4,913 matches
-
ordonat arestarea și întemnițarea profesorului Jászi", comenta Iorga, adăugînd că singurul păcat al acestuia fusese acela de a-și exercita dreptul la libertate academică. "Ce noroc pe profesorul Jászi", continua Iorga, "că trăiește într-o țară (Statele Unite) unde doar munca cinstită este respectată și unde și-a găsit o pîine și un adăpost!"175. Veneau să-l viziteze pe Iorga și alți intelectuali evrei unguri aflați în exil. În aprilie 1920, l-a vizitat un jurnalist democrat ungur aflat în exil
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
stabilit numeroase contacte cu istoricii spanioli și a fost primit de regele Alfonso al XIII-lea. Lui Iorga îi plăcea Spania și admira poporul acesteia. Vorbea despre "demnitatea aristocratică a tuturor" spaniolilor și considera țara aceasta ca fiind "cea mai cinstită și mai manierată țară din lume". Era profund afectat de "veselia" poporului spaniol. A vizitat Portugalia în mai multe rînduri în 1928. Pe lîngă participarea la Conferința Mondială de Istorie de la Oslo din 1928, mai călătorise în Scandinavia în 1926
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga, ceea ce a dus la o ostilitate plină de ranchiună. Am văzut că Iorga făcea, în 1918, apoteoza lui Maniu. Era imaginea apolitică a celui mai mare ardelean al secolului al XX-lea. Exista posibilitatea cooperării între acești doi oameni cinstiți și adevărați patrioți, dar erau și piedici. Cultura lui Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Maniu s-a referit odată la cele patru fotolii ocupate de Iorga la universitate, la care Iorga a replicat (ca reprezentant al eticii muncii): "sper să ocup și mai multe fotolii și să cîștig și mai mulți bani în mod cinstit"20. Nu putem spune decît că, în cadrul acestei confruntări, Maniu a fost mai demn și că avea dreptate. Cît de multă dreptate a avut se va dovedi la Consiliul de Coroană din 1940, unde Iorga a trebuit în cele din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
voia să reformeze școlile primare, sperînd că acestea vor deveni "sufletul satului", să meargă pe urmele spiritului lui Spiru Haret și, mai presus de orice, să rămînă credincios Sămănătorismului. În privința liceelor, dorea ca obținerea bacalaureatului să se facă în mod cinstit și să fie mai dificilă. Proiectul legii lui propunea ca directorii de licee să fie aleși, iar inspectorii școlari să provină din mediile universitare. A emis noi dispoziții referitor la programele școlare ale liceelor și noi scheme și criterii de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
trebui să fie convinși că țelurile mărețe pot fi atinse prin mijloace brutale. Legiunea apela la tinerii români dezorientați, zăpăciți și neglijați care se înscriau în număr exagerat la universitate. Ea apela și la părinții lor și la mulți români cinstiți, derutați de realitățile României Mari și de secolul al XX-lea. Apela la cele mai dezorganizate segmente ale societății românești aflate sub tensiune atît economic cît și psihologic. Ulterior, mulți țărani vor adera la Legiune, dezamăgiți de democrația românească. Tinerii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și Statelor Unite. Eu optez pentru o alianță cu Franța și Marea Britanie. El (Codreanu) vrea o alianță cu Germania. El este antisemit; eu nu cred că persecuția poate rezolva problemele". Dar cred din tot sufletul că este un om sincer și cinstit; nu s-a repezit niciodată să pună mîna pe putere"43, încheia Maniu. Cuvintele acestea erau demne de Maniu. Totuși, în ce măsură trebuie să-și fi pierdut Partidul Național Țărănesc încrederea în propriile lui forțe ca să fie gata să încheie o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Auerbach, pe care-i numea cu dispreț "bădărani puturoși care au luat-o pe căi greșite" (adică nu cea a propriilor lor națiuni); și-a bătut joc de Gelehrter și Păcurariu afirmînd că "ei încearcă să vorbească românește". "Orice tînăr cinstit înțelege că se poate ajunge la o soluție constructivă numai dacă toate națiunile își vor purifica cu fermitate propriile sanctuare naturale". "Neamul românesc", 20 august 1906. Doi ani mai tîrziu, Iorga comenta participarea românească la întrunirea socialiștilor unguri: Timpul a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Lizzie și s-o respecți măcar pe ea, e o legătură sacră între noi și Lizzie n-o să mă părăsească, mi-a spus-o de o mie de ori. — O femeie poate minți de o mie de ori. — Lizzie e cinstită, tu disprețuiești femeile. Ea ți-a spus asta? — Da. Și gândește despre tine că nu ești serios. Nu mi-o poți lua pe Lizzie, dar poți distruge totul, o poți face să înnebunească de suferință și regret, o poți face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
