6,287 matches
-
această revendicare la școală. Pentru că nu poți să fii tu însuți preferat și privilegiat, trebuie ca toți să fie tratați la fel, ca nimeni să nu se bucure de privilegii aparte 423. O regăsim și la admiratoarele unui idol de cinema sau de muzică ușoară: "Rivale între ele, au ajuns în cele din urmă să se identifice unele cu altele, împărtășind aceeași dragoste pentru același obiect"424. Mulțimile s-ar supune deci unui principiu de democrație negativă, denivelarea pornind de jos
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în ceea ce privește accesul la mijloace de informare în masă. În acest scop, statele nu vor împiedica crearea sau folosirea de mijloace tipărite de către asemenea persoane, și nici solicitarea de licențe pentru posturi de radio și televiziune proprii, sau de întreprinderi de cinema, care însă pot fi supuse cerinței unei autorizări bazate pe criterii obiective și fără discriminare. In același context, se prevede că statele părți vor adopta măsuri adecvate pentru a facilita accesul persoanelor în cauză la mijloacele de informare în masă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
puțin memoria și atenția. Concluzie Această lege a minimului efort se observă, de asemenea, în fenomenul foarte curent al prescurtării cuvintelor lungi frecvent folosite: ne uităm la „TV”, mergem la „Mc”, sportivii merg pe „biclă”, iar în timpul liber mergem la „cinema”. Firește că studenții nu se lasă mai prejos: ei merg la „BCU” (Biblioteca Centrală Universitară) și la „fac”, cu toate că termenul oficial este, de mai mulți ani, acela de universitate. Desigur, fenomenul este internațional, americanii făcând prescurtări și mai surprinzătoare: „L.A.
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în considerație (ca atunci când telefonați cuiva care se află deja în legătură directă cu dumneavoastră). Așadar, ceea ce este succesiv este perceput ca fiind simultan în intervalul de 100 ms. Acest aspect esențial a fost descoperit empiric de pionierii cinematografiei. La cinema, imaginile se succed într-un ritm de 24 pe secundă (25 la televizor sau la video), ceea ce înseamnă aproximativ 40 ms pentru fiecare imagine; două imagini succesive presupun 80 ms, timp inferior celui critic de 100 ms. Fenomenul este relativ
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nu au decât opt imagini pe secundă (cum ar fi unele în format DivX) le percepem ca fiind sacadate. Concluzie În anul 1956 a izbucnit o polemică în urma unui anunț în care se spunea că spectatorii din niște săli de cinema au dat năvală să cumpere Coca-Cola și pop-corn ca urmare a sloganurilor subliminale proiectate în timpul unui film. În realitate, era vorba despre escrocheria unui agent de marketing șomer, ce făcuse public un anunț fals, având complicitatea unui prezentator de radio
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cu două filtre colorate. Scena era filmată în roșu de o cameră și în verde de alta (care simulează celălalt ochi). Spectatorii aveau nevoie de ochelari speciali, cu o lentilă roșie și alta verde, puși la dispoziție în sălile de cinema; acestea serveau drept filtre care să permită fuziunea imaginilor (care se vedeau, până la urmă, în alb-negru). Eram mic pe atunci, dar îmi amintesc că am asistat la astfel de vizionări și poate că și dumneavoastră ați revăzut la televizor Monstrul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
regiunea Evreux, în special pe drumul care duce spre Dreux, care va fi alunecos toată săptămâna, între orele 18.00 și 11.00. Au fost concepute diferite rubrici, astfel încât să se apropie cât mai mult de condițiile reale, „Timp liber” (cinema, patinoar, restaurante, muzee), „Comerț” (noutăți, tombolă, promoții, inaugurări), „Informații rutiere” (meteo, lucrări pe drumuri publice, benzină, ambuteiaje) și „Diverse” (conferințe, horoscop, jocuri naționale, presă). GRAFIC vert: Timpul de reacție (ms) oriz: Controlul Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nu frecventează deloc cinematografele, atunci sau ne-a mințit când a spus că a văzut filmul, sau l-a văzut la televizor ori pe casetă video și n-a înțeles că-i vorba de a intra într-o sală de cinema, sau operatorul a greșit când a marcat pe chestionar unul dintre răspunsuri. Dacă e vorba de o întrebare de opinie, logica răspunsurilor oamenilor este mult mai laxă, subiectul putând foarte bine să-ți spună, la un moment dat, că n-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
el... — Și te-a crezut ? Cu părul ăsta verde și unghiile cât baionetele ? Bănuiesc că nu v-ați cunoscut la bibliotecă. — Unde-ai văzut tu să-ți poți cumpăra o mașină ca aia din citit ? Ne-am cunoscut ca la cinema. Eu ieșeam din club, el intra, ne-am lovit unul de altul. Și ne-am aplecat amândoi odată după poșetă. Așa că ne-am nimerit bot în bot. Ce vrei mai romantic de-atât ? — Pare romantic, într-adevăr. Pufniră amândouă în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
