605,622 matches
-
are curajul să interfereze două infinituri, pentru ca finitul uman să aibă parte, apoi, de un alt infinit. O lume neștiută, încă. Dar, despre care, putem spune, cu certitudine, că nu mai fi-va ordonată de nici un fel de Decalog sau Cod. Roman, 12. 04. 2014 MORALA ȘI LEGEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA Motto: Avva: Ce ai văzut prin lume, fiule? Ucenicul: Mai nimic, Cuvioase Părinte. Lume multă, oameni puțini... Se cuvine, dintru-început, să spunem lucrurilor pe nume, cum ar fi trebuit, dealtfel
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
carnea animalelor sufocate.” Decalogul este legea morală de cea mai mare însemnătate a poporului evreu care a dobândit în timp valabilitate universală. El poate fi citit astăzi pe frontispiciul clădirii Națiunilor Unite din New York. Decalogul a constituit cel mai important cod moral al lumii antice. Dumnezeu a ales pe Israel pentru acest dar, pentru a-I sluji, apoi pentru a fi “preotul” întregii omeniri. Mai târziu, Israel este numit “împărăție preoțească” și “neam sfânt”, cu misiunea de a pregăti popoarele pentru
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ar fi respectate poruncile din Decalog, autoritățile statului nu și-ar mai justifica existența. Aceasta este, din păcate, o societate ideală, un deziderat spre care speră cei cinstiți, cu frică și dragoste de Dumnezeu. Notă: Toate referirile sunt făcute la Codul Penal al României (Legea nr. 286/2009), publicat în Monitorul Oficial, partea I nr. 510 din 24/07/2009, care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, actualizat la data de 11 februarie 2014. CORELAȚII ÎNTRE CELE
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Legea nr. 286/2009), publicat în Monitorul Oficial, partea I nr. 510 din 24/07/2009, care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, actualizat la data de 11 februarie 2014. CORELAȚII ÎNTRE CELE 10 PORUNCI ȘI CODUL PENAL ROMÂNESC. ÎNȚELESUL UNOR TERMENI ȘI EXPRESII ÎN LEGEA PENALĂ O infracțiune poate fi concepută, pusă în executare, dar, din diverse motive, să nu se poată produce rezultatul dorit de infractor. Săvârșirea infracțiunii poate fi întreruptă sau, deși ea a
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
executare, dar, din diverse motive, să nu se poată produce rezultatul dorit de infractor. Săvârșirea infracțiunii poate fi întreruptă sau, deși ea a fost finalizată, nu și-a produs efectul în vederea căruia s-a luat hotărârea respectivă. Aceasta este tentativa. Codul penal stipulează faptul că “Tentativa constă în punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu și-a produs efectul.” (art. 31 alin. (1)). Totodată, se impune precizarea potrivit căreia “ Nu există
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Totodată, se impune precizarea potrivit căreia “ Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracțiunii este consecința modului cum a fost concepută executarea.” (art. 31 alin. (2)). Un aspect care interesează în mod deosebit este pedepsirea tentativei. Articolul 32 din Codul penal precizează că: “(1) Tentativa se pedepsește numai când legea prevede în mod expres aceasta. (2) Tentativa se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată ale cărei limite se reduc la jumătate. Când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sancționare a acesteia. Aspectele respective se regăsesc în alte texte din Sfânta Scriptură și vor fi analizate în fiecare caz în parte, deoarece fiecare poruncă prezintă particularitățile sale. Relevantă în cazul de față este și noțiunea de “desistare” pe care Codul penal o abordează în art. 33 astfel: “(1) Nu se pedepsește autorul care s-a desistat ori a împiedicat mai înainte de descoperirea infracțiunii producerea rezultatului. (2) Dacă actele îndeplinite până în momentul desistării sau împiedicării producerii rezultatului constituie o altă infracțiune
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sunt în număr mai mare, că sunt violenți și lipsiți de scrupule. Pentru aceștia, de la săvârșirea unei contravenții la săvârșirea unei infracțiuni, nu mai este decât o treaptă de coborât și sigur o vor face. Alături de autor, coautor și participanți, Codul penal arată că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, calitatea de infractor o poate avea și un eventual instigator. “Instigator este persoana care, cu intenție, determină o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală” (art. 47 C. pen
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
infracțiuni, calitatea de infractor o poate avea și un eventual instigator. “Instigator este persoana care, cu intenție, determină o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală” (art. 47 C. pen.). Pentru întrunirea elementelor constitutive ale unei infracțiuni, Codul penal subliniază obligativitatea existenței elementului de intenție, care, la rândul său, îl subsumează pe cel al interesului ca o altă persoană să comită o infracțiune, deoarece nu există intenție fără interes. De regulă, instigatorul este “cel din umbră”, adesea și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