scăpam, dar eu nu știu de ce ne-a băgat la militar, că nu depusesem jurământul. Eram un civil, ce legătură am avut cu Tribunalul Militar? Și ce-am avut și cu Securitatea? Că până la 23 de ani eram un băiat cinstit, jucător de volei, sportiv, constructor... Și am rămas 4 ani de zile în închisoare. Așa era atunci. Îți putea da 3-4 ani și fără să te mai judece. Adică trebuia să joci cu ei: Zboară măgarul? Zboară măgarul! Dacă spuneai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și pedeapsă. Nici un câine nu-l chinui cum ne-au chinuit pe noi. Zeama aia acră, arpacașul, terciul... E fără comentarii. Cai morți cu spanac cu tot, cartofi fierți, cojiți, necojiți. Animalele, boule, golanule, derbedeule! Iar noi eram niște oameni cinstiți. Detenția a fost la 23 de ani, 24 de ani i-am împlinit în închisoare pe 6 iunie. Și la 26 m-a eliberat. Că veniseră și atunci la noi și ne povesteau viața amară. Numai ochii erau de ei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
avut... După ce-am venit de la închisoare, recitind cărticica șefului de cuib, mi-am dat seama că toată educația noastră care se făcea acolo, se făcea în baza cărțuliei ăsteia a șefului de cuib, în sensul de a dezvolta caractere cinstite, harnice, care să vorbească puțin, să facă mult, să-și iubească țara, să-și iubească credința. Și pe acest filon ne-a purtat pe noi, și asta ne-a pus în sufletele noastre. Și sigur că mai târziu am fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
deloc. Mai ales că am reușit să duc o viață bună. Pe mine ceea ce m-a dus la închisoare, educația care am primit-o până atunci și apoi în închisoare, m-a ajutat tot restul vieții să rămân curat și cinstit. Nu regret nimica, n-am făcut nimica rău, mi-am iubit țara și nu cred că veți găsi un deținut politic care să vrea să se răzbune. Eu n-am auzit... Și m-am întâlnit cu securiștii care mă anchetau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Eu am crescut la cornul plugului, habar n-am ce e aia pleorizie. Ai apă la baza plămânului stâng. Zic: Domnule doctor, se poate vindeca? Se poate vindeca dacă ai noroc, dacă n-ai... Dar zic cătră el, ca omul cinstit: Că o-ți găsi cu ce să mă tratați. No, așa facem. O săptămână nu ieși afară pe poartă la lucru. Vai de capul meu, eu nu rămân înăuntru pentru nimic în lume. ăsta-i ordinul meu. Domnule doctor după ce că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Participarea publicului în timpul pregătirii planurilor, programelor și politicilor legate de mediu Fiecare parte va lua măsuri practice adecvate și/sau va promova prevederi pentru că publicul să participe în timpul pregătirii planurilor și programelor legate de mediu, într-un cadru transparent și cinstit, după ce i-a fost furnizată informația necesară. În acest cadru se vor aplica prevederile pct. 3, 4 și 8 ale art. 6. Publicul care poate participa va fi identificat de autoritatea publică relevanță, ținându-se seama de obiectivele acestei convenții
CONVENŢIE din 25 iunie 1998 (*actualizată*) privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128487_a_129816]
-
de Colegiu în scopul ridicării nivelului cultural și ideologic al avocaților. Articolul 31 Avocatul este obligat să-și îndeplinească în mod conștiincios îndatoririle profesionale. El este îndreptățit a folosi orice mijloace legale în scopul descoperirii adevărului material, fiind un colaborator cinstit al justiției. Articolul 32 Avocatul în exercițiul profesiunii în ședința și în timpul cat se găsește în localul unei instanțe este socotit că exercitând un serviciu public. Ultragiul adus avocatului se va comunica de Consiliul Colegiului, parchetului local, care va dispune
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
prin faptul că sunt secrete; și ... c) să fi făcut obiectul unor prevederi rezonabile, în funcție de circumstanțe, destinate să le păstreze secrete, din partea persoanei care le controlează în mod licit. În sensul acestei dispoziții, expresia "de o manieră contrară uzanțelor comerciale cinstite" se va înțelege că fiind cel putin practicile de genul încetării contractului, abuzului de încredere și incitării la delict, și cuprinde achiziționarea de informații nedivulgate de către terți care cunoșteau că respectiva achiziție implică astfel de practici sau care au dat
ACORD din 1 ianuarie 1994 privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141732_a_143061]
-
