4,175 matches
-
Aur indică la un punct că "fratele" Pavel menționat în 2 Corinteni 8:18 este fie Luca, fie Barnaba. J. Wenham afirmă că Luca era "unul din cei Șaptezeci, Emmaus discipol, Luciu de Cirene și rudenia lui Pavel." Nu toți cărturarii sunt așa de încrezători de toate aceste atribute cum este Wenham, mai ales pentru propria declarație a lui Luca la începul Evangheliei după Luca () în care admite liber că nu este un martor ocular al evenimentelor scrise în Evanghelie. Dacă
Luca Evanghelistul () [Corola-website/Science/308111_a_309440]
-
imagini ale lui Buddha (picturi pe drapele, baldachine sau în sutre; sculpturi). Noua religie a captivat curtea imperială și clasa nobiliară prin fastul ce însoțea slujbele. În perioada imediat următoare au început să vină din China și Coreea numeroși artiști, cărturari, artizani, călugări trimiși în dar curții imperiale (era mai ușor de trimis oameni care să execute lucrările de artă decât de trimis produsele). Un eveniment semnificativ al perioadei Asuka este apariția textelor scrise, inexistente până atunci în arhipelag, fapt ce
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
legate de istoria învățământului. La Sâncel, împreună cu publicistul Petre Stoica, a editat revista „Convorbiri pedagogice” (1886-1887). Secretar secund al „Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (ASTRA) la Sibiu (1893-1896). A fost apreciat elogios de cei mai prestigioși cărturari ai timpului: Vasile Alecsandri, B.P. Hașdeu, Ion Bianu, Jan Urban Jarnik, Gustav Weigand, Nicolae Iorga.
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
Ioan Irimie (Janos Irinyi), din Leta Mare (Letavertes), Bihorul unguresc, inventator al chibritului neexpoziv (cel cunoscut astăzi), prin combinarea fosforului cu dioxid de plumb în loc de clorat de potasiu cum se proceda anterior. Ioan Irimie este fratele Victoriei Vulcan, mama marelui cărturar Iosif Vulcan. La Jula apare "Foaia românească", săptămânal în limba română. La televiziunea maghiară există scurte emisiuni în limba română (cam jumătate de oră pe săptămână). Conform legilor ungurești, fiecare minoritate, inclusiv românii, își alege un organism reprezentativ care să
Românii din Ungaria () [Corola-website/Science/307699_a_309028]
-
Portetele reprezintă, în opera lui Octav Băncilă, cele mai numeroase lucrări, dar și cele mai inegale ca făptuire artistică. Pictorul a făcut o puzderie de portrete din rațiuni financiare. Unele dintre ele dezvăluie afinitatea pe care Băncilă o avea cu cărturarii și artiștii vremii de atunci. Realizări importante de menționat sunt chipurile lui G. Panaiteanu-Bardasare, al Adelaidei Neuschatz și al mitropolitului Iosif Naniescu. A pictat portretele actorilor C.B. Penel, Athena Georgescu și . Referitor la Luchian trebuie făcută precizarea că acesta decedase
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și astfel, au rezistat timpului personaje cu o notorietate redusă cum a fost de exemplu Ion Kalinderu (1904). Remarcabile sunt portretele violoncelistului Andrei Chefneux (1925), al verișoarei sale Lucia Mantu (1914), "Portretul de familie" (1900), precum și portretele unor profesori și cărturari ieșeni. Majoritatea portretelor realizate în perioada anilor 1920 - 1930, au în execuția lor adâncimea psihologică și măiestria realist artistică din epoca de maturitate a operei lui Băncilă. Octav Băncilă a practicat și pictura de gen prin portretizarea membrilor familiei sale
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
la expozițiile din anii 1914 și 1915 și portretele evreilor ca "Kol-Nidre" și "" de la Agapia. Multe dintre portretele executate de către Octav Băncilă au fost denumite "capete de expresie", așa cum era moda în acele timpuri. Portretele muncitorilor și capetele de țărani, cărturari sau artiști dezvăluie privitorului ceva semnificativ și exprimă personaje care nu cunosc nepăsarea sau contemplația. Cele mai realiste reprezentări pe care Octav Băncilă le-a făcut pe timpul studiilor sale la München au fost autoportretele. În acea perioadă, sub influența neoclasicismului
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