operațiunilor infracționale. Este prins în foarte rare situații întrucât, proporțional cu cazierul său judiciar, are și o experiență juridică în materie penală care îl face să iasă “curat” dintr-o eventuală activitate de cercetare penală. În cuprinsul articolelor 40 - 42, Codul penal pune în discuție starea de recidivă și pedeapsa aplicată în această situație. “Art. 40 Recidiva (1) Există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la reabilitare sau
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
au o complexitate deosebită, iar în formularea lor strict juridică pot crea erori de înțelegere din partea persoanelor care nu au studii de specialitate, voi prezenta în detaliu anumiți termeni și câteva expresii de strictă necesitate, astfel cum sunt definite de Codul penal românesc, în vederea unei aprofundări depline a analizei Decalogului prin prisma Codului Penal românesc. “Art. 17 Vinovăția (1) Fapta nu este prevăzută de legea penală dacă nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege. (2) Vinovăție există
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
erori de înțelegere din partea persoanelor care nu au studii de specialitate, voi prezenta în detaliu anumiți termeni și câteva expresii de strictă necesitate, astfel cum sunt definite de Codul penal românesc, în vederea unei aprofundări depline a analizei Decalogului prin prisma Codului Penal românesc. “Art. 17 Vinovăția (1) Fapta nu este prevăzută de legea penală dacă nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege. (2) Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cruce sau pe Biblie. Textul jurământului este următorul: „Jur că voi spune adevărul și nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”. Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă în funcție de credința religioasă a martorului, completează Codul penal. În cazul în care, sub jurământ, martorul ascunde în tot sau în parte adevărul în cele afirmate ori îl prezintă trunchiat, se face vinovat de fapta pe care Codul penal a prevăzut-o și sancționat-o în art. 272
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
formula jurământului se schimbă în funcție de credința religioasă a martorului, completează Codul penal. În cazul în care, sub jurământ, martorul ascunde în tot sau în parte adevărul în cele afirmate ori îl prezintă trunchiat, se face vinovat de fapta pe care Codul penal a prevăzut-o și sancționat-o în art. 272 sub numele de “Mărturie mincinoasă”. Dumnezeu, prin porunca a III-a, consfințește puterea cuvântului. Așadar, cuvântul un trebuie considerat doar un simplu mijloc de comunicare. Atunci când este folosit cu discernământ
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pentru situații pur interne, cum ar fi salarizarea funcționarilor publici sau a celorlalți angajați ai instituțiilor publice ori acordarea de despăgubiri foștilor deținuți politici și succesorilor acestora. Cine are urechi, o să mai audă, iar cine are ochi, va mai vedea. Codul penal incriminează diferite forme de oprire a plății lucrătorului sau de asuprire a acestuia sub titlul de “exploatare a unei persoane”. În cuprinsul art. 181 C. pen. se prezintă definiția acestei noțiuni. Odată clarificată această noțiune, în cap. VII al
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de oprire a plății lucrătorului sau de asuprire a acestuia sub titlul de “exploatare a unei persoane”. În cuprinsul art. 181 C. pen. se prezintă definiția acestei noțiuni. Odată clarificată această noțiune, în cap. VII al Titlului I din partea specială, Codul penal incriminează un număr de 8 fapte cu caracter penal în capitolul intitulat “Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile”, astfel: “Art. 207 Sclavia (1) Punerea sau ținerea unei persoane în stare de sclavie, precum și traficul de sclavi, se pedepsesc cu închisoare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lucru, inclusiv un loc de muncă de pe poziția căruia, într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, să-și recupereze suma oferită cu titlu de mită. Cu vizare directă a încălcării poruncii a IV-a sunt incriminate în Codul penal și următoarele fapte: “Art. 290 Traficul de influență (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lumea, trupul și diavolul - Ed. Agaton, 2009, pg. 25). Altă plăcută lui Dumnezeu și de folos cinstire a părinților este rugăciunea pentru toate cele de folos, iar după plecarea lor “acasă”, pentru odihna sufletului lor, într-un colț de Rai. Codul penal nu incriminează în mod distinct fapte de natura celor la care se referă porunca a V-a, însă în cadrul articolului 197 C. pen. sunt prevăzute și sancționate faptele de violență în familie cu referire expresă la membrii acesteia: “Art.
