4,124 matches
-
în formularul "Foaie de observație clinică generală". ● Diagnosticul principal (reprezintă afecțiunea de bază pentru care pacientul primește serviciile spitalicești) - se codifică după CIM 10 - OMS. ● Diagnostice secundare (se referă la afecțiuni concomitente cu boala principala sau complicații ale acesteia) - se codifică după CIM 10 - OMS. Pentru investigațiile și procedurile efectuate pacienților se completează data începerii și terminării acestora în unitatea respectivă. ● Investigațiile și procedurile se vor înregistra codificat, în rânduri separate pentru fiecare prezentare a pacientului, în conformitate cu clasificarea Centrului de Calcul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155209_a_156538]
-
de precizie (vârful degetelor). LIMBAJUL MÂINILOR și ființa contemporană! Scrierea se realizează cu ajutorul mâinii; de obicei se scrie cu dreapta. Leonardo da Vinci (1452-1519) scria cu mâna stângă invers. . Limbajul gesturilor rămâne un limbaj important, numit astăzi limbaj digital, altădată codificat pentru surdo-muți din 1620. De asemeni, pentru există un limbaj pentru transmiterea la distanță cu semafoarele din 1791, CUM SALUȚI cu mâinile! Contactul corporal cere un ceremonial, anumite formule și reacții, gestul strângerii de mână fiind realizat cu presiune, ghidare
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
1887. Scorbutului i s-a pus capăt prin consumul de legume proaspete și suc de lămâie, dar vitamina C este descoperită de biochimistul maghiar, Albert Szent Györgyi, în 1932. Ea este înmagazinată în suprarenale ca acid ascorbic. L. J. Harris codifică dozajul zilnic necesar de vitamină C. Este indispensabilă în toate procesele vieții celulare. Absența ei duce la degenerescență, nervozitate. Consumul trebuie să fie mai mare primăvara. Sinteza acidului ascorbic a fost realizată de Howarth și Reichstein (1933). Tot Szent Györgyi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lui în lumea sacrului și îngemănarea sacrului cu profanul. Cunoașterea și asumarea mitului înseamnă pentru om, după Lucian Blaga, revelarea misterului, privilegiul de a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu ar exista un orizont?" Dramaturgiile orientale nu încearcă să creeze o iluzie realistă. Prezența recitatorului, care deschide drama, amintește constant de caracterul fictiv al evenimentelor reprezentate. Jocul stilizat al actorilor subliniază convențiile. Simbolistica gesturilor, a machiajului, a costumului este codificată într-un limbaj mut pe care tradiția l-a păstrat. Datorită acestui fapt, îndată ce eroul intră în scenă, spectatorul posedă multe informații despre el, care nu vor trebui exprimate prin cuvânt. Fiecare din formele dramaturgice orientale, și în special drama
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fel de matematică gândită care conduce totul și prin care trece totul." Grotowski 28, în clarviziunea sa, va sublinia contradicția efectuată de Artaud în analiza asupra teatrului balinez, care nu ține seama de faptul că semnele, în teatrul oriental, sunt codificate riguros, atât de bine, încât spectatorul le poate imediat decripta. O asemenea practică nu este transportabilă în Occident, unde nu există un ansamblu de semne recunoscute din punct de vedere cultural de un anumit grup social, ci unde fiecare artist
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
că publicul o surprinde întâmplător. Atelă. Farsă importată la Roma de la Atella, orășel din Campania, celebru pentru teatrul său popular. Autosacramental. Piesă într-un act jucată cu ocazia Sărbătorii Domnului în Spania despre misterul Euharistiei. Cheironomie. Ansamblu de reguli care codifică simbolica gesturilor mâinilor. Comedia. Piesă profană din teatrul spaniol care îmbracă, începând cu finele secolului al XVI-lea, o formă mixtă, amestecând elemente de tragedie și de comedie. Comedie eroică. Gen intermediar între tragedie și comedie, creat cu Don Sanche
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Viețile Sfinților, trasează un episod din viața unui sfânt sau a Fecioarei. Mister. Dramă sacră medievală al cărei subiect, împrumutat din Biblie sau din Viețile Sfinților, trasează misterul mântuirii (de la păcatul lui Adam până la înviere). Orchestic. Ansamblu de reguli ce codifică simbolica gesturilor corpului. Plantare. Dispunere a decorurilor pe scenă. Practicabil. adj.: denumește orice spațiu în care poate juca actorul. Protagonist. La origine, în Grecia antică, actor principal care conduce pe cel de-al doilea actor (deuteragonist) și pe cel de-
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
căci toți patru sunt mascați, spre deosebire de celelalte personaje, perechile de îndrăgostiți și servanta, care joacă cu fața descoperită. 58 Se numește lazzo o acțiune comică mimată, însoțită uneori de un embrion de dialog. Aceste clovnerii, aparent spontane, sunt de fapt codificate și repertoriate în centoni. Lazzo-ul muștii, în care Arlechinul degustă cu încântare o muscă pe care a capturat-o, este atât de celebru, încât Marivaux, în Arlequin poli par l'amour (Arlechin șlefuit de dragoste), se mulțumește să noteze: În timpul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