(n. 1804 d. 1886) este un reprezentant al învățământului modern românesc din prima jumătate a secolului al-XIX-lea, cu o largă deschidere spre cultură europeană. S-a născut în anul 1804 la Câmpulung-Muscel dintr-o familie de cărturari transilvăneni stabiliți în Țară Românească la sfârșitul secolului al-XVIII-lea. Fratele tatălui său, protosinghelul Naum Râmniceanu, a contribuit în mod semnificativ și direct la formarea să culturală. Acesta l-a înscris la București, la scoala "Sf. Sava" unde l-a avut
Nicolae Simonide () [Corola-website/Science/307720_a_309049]
-
odată cu Iluminismul, al cărui act de naștere se socotește a fi piesa în versuri "Ágis tragédiája" (Tragedia lui Agis), de György Bessenyei, apărută în 1772. Epoca se caracterizează prin mișcarea numită de „înnoire a limbii”, la care participă aproape toți cărturarii, în frunte cu Ferencz Kazinczy (1759 - 1831). Este o mișcare de maghiarizare a limbajului vieții spirituale, pentru a adapta limba la viața modernă, prin crearea cuvintelor maghiare adecvate culturii materiale și spirituale a vremii. Aceasta se face prin derivare cu
Istoria limbii maghiare () [Corola-website/Science/307776_a_309105]
-
multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere. Dinastia Báthory a contribuit și
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
înfățișând acest eveniment poate fi văzută în biserica catolică Sfântul Petru din Yaffa. Mormântul Tabithei se află într-un cartier din estul Yaffei, Abu Kabir, fiind adăpostit de o biserică ortodoxă rusă. Talmudul - Mishná (Mișna) și Gemará (Ghemara) povestesc despre cărturarii evrei,tannaim și amoraim care au trăit și activat în Yaffo :Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) , Cimitirul antic
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
domeniile vieții românilor de acolo, ai lămurit atâtea puncte confuze și ai adus o informație cu totul nouă și de cel mai mare folos, dând astfel bazelor istoriei Bucovinei românești o lărgime, necunoscută până atunci.” „Ai fost unul dintre rarii cărturari români care au scos din studiile lor altceva decât arme pentru a înlătura pe alții și a se impune ei singuri. Nu te-ai lăsat terorizat de nimeni, și nici n-ai vrut să terorizezi pe cineva.” „Fără îndoială că
Ion Nistor () [Corola-website/Science/306711_a_308040]
-
alții pentru a-i desemna pe aceștia. Aceste culori se regăsesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi și pe lambrechinii stemelor dar, deoarece până la începutul secolului XIX, conștiința de a forma un neam nu exista decât la câțiva cărturari precum Grigore Ureche, ele nu erau folosite pentru a îi identifica specific pe Români, iar steagurile țărilor românești, până în al doilea deceniu al secolului XIX, erau cele moștenite din Evul mediu, cu o simbolistică heraldică fără legături cu ideea modernă
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ar data din vremea lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) și că ar fi fost reședința mitropolitului, după strămutarea capitalei Moldovei la Iași. Alți cercetători, printre care Nestor Vornicescu și Petru Comarnescu, au considerat că aici ar fi fost locuința mitropolitului cărturar Dosoftei Barilă (1671-1674, 1675-1686) sau că aici ar fi funcționat, între anii 1679 și 1686, prima tiparniță din Moldova, înființată de același mitropolit, unde au fost tipărite "Dumnezeiasca Liturghie" (1679, 1683), "Psaltirea de-nțeles" (1680), "Molitălvnic de-nțeles" (1683), "Parimiile
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
J. Rey. În această clădire a fost deschisă, la 7 august 1970, secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași. În muzeu se găsesc exponate unicat, cum ar fi: În anul 1975, în semn de omagiu față de marele cărturar Dosoftei, unul dintre primii care au promovat tipărirea de cărți în limba română, a fost dezvelită o statuie din bronz realizată de către sculptorul ieșean Iftimie Bârleanu. Această statuie a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
de cărți în limba română, a fost dezvelită o statuie din bronz realizată de către sculptorul ieșean Iftimie Bârleanu. Această statuie a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-III-m-B-04315. Mitropolitul și cărturarul moldovean Dosoftei Barilă (1624-1693) a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 5-6 iulie 2005, pentru "viața pilduitoare a învățatului Ierarh Dosoftei, evlavia sa călugărească și înțelepciunea sa sfântă, în tâlcuirea cuvântului lui Dumnezeu
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