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și se răstea la copil: - Ți-am luat tabletă, ți-am luat telefon... Toate astea m-au costat milioane de lei... Ce mai vrei să-ți iau să nu mai fii așa ursuz? - Ia-mă de mână, spuse trist copilul. Codul penal reglementează în mod expres trei situații speciale de fapte de violență ce pot fi săvârșite de părinți asupra copilului: “Art. 198 Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă (1) Uciderea copilului nou-născut imediat după naștere dar nu mai târziu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
confuzia evenimentelor din decembrie 1989 și până în ziua de azi, am asistat, pe plan legislativ, la legalizarea multor fapte de o moralitate îndoielnică, dar care s-au înscris în categoria unei „emancipări a timpurilor moderne”. Sub acest fragil pretext, din codul penal au fost înlăturate infracțiuni considerate a fi cu un grad scăzut de pericol social, dar de a căror lipsă de moralitate nu vorbește nimeni deschis, din diferite motive. Avortul, potrivit dispozițiilor noului cod penal, nu mai constituie infracțiune decât
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
moderne”. Sub acest fragil pretext, din codul penal au fost înlăturate infracțiuni considerate a fi cu un grad scăzut de pericol social, dar de a căror lipsă de moralitate nu vorbește nimeni deschis, din diferite motive. Avortul, potrivit dispozițiilor noului cod penal, nu mai constituie infracțiune decât dacă fapta este săvârșită în condițiile și în împrejurările expres prevăzute în art. 199 C. pen. Altă infracțiune care intră în categoria celor săvârșite de către părinți (sau alte persoane) este “Art. 200 Vătămarea fătului
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
infracțiuni pot fi săvârșite numai de persoane ce au calitatea de părinți și numai asupra copiilor lor. Gama monstruozităților este extreme de largă în acest domeniu, astfel încât, copiii, prin nevinovăția și neputința lor fizică, sunt expuși, practic, tuturor infracțiunilor din codul penal. Deosebirea constă în faptul că, în toate celelalte cazuri, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, nu este obligatoriu ca făptuitorul să aibă calitatea de părinte al copilului victimă. PORUNCA A VI-A “Să nu ucizi!” (Ieș. 20
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
până în clipa iminentă a integrării ființei umane, în eternitate. Uciderea poate fi definită ca fiind suprimarea, prin orice mijloc, a vieții unei persoane. Funcție de gradul de vinovăție a făptuitorului, de mijloacele și de împrejurările în care o persoană este ucisă, Codul penal distinge următoarele infracțiuni cu privire la fapta de omor (ucidere): “Art. 186 Omorul (1) Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Tentativa se pedepsește. Art. 187 Omorul calificat (1
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și anume atunci când acesta, în momentul săvârșirii acțiunii de suprimare a propriei vieți, nu se afla în deplinătatea facultăților mintale. Ucigaș, în fata dreptei judecăți a lui Dumnezeu, este și persoana care, la cererea victimei, o ajuta să se sinucidă. Codul penal incriminează, de asemenea, această faptă, reglementând-o în cadrul capitolului “Infracțiuni contra vieții”: “Art. 188 Uciderea la cererea victimei Uciderea săvârșită la cererea explicită, serioasă, conștientă și repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
suferință și să încercăm să i le alinăm, nu să-l ajutăm să-și încredințeze sufletul pentru veșnicie în focul gheenei. Aceeași discuție comportă și fapta de a determina sau înlesni, prin orice mijloace sinuciderea unei persoane, faptă incriminată de Codul penal: “Art. 189 Determinarea sau înlesnirea sinuciderii (1) Fapta de a determina sau înlesni sinuciderea unei persoane, dacă sinuciderea a avut loc, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani. (2) Când fapta prevăzută în alineatul precedent s-a
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]