loc de Întâlnire publică și centru ideal În care adesea se odihneau osemintele unui erou, altarul pe care ardea focul de jertfă, izvorul de apă neîntrerupt, arheia, sediul magistraților, și teatrul - dădea viață unei dimensiuni ideologice În care cetățenii Își codificau propria identitate, pentru a se distinge nu numai de barbari, dar și de locuitorii celorlalte cetăți grecești prin celebrarea comună a cultelor și sărbătorilor. Polis devenea singura mijlocitoare către lumea zeilor, a cărei unică interpretă autorizată era. Un rol pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
istorică) valide pe diferite nivele ale unei structuri unitare (M. Molé). Această ultimă interpretare, care ar putea fi considerată structuralistă, se bazează de fapt pe o doctrină teologică prezentă În literatura pahlavi din secolul al IX-lea d.Hr., care codifică existența a trei nivele ale religiei (d¶n): cel „gathic” (g³h³nșg), adică nivelul cel mai profund și inițiatic; „ritualul” (h³dam³nsarșg), nivelul intermediar, cultual și devoțional; „legalul” (d³dșg), nivelul extern, la care se referă inscripțiile ahemenide sau informația lui Herodot. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de război, Însă faptul că același tip de jertfă - doi gali și doi greci - este din nou Împlinită În 216, după bătălia de la Cannae, ne dovedește natura magico-religioasă și sugerează totodată că alegerea victimelor nu a fost Întâmplătoare, ci era codificată de tradiții rituale. În aceste condiții, ne uimește faptul că autorii greci și latini uită ceea ce se Întâmplase chiar la ei acasă și văd În jertfele umane practicate de celți și germani un semn al barbariei. De fapt, aceste popoare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a) doi indivizi și două strategii, b) doi indivizi și trei strategii, c) trei sau mai mulți indivizi și două sau mai multe strategii. Cazul 1: Presupunem că există doi indivizi ,i j și două strategii pe care le voi codifica sub forma (0,1), pentru a fi mai simplu de urmărit argumentația. Din [d.2.4.1.3*], # 4A = și {(1,1), (1,0), (0,1), (0,0)}A.Presupunem, mai departe, că i și j au preferințe libertariene minimal-raționale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
respectă o condiție de raționalitate pe care o voi descrie în cele ce urmează. [d.6.1.5.1*]: Preferințe libertariene disjunct-monotone (Pldm): o relație de preferință individuală este libertariană disjunct-monotonă dacă, și numai dacă, oricare ar fi x aspectele codificate cu (0, 0.1, 0.2,...,1,...,n), atunci indică preferința pentru o cantitate (de ceva) mai degrabă mai mare decât mai mică; i.e. este preferat ori mai mult, mai degrabă decât mai puțin, ori mai puțin, mai degrabă decât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în cancerul pancreatic, sunt reprezentați de CYP1A1 și CYP1A2, care fac parte din superfamilia enzimelor citocromului P450 și au un rol în bioactivarea xenobioticelor, rezultând producerea de substanțe cu rol carcinogen. Gena citrocromului CYP1A1 este localizată pe cromozomul 15q22-24 și codifică arilhidrocarbon hidroxilaza, care are rol în activarea unor carcinogeni derivați din tutun: hidrocarburi aromatice policiclice, nitrozamine, amine aromatice. S-au identificat patru polimorfisme CYP1A1:CYP1A1 m1, care constă în substituția T→C la nivelul regiunii 3’ necodante a genei CYP1A1
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
o SAOR de 1,23. Interacțiunea fondului genetic ilustrat de polimorfismul genetic cu factorii de mediu este ilustrată convingător de riscul crescut de CP la subiecții cu deleția homozigotă GSTT1, mari fumători (OR=5,0). Se cunoaște faptul că enzimele codificate de gena GSTT1 au acțiune protectoare față de peroxidarea lipidică și stresul oxidativ și, în consecință, subiecții cu genotipul nul GSTT1 sunt expuși la acțiunea produșilor de peroxidare lipidică și la alterațiile produse de stresul oxidativ, care determină o serie de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
cu genotipul homozigot OGG1 rs1052133, GG (alela minoră fiind alela G) au o durată de supravețuire mai scăzută, iar genotipurile CC/ CG au o interacțiune slabă cu DZ la pacienții cu CP [44]. Ligazele S-au identificat trei gene care codifică ligaze ale ADN, ligaza 3 (LIG 3) având un rol activ în mecanismul BER și reprezentarea ADN-ului monocatenar, prin formarea unui complex stabil cu XRCC1. S-a evidențiat că genotipul LIG3 G-39A - AA are efect protector față de CP [45
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
