfel o să mă văd nevoit să te car chiar eu afară, a poruncit el, arborând o mină dură și foarte drăgălașă și, nu În mică măsură, mândră de propria persoană. Băiatul Ciudățoi și‑a zvârlit brațele În aer și a scos un chițăit. — Am plecat d’acia. Sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
un ton abrupt și câtuși de puțin amuzat. — Mda, ei bine, și eu cred că e o porcărie, dar ce să‑i faci? L‑am sunat deja pe Jeffy, ca să se apuce să comande haine pentru tine. Va trebui să cari o tonă de țoale după tine, că‑ți trebuie o toaletă diferită pentru fiecare prezentare de modă la care te duci și, firește, una specială pentru petrecerea dată de Miranda la Hotelul Costes. Allison o să te ajute cu machiajul. Vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
zise Helen În cele din urmă. Se uită Împrejur. SÎnt niște băieți acolo. Fugi și Întreabă-i dacă n-au un cuțit sau ceva de genul ăsta. — Nu pot! — Du-te! Toți băieții au cuțite. — Du-te tu. — Eu am cărat sacoșa. Du-te, Julia. — Sfinte Dumnezeule, zise Julia. Se ridică fără grație, luă sticlele, una În fiecare mînă, și o luă prin iarbă spre un grup de tineri care stăteau tolăniți. Mergea destul de țeapănă, aplecată Întrucîtva, poate din timiditate, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
genunchi și fața În palme. — Uită-te la mine Mickey! zise ea. Uite ce-am ajuns! Chiar am făcut lucrurile alea? - tu și cu mine, cînd războiul era În toi? Uneori nu pot să mă ridic din pat dimineața. Am cărat tărgi, pentru Dumnezeu! Îmi amintesc cum am ridicat - și În acel moment Își Întinse mîinile - Îmi amintesc cum am ridicat trunchiul unui copil... Ce naiba am pățit, Mickey? Știi tu ce-ai pățit, spuse Mickey cu blîndețe. Kay se așeză la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se prăbușește. — Îmi cer scuze, nu contenea să spună slăbită. Îmi cer scuze. Ele o certară În glumă pentru că-și face griji. Dac-ai vedea ce tipi babani ridicăm! spuse cea băiețoasă - Mickey - rîzÎnd. După asta o să ne apucăm să cărăm piane. Bătrîna mergea În fața lor, prevenindu-le În legătură cu treptele mai dificile. Le ținu ușa din față deschisă, și apoi o luă pe potecă să facă același lucru cu poarta de la grădină. Ambulanța era parcată chiar după ea, iar dîrele albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
coada pentru timbre de categoria Întâi. Dau apoi din coate să-mi fac loc În Înghesuiala de la raionul cu alimente de la Selfridges’ ca să cumpăr brânză și bomboanele acelea florentine micuțe care-i plac Barbarei. Odată ajunși la Barbara și Donald, cărăm tot ce era În mașină, punem cadourile sub brad și mâncarea și băutura În bucătărie, iar ei spun În cor: —Vai, Richard, Îți mulțumim că ai adus vinul. Nu trebuia să te deranjezi. Oare se poate muri de nerecunoștință? Slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Îmi amintesc acel sentiment că sunt foarte mică În pădurea de pantaloni și mirosul de pălării de fetru udate de ploaie. Ani mai târziu, În facultate, Îi priveam pe tații din clasa de mijloc tropăind Între salonul familiei și grădină, cărând tăvi cu tot ce trebuie pentru ceai, cu ceainice și seturi de căni de porțelan agățate În pini, și tânjeam după Îmbrățișarea lor de oameni obișnuiți. Într-o iarnă, trebuie că era prin ’75 sau’ 76, tata ne-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Încălzească până mă Întorc, fie mă dezbrac pe loc și ne amintesc amândurora că dragostea e ceva care se poate face. Sunt atât de epuizată, că-mi simt trupul ca o carcasă; nu, mă simt ca un trup viu care cară unul mort În spate. Dar nu pot să-l las așa, și apoi există tipuri de sex care necesită mai puțin timp și energie decât altele. — Te rog, fii de partea mea, Rich, Îi spun ridicându-mă În picioare câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
lui Emily are o notă de mândrie față de misiunea ei: când face pe șefa, are exact vocea mamei ei. Scrutez camera În căutarea semnelor de adulter. Rochia e pe umeraș, pantofii sub scaun, lenjeria Împachetată frumos deasupra. Jack m-a cărat la hotel, m-a dezbrăcat și m-a băgat În pat. Ca pe un copil. Brusc, Îmi dau seama cât de groaznic ar fi fost dacă ar fi fost aici când vocea lui Emily a răsunat În Întuneric, Întrerupându-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
capul meu. Mă gândesc la noaptea trecută În timp ce Încerc să nu mă gândesc la noaptea trecută. Infidelitate În stil Reddy: toată vina și nici urmă de sex. Minunat, Kate, de-a dreptul minunat. Te Îmbeți cu un client care te cară Înapoi la hotel, te dezbracă de tot și apoi pleacă. E greu de știut cum ar trebui să mă simt: scandalizată din cauza invadării sexuale sau jignită de moarte din cauza lipsei ei? Poate că Abelhammer a fost dezgustat de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