(sau lie, n. circa 1585/1590 - d. circa 1650) a fost un călugăr de la Mănăstirea Bistrița din Județul Vâlcea și unul dintre cărturarii români importanți din secolul al XVII-lea. Din îndemnul episcopului Teofil al Râmnicului, viitorul mitropolit, scrie prima istorie universală, care este cea dintâi lucrare de acest gen în limba română, lucrare cunoscută sub numele de "Cronograful Țării Românești". Importanța lucrării
Mihail Moxa () [Corola-website/Science/306814_a_308143]
-
femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului Petru Șchiopul. Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
Domnului cu pruncul Iisus. În partea de jos a miniaturii era pictat Ștefan cel Mare, în genunchi, oferindu-i Maicii Domnului, Tetraevangheliarul. Acesta este unul dintre primele portrete laice din Moldova. Acest tetraevanghel a fost descoperit prin 1881 de către episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu a dat peste Tetraevangheliarul de la Mănăstirea Humor, din anul 1473. În prezent, acest manuscris este păstrat în Muzeul Mănăstirii Putna. La 13 noiembrie 1881, episcopul își exprima opinia că miniatura de pe Tetraevangheliarul de la Humor este ""adevăratul și autenticul
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
este un monument de marmură albă închinat marelui cărturar umanist, întemeietorul învățământului în limba română în Moldova, Gheorghe Asachi (1788-1869), care a fost realizat de către sculptorul român Ion Georgescu și dezvelit în anul 1890 în municipiul Iași. Statuia este amplasată în prezent în fața unei frumoase clădiri care adăpostește Școala
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . În semn de omagiu față de personalitatea lui Gheorghe Asachi, Consiliul Comunal al orașului Iași a hotărât ridicarea unei statui a poetului, prozatorului, dramaturgului și inginerului român, mare cărturar umanist, întemeietor al învățământului în limba română în Moldova și ctitor al presei în Moldova și al teatrului în limba națională. Cu acest scop s-a constituit un comitet de inițiativă, din care făcea parte și poetul Vasile Alecsandri. Statuia
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
în coasta dinspre Mitropolie a Bisericii Trei Ierarhi, în apropiere de locul unde se afla "Școlița lui Asachi", lângă fostul Hotel Petersburg, de unde a pornit Revoluția de la 1848 din Moldova. Acolo s-au ținut primele cursuri în limba română de către cărturarul Gheorghe Asachi, care a scos prima serie de ingineri hotarnici. Solemnitatea inaugurării monumentului a avut loc în data de 14 octombrie 1890, cu mari festivități, participanților distribuindu-li-se o broșură cu autobiografia lui Gh. Asachi, tipărită gratuit de librarul-anticar
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
din fața Teatrului fiind așezată statuia lui Vasile Alecsandri. Clădirea Școlii Trei Ierarhi a fost construită de Primăria municipiului Iași și inaugurată în anul 1900. Cu prilejul celei de-a doua strămutări, în cripta de la baza soclului au fost depuse osemintele cărturarului (care fuseseră aduse în acest scop de la Biserica Sfinții 40 de Mucenici din Iași) și ale soției sale, compozitoarea și pianista Elena Asachi (1789-1877, născută cu numele de Eleonora Teyber ) (care fuseseră aduse de la Cimitirul Eternitatea din Iași). Inscripția de pe
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
este un panteon al învățământului românesc, afirmație ce izvorăște din istoria de aproape două veacuri a școlii, bogată și onorantă. Deviza liceului - "statornicie și credință" - caracterizează foarte bine instituția. Colegiul Național își sprijină renumele pe un trecut marcat de marii cărturari ai neamului care au vegheat la crearea României moderne, pe zecile de generații de absolvenți care s-au plasat în fruntea elitelor românești și pe promoțiile contemporane care au dus deja faima școlii lor în cele mai prestigioase instituții de
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
cu reședința la Suceava, în fruntea acestei eparhii fiind instalat episcopul armean Hovhannes. Astfel, bisericile armenești din Moldova au fost scoase de sub jurisdicția episcopului armean din Liov. În lucrarea sa monografică, Descriptio Moldaviae, scrisă în perioada 1714-1716 în limba latină, cărturarul Dimitrie Cantemir afirmă că armenii din Principatul Moldovei aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]