compuse exclusiv din semne sau indicații putând să servească, în comerț, pentru a indica felul, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, locul de origine al produselor sau dată producției, sau cînd ele au devenit uzuale în vorbirea curentă sau în practică comercială cinstită și constantă din țară în care se cere protecția; 3. cînd ele sînt contrare moralei sau ordinii publice și, mai ales, cînd sînt de natură să înșele publicul. O marcă nu va putea fi considerată ca fiind contrară ordinii publice
CONVENŢIE din 14 iulie 1967 de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134862_a_136191]
-
al României, Partea I, nr. 24 din 30 ianuarie 1991, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Comercianții sunt obligați să își exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor și a cerințelor concurenței loiale." 2. După articolul 1 se introduce articolul 1^1 cu următorul cuprins: "Art. 1^1. - În înțelesul prezenței legi: a) este considerată ca fiind contrară uzanțelor comerciale cinstite utilizarea în mod
LEGE nr. 298 din 7 iunie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134993_a_136322]
-
Își propune dezvoltarea deprinderilor de parențialitate și poate fi folosit de profesioniștii care lucrează cu părinții și copiii. Formatorii trebuie să abordeze un stil democratic de conducere a grupului, să aibă capacitatea de a comunica acceptarea și respectul pentru efortul cinstit al părinților de a-și crește bine copiii. Modulele programului folosesc o varietate de strategii, printre care psihologia umanistă centrată pe client, psihologia rațional 60 emoțională, psihologia comportamentalistă. Se Încearcă alăturarea cunoștințelor teoretice și a celor practice În educarea copiilor
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
M. Eminescu) • predicat dezvoltat, întemeiat pe reluarea aceluiași verb copulativ, printr-o relație de coordonare copulativă, pentru a se introduce în planul semantic al predicației dimensiuni aspectuale și modale: El a fost de la început și este și astăzi un om cinstit. • predicat multiplu; în structura lui intră două sau mai multe verbe copulative diferite: Numai cine a fost și a rămas om cinstit poate privi lumea cu ochii deschiși. Când verbul copulativ intră în raport de complementaritate cu un nume predicativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic al predicației dimensiuni aspectuale și modale: El a fost de la început și este și astăzi un om cinstit. • predicat multiplu; în structura lui intră două sau mai multe verbe copulative diferite: Numai cine a fost și a rămas om cinstit poate privi lumea cu ochii deschiși. Când verbul copulativ intră în raport de complementaritate cu un nume predicativ cu dezvoltare propozițională (propoziția predicativă din gramaticile curente), predicatul dezvoltă nucleul unei propoziții complexe: „Lumea-i cum este.” (M. Eminescu) subiect predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce, ceea ce • locuțiuni pronominale (cu valoare adjectivală): ce fel de: „Trebuiau să dovedească ce fel de câine i-a mușcat.” (O. Paler) Pronumele care, ce și cât funcționează ca elemente de relație și în întrebuințare adjectivală: „Iată pentru care pricină, cinstite comise Ioniță, am fost jurat schitului Durău...” (M. Sadoveanu) Dintre pronumele (adjectivele) nehotărâte, se constituie în elemente relaționale cele formate pe baza pronumelui relativ, ca al doilea component al structurii lor: oricare, oricine, orice, oricât: „Să blesteme pe-oricine de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramaticală În funcție de (a) clasa la care aparțin și de (b) conținutul lor lexical, verbele copulative actualizează conținutul lexical al numelui predicativ și, împreună cu acesta, planul semantic al subiectului gramatical, din diverse perspective: • a opoziției realitate/aparență 20: El este om cinstit./ El pare om cinstit. • a opoziției static/dinamic (eventiv): Vremea este frumoasă./ Vremea se face frumoasă. • a opoziției identificare/semnificare: Pasărea este semnul libertății./ Pasărea înseamnă libertate. Dinamica general-particular, esențială în procesul de comunicare, implică în desfășurarea predicației prin predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la care aparțin și de (b) conținutul lor lexical, verbele copulative actualizează conținutul lexical al numelui predicativ și, împreună cu acesta, planul semantic al subiectului gramatical, din diverse perspective: • a opoziției realitate/aparență 20: El este om cinstit./ El pare om cinstit. • a opoziției static/dinamic (eventiv): Vremea este frumoasă./ Vremea se face frumoasă. • a opoziției identificare/semnificare: Pasărea este semnul libertății./ Pasărea înseamnă libertate. Dinamica general-particular, esențială în procesul de comunicare, implică în desfășurarea predicației prin predicat analitic două nivele: • conținutul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]