am dosit la fundul găleții. Pentru odraslele mele delicate numai produse naturale. De câte ori trebuie să-i spun? Umplu și golesc mașina de spălat de trei ori. Juanita, din cauza durerilor cronice de spate (de trei ani și jumătate), nu poate să care ligheanul greu cu rufe. Spălatul hainelor adulților nu intră În atribuțiile dădacei, deși Paula mai Încalcă ocazional această demarcație strictă și Îmi bagă la spălat câte unul dintre puloverele care se spală doar de mână. (Mă gândesc mereu să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fără sens al căror unic scop este să fie picate de mamele care au lucruri mai bune de făcut. — Îți mulțumesc pentru mesajul de mulțumiri, de-abia aștept să primesc mesajul tău În care confirmi primirea mesajului meu. Mulțumesc și cară-te dracului. Hotel Novalis, Frankfurt, 20.19: La naiba. Până la urmă n-o s-o duc eu la culcare pe Emily În seara asta. Întâlnirea cu clientul german a fost reprogramată pentru mai devreme și a trebuit să mă urc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sticlă de șampanie de colecție. În dormitor nu era nimic în afară de un pat ademenitor, două veioze de argint, tone de echipament stereo și un perete numai din sticlă, care dădea spre terasă. În timp ce Zach îi dădea bacșiș băiatului care ne cărase bagajele, eu am ieșit pe terasă și, învăluită în aerul vesperal, am privit Los Angeles-ul noaptea. Priveliștea era electrizantă, cu milioanele de luminițe care se întindeau de sus, din Hollywood, până în vale. Deși eram epuizată, apartamentul era atât de sexy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cea mai mică idee cum să fac rost de un bilet între locul unde ne aflam și poarta de îmbarcare. Nu voiam să fiu, din nou, umilită în fața acestui bărbat. Dacă n-ar fi fost așa un gentleman, să-mi care bagajele ca un personaj din filmul Poveste din Palm Beach, n-aș fi fost în pericol să fiu prinsă cu minciuna. Între timp, încercam să port o discuție lejeră cu el, de parcă totul ar fi fost minunat, așa cum pretindeam. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
noapte specială? Nu tocmai! am răspuns. Poate să-mi aducă cineva o cană cu ceai? —Room-service-ul e la dispoziția dumneavoastră non-stop. Aveți bagaje, domnișoară? — Doar bagajul de mână, i-am răspuns, arătându-i poșeta argintie minusculă. Nu-mi place să car multe bagaje după mine. —Bine, iată cheia dumneavoastră. Îmi dădu o cheie din acelea de plastic, de ultimă generație, care arată ca un card. Apoi îmi spuse: O să comand ceaiul dumneavoastră chiar acum. —Mulțumesc mult. M-am uitat la fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
tot zăceau împrăștiate pungulițe cu bijuterii, truse de toaletă, tone de farduri, două mobiluri, un iPod, haine și pantofi nou-nouți. Avea până și lumânărele Diptyque și câteva fotografii înrămate cu ea și tatăl ei, aruncate peste mormanele de boarfe. Julie cară întotdeauna munți de bagaje, de zici că se mută, fiindcă a citit în Paris Match că Margherita Missoni, tânăra frumușică a clanului Missoni, își „personalizează“ camerele de hotel cu lucruri de acasă, care o fac să se simtă mai relaxată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
afirmat că Încercase să forțeze ușa de sticlă, dar că fusese nevoit să se retragă din cauza țiglelor acoperișului care explodau și săreau În toate părțile. Colin Dewhurst, directorul unei librării din Plaza Iglesias, Îl ajutase pe șoferul familiei Hollinger să care o scară din garaj, doar ca să apuce să-i vadă treptele din partea de sus molipsindu-se de la vîlvătaia intensă. Niciunul dintre ei nu-l văzuse pe Frank strecurîndu-se În casă cu sticlele sale mortale pline cu eter sau benzină, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
să se ușureze În belșițe, cu mîinile Îndesate În buzunarele surtucelor marinărești și cu picioarele bătînd acel neobosit pas-pe-loc tipic dealerilor care-și așteaptă clienții. Terasa piscinei era pustie, apa Învolburată Începea să se liniștească odată cu lăsarea nopții. Mi-am cărat valizele pînă la ușile liftului, care Înțepenise la etajul trei. Holul ducea spre apartamentul lui Frank, două birouri ale administrației, ambele Încuiate, și biblioteca clubului. Nici măcar În Estrella de Mar nu Împrumuta nimeni cărți după miezul nopții. Am așteptat liftul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Tende masive protejau camerele cu tavanul jos, depunînd, precum straturile geologice, Înveliș peste Înveliș de izolare și taină, etaj după etaj pînă la cer. O dubă a unui atelier de decorațiuni interioare era parcată În fața intrării și cîțiva lucrători Își cărau Înăuntru postamentele și vopselurile. O camionetă trecu pe lîngă mine și trase În spatele dubei; doi bărbați coborîră din cabină și descărcară o pompă și un motor de jacuzzi. Am ieșit din mașină și am traversat, ajungînd În dreptul intrării pe cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
miniaturi ale bustului lui Apollo Belvedere, abajururi art deco și Înregistrări video cu puneri În scenă după Stoppard și Rattigan. Crawford, pe care nu-l atinsese snobismul, le făcu cu mîna turiștilor, gesticulînd Încurajator la vederea obiectelor pe care le cărau. CÎnd primi verde, viră strîns spre dreapta pentru a depăși autobuzul, ratînd la mustață bara de protecție a unui camion ce venea din sens opus, și se așternu la drum pe Calle Molina către orașul vechi. Următoarea oră mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cumva șic. Am adus ceva care ar trebui să facă profiturile să cînte. Arată-le lui Helmut și lui Wolfgang unde vrei s-o așeze. — Nu prea știu, am spus, dîndu-mă la o parte ca să-i las pe nemți să care mașinăria În lobby. Elizabeth, e o mare dovadă de Încredere În noi, dar nu crezi că-i cam prematur? De ce, scumpule? (Își lipi de fața mea obrazul acoperit de văl, iar cascada de mătăsuri ce-i Învelea trupul bine făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]