desprind de pământ, cele două jumătăți se întâlneau, călărindu-se pe sine, visul absolut. Bunelu, ca orice om foarte bătrân, nu mai putea dormi. Își întorsese ochii pe dos, ca să-și poată privi visele în stare de veghe, ca la cinema. Visele creșteau acolo unde trupul își regăsea miezul de odinioară, căci mușchii se încolăceau din nou pe oase și pielea se întindea să-i acopere. În vis, încrețiturile se domoleau și pielea Bunelului se întindea copilărește, netezindu-i obrajii. În
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
duce... Și cum zice cartea că e mai bine ? — Cartea nu zice, că nu poți să comanzi, ca la ospătărie. Întâi visezi și după aceea vedem ce înseamnă, nu invers. Nu poți visa la comandă, ca atunci când te duci la cinema să vezi un anumit film. Nu putem umbla cu șmecherii... Femeia încuviință, învinsă. Se depărtă de ghișeu. Jenică, văzând-o așa împuținată, cu privirile căzute și umerii strânși, ieși de după grilaj și o conduse până la ușă. Ești un om cumsecade
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
măsuri. Prin acest mijloc, fizica poate spune ce "este" electricitatea. Cu alte cuvinte, electricitatea nu este altceva decât ceea ce produce. Acest punct de vedere se dovedește întotdeauna pertinent în definirea lucrurilor. Dacă, de exemplu, vrem să caracterizăm diferitele tipuri de cinema (comercial, experimental, "tip artă și eseu", "de apropiere"...), demersul sociologic va încerca să compare și să specifice utilizările și modurile de difuzare diferențiate între aceste tipuri. Cinematograful se distinge de tehnica video prin dimensiunea colectivă a proiecției sale, prin utilizarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
042 Spectacole 7 320 13 771 Aparate de înregistrare (sunet și imagine) 17 934 12 426 Discuri și casete 8 092 11 772 Parcuri de distracție 9 539 11 385 Radio 8 480 8 261 Video 2 824 7 677 Cinema 1 903 7 321 Baluri, discoteci 6 127 6 931 Muzee, monumente 1 123 1 712 Sursa: France, portrait social, INSEE, Paris, 2000, p. 185. În ciuda a ceea ce trebuie să numim deschis "aranjamente cu realitatea", INSEE produce și difuzează o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
practici 1989 1997 Lectură Citesc un cotidian În fiecare zi Citesc o revistă O carte pe an Au citit peste 25 de cărți 79 73 43 36 86 84 75 74 17 14 Ieșiri culturale (cel puțin o dată pe an) Cinema Bibliotecă și mediatecă Concerte rock Operă Varieteuri Spectacole de dans profesionist Spectacole de amatori Muzee Monumente istorice Galerii de pictură Circ Teatru 49 49 23 31 10 9 3 3 10 10 6 8 14 20 30 33 28 30
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
constituie singurele surse care produc cunoștințe despre practici. Există numeroase tradiții de cercetări realizate de primii interesați, cei care trăiesc din asta. Cine sunt acești profesioniști? I-am grupat în funcție de apartenența la sectorul comercial (industrii culturale, editare, presă și media, cinema, distribuitori de discuri...) sau la sectorul public (biblioteci, muzee, monumente...). Sectorul comercial Profesioniștii care lucrează în domeniul difuzării de bunuri culturale s-au interesat foarte devreme de publicuri, privite ca piață. Reprezentarea lor este profund marcată de această perspectivă: ei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se constitui în constelații (strict legate de nivelul educației), încât o structură tipică de priceperi în pictură are toate șansele să fie legată de o structură de același tip a cunoștințelor și gusturilor în muzică, sau chiar în jazz ori cinema." Pierre Bourdieu, 1969, p. 101. Aceste anchete cantitative arată că ideile primite nu au întotdeauna temei. Astfel, lectura intensivă nu este numaidecât incompatibilă cu asiduitatea televizuală (Establet și Felouzis, 1992). Dimpotrivă, intensitatea practicilor este, alături de cititul presei regionale, ultimul refugiu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
interesează, audiția muzicală este, de exemplu, foarte diferențiată după cum persoanele s-au născut înainte de "boom-ul muzical" (care corespunde dezvoltării echipamentelor hi-fi din locuințe în anii 1980) sau după (Donnat, 1994; Mayol, 1997). La fel, publicul principal al sălilor de cinema este tânăr: 40 % sub 25 de ani. Dacă genul a devenit, din anii 1960, un element major de explicare a fenomenelor sociale (sub impulsul noilor gender studies), anchetele asupra practicilor culturale masculine și feminine nu sunt prea numeroase, în ciuda rezultatelor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu poate fi redusă la un materialism sumar. Tabelul 2. Practici culturale și PCS PCS a capului de familie (pe 100 de persoane din fiecare grup) Ies de mai multe ori pe săptămână Nu ies nici-odată Nu merg nici-odată la cinema Nu merg nici-odată la un spectacol Se uită la televizor în fiecare zi Se uită mai ales la TF1 Au un PC Le place jazz-ul Citesc des un cotidian național N-au citit nici o carte tot anul Nici o carte