și IGF2R, familia proteinelor de legare ale IGF (IGFBP 1-6) și proteinele care sunt implicate în semnalizarea intracelulară. Axul IGF are rol esențial în menținerea homeostaziei tisulare, reglarea ciclului celular, în diferențierea și migrarea celulară [61, 62]. Gena IGF 1 codifică o proteină cu o structură și funcție asemănătoare insulinei, iar receptorii IGF, au o supraexpresie în celulele neoplazice pancreatice. IGF1 are rol important în semnalizările care reglează proliferarea celulară, angiogeneza, invazia și controlul apoptozei [63, 64]. În ceea ce privește IGF2 acesta este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
inteligibile, și pe de altă parte, la capacitatea de a se asigura o decodificare corectă. Codificarea se referă la procesul de „convertire” a mesajelor (elaborate pe baza unor dispoziții concrete) într-un limbaj adecvat tipului de comunicare. Astfel, serviciile publice codifică mesajele prin „coduri”, cum ar fi: obligații, interdicții, permisiuni, sancțiuni, delicte, abateri civile sau penale, cod de procedură etc. Aceste mesaje codificate ajung la receptori (publicul, salariații) care decodifică mesajele, decodificarea fiind procesul prin care „codurile” (formulate într-un limbaj
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
decodificare a mesajelor. Astfel, în comunicare avem de-a face cu un proces de codificare „elaborarea mesajului pe baza unor coduri de specialitate” (concepte, formule, expresii, metafore, norme tehnice) și un alt proces opus, de decodificare „de transformare a mesajelor codificate în mesaje explicite”. Să luăm un exemplu: administrația publică transmite cetățenilor mesajul următor: „este obligatoriu ca toți cetățenii să fie corecți și să declare exact veniturile”. Mesajul are nevoie de explicație: ce înseamnă a declara „exact” veniturile; Ce venituri se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
asemenea, dacă în cazul Dragostei spirituale, pieptul miresei este expus, posibilă sugestie mariologică, aici, se întâmplă exact pe dos, mireasa este complet îmbrăcată. Distincția dintre erosul spiritual și cel profan funcționează astfel la nivelul acestei distincții dintre nuditate și vestimentație codificate cultural. Cecilia Cuțescu-Storck nu utilizează denudarea corporalității ca simbol negativ al carnalității amorului, ci dimpotrivă, într-un registru înalt, alegoric, al inocenței. Este evidentă transpunerea simbolică a unui topos precum Amor sacru- Amor profan (Dragostea spirituală-Dragostea profană) care apare codificată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la nivel corporal, se manifestă ca un sistem cu mai multe canale, care atrage participarea actorului În fiecare moment fie că vrea, fie că nu, deoarece este cea care spune “bună ziua“ interlocutorului Înainte de toate. Astfel, toate modurile de comportament sunt codificate și structurate de tradiție și norme sociale: comportamentul vocal, kinetic, tactil, teritorial sau proxemic, odorific, vestimentar, cosmetic, ornamental, exprimă În proporții diferite câte ceva din cel ce comunică (venituri, poziție socială, ocupație, personalitate, vârstă, motivație, etc.). Comportamentul vestimentar este o parte
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Pentru a-și verifica ipoteza, el a utilizat o metodă proiectivă - testul „povestirii”. Într-un cadru mai general de analiză el a utilizat, pentru testarea proiectivă, cântece populare, cărți umoristice, poeme, povești pentru copii, folosite în manuale publice, și a codificat gradul incidenței acelor elemente prin care se exprimă tocmai „impulsul spre sporirea capacităților”, adică nevoia de competență (need for achievement) în cuprinsul fiecăreia dintre narațiunile analizate. Ideea axială a fost aceea că literatura populară, poveștile populare „sunt reflectări ale spiritului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
totodată, expresia unui spirit al veacului, ce se difuzează în lume după modelul valurilor de imitație masivă în albia cărora se propagă modelul occidental ca model societal universal și civilizație planetară unică. La acest sistem de gândire, atît de bine codificat sub forma teoriilor modernizării, cum s-a precizat, s-au ivit reacții în țările întârziate într-o direcție teoretică nouă, insurgentă față de modelul sincronist de gândire, și aceste reacții au atins pragul teoretic mai întâi în Europa de Răsărit, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eterogen (oferta imperială de unire) care a provocat tranziția de la conștiința difuză de neam având ca țăruș ortodoxia și comuniunea de grai către precizarea tot mai lămurită a unei forme incipiente de conștiință națională. Lepădarea ortodoxie ancestrale în care era codificată, oricât de nelămurit încă, conștiința de sine românească, a produs un gol identitar ce risca să arunce în aer nu doar afacerea eclezială a unirii, cât însăși identitatea neamului românesc concrescută cu spiritualitatea ortodoxă. Caftanul ortodox, sub forma ritualisticii liturghice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]