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
duc totodată o existență riscantă. Partea a patra Politicile Capitolul 9 Politizarea "culturalului" Politizarea culturii implică atât statul central (comandă de opere, monumente istorice, colecții naționale, mari instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul controversei, în partide, în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sistematic și al unei atenții susținute. Crearea Serviciului de Studii și Cercetări (SER) a permis "formularea" (în categoriile gândirii politice) acestui domeniu până atunci greu de cuprins. El a fost decupat în "domenii" (patrimoniu, arhive, muzee, biblioteci, teatru, muzică, dans, cinema, arte plastice, arhitectură) și în "funcțiile" care le animă (conservare, creație, editare, reprezentare, comunicare, animare și formare), care corespund unor mize identificabile. Guvernele de dreapta insistă mai mult pe aspectele conservării și comunicării, în timp ce acelea de stânga se preocupă de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Aceste investiții permit crearea instituțiilor specializate, dar și a unor noi locuri de muncă; și, în paralel cu oferta educației naționale, emergența aparatelor naționale de formare caracterizează această fază a acțiunii culturale publice (Școala Națională de Patrimoniu, Școala Națională de Cinema, școli de arte aplicate, înmulțirea conservatoarelor "regionale naționale" de muzică, dans, teatru...). Comparând cele 16 miliarde de franci alocate anual culturii cu cheltuielile interne pentru educație, care atingeau 644 de miliarde în 2000 (7 % din PIB), raportul este fără apel
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mult mai mari decât cele ale statului central. Tabelul 2. Finanțarea publică a culturii (miliarde de franci, 1993) Statul central: 37 de milioane de franci (50,1 %) Colectivități locale: 49,9 % Ministerul Culturii 19,6 % Alte ministere 28 % Conturi speciale (cinema, audiovizual, carte) 2,5 % Comune 40,6 % Departamente 5,4 % Regiuni 2 % Sursa: DEP Departamentele au alocat 5 miliarde, adică 2,4 % din cheltuielile lor generale; regiunile, doar 1,6 miliarde (2,6 % din cheltuielile lor generale); în schimb, cele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
proprie inițiativă, s-au implicat în alte domenii de acțiune culturală (până atunci încredințate mediului asociativ), atât "de proximitate" (limbi regionale, arheologie și patrimoniu rural, ajutoare pentru exprimarea teatrală a tinerilor școlari și spectacolele pentru "publicul tânăr", "cu liceul la cinema", practici amatoare), cât și "de deschidere către arta contemporană" și medierea artistică (constituirea de colecții, expoziții, conferințe-dezbateri, burse de artă contemporană pentru creatorii regionali, înființarea de galerii asociative, reședințe pentru artiști, împrumuturi de opere...). • Contractualizarea La rândul ei, contractualizarea crescândă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a lansat în crearea unor locuri de muncă diversificate, axate și teritorializate în domeniul culturii. De asemenea, el organizează apărarea anumitor bunuri private, în special a celor despre care se consideră că au de transmis un mesaj simbolic sau ideologic: cinema, TV, carte... Exemplul legii prețului unic (1981) arată că valorizarea micului librar de cartier permite atât difuzarea best-seller-urilor, cât și a cărților de specialitate, fără un efect de monopolizare a unora de către celelalte. Partea a cincea Paradigmele Capitolul 11 Cultura
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
înlocuită prin originalitate, spre a garanta singularitatea. Prioritatea invenției a devenit unul dintre elementele de apreciere estetică, încât disputele cronologice capătă un loc important în dezbaterile artistice" (Moulin, 1967, p. 78). • Când bunurile sunt produse industrial (cărți, informație, muzică înregistrată, cinema etc.), oferta se organizează astfel încât ele să poată păstra un caracter de raritate: fie multiplicând noutățile: hiturile, subiectele de presă corespund unei poziții de "monopol temporar" pe o piață încărcată; fie atașând fiecare operă unei personalități, obligatoriu unice. Este economia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]