7,311 matches
-
abandonat parțial această perspectivă, legând atitudinile de la locul de muncă de variabile care țin de viața din afara muncii. Această orientare va fi urmată de Rosa (2000), care-și înscrie cercetarea în cadrul modelului sistemului de activități. Poziționarea teoretică dă forță și coerență lucrărilor sale. Rosa arată că satisfacția în muncă nu depinde numai de caracteristicile sociobiografice. Ea este afectată și de aspirațiile pe care le dezvoltă subiectul în celelalte domenii ale vieții. Aceste rezultate îi îndeamnă încă o dată pe cercetătorii din psihologia
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
doar una printre altele.cercetările actuale urmăresc să pună în evidență rolul jucat de alte norme de judecată, precum norma de consistență. 4. Norma de consistență și evaluarea Individul are atitudini, adică poziții în raport cu obiectele. El manifestă comportamente. Consistența privește coerența pe care individul o arată la nivelul comportamentelor și atitudinilor sale ori al relațiilor între atitudinile și comportamentele sale. Exemplu: se va vorbi de consistență între atitudini și comportamente dacă un ecologist nu lasă gunoaie în natură după un picnic
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
comportamente dacă un ecologist nu lasă gunoaie în natură după un picnic. Expresia consistenței atrage aprobare socială. Consistența face obiectul unei dezirabilități sociale și, ca atare, constituie o normă de judecată. Channouf și Mangard (1997) au demonstrat caracterul normativ al coerenței. Ei au utilizat paradigmele de cercetare create de Jellison și Green pentru a demonstra că internalitatea este o normă. Channouf și Mangard au creat mai întâi un chestionar pentru măsurarea preferinței pentru consistență. Exemple de itemi conținuți de această scală
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
generatoare: determină semnificația și organizarea reprezentării sociale; • o funcție organizatoare: determină natura legăturilor dintre elemente; • o funcție consensuală: face ca valorile să fie împărtășite. Este baza comună și colectivă care definește omogenitatea unui grup; • o funcție de continuitate: asigură perenitatea și coerența reprezentării sociale. Reprezentarea este, de asemenea, constituită dintr-un sistem periferic care îndeplinește trei funcție (Abric, 1994): • prescrie comportamente, formând astfel o interfață între nucleul central și situații; • are o funcție de apărare; absoarbe evenimentele noi susceptibile de a amenința nucleul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
unitate de logică se constituie progresiv. Pentru toate temele clasici, asistăm la abandonarea orientării care consideră că indivizii sunt pasivi, și nu actori în construirea vieții organizaționale. Examinarea lucrărilor publicate ne arată că folosirea "modelului sistemului de activități" poate da coerență diversității pe care o relevam. El furnizează o logică de abordare susceptibilă să genereze noi piste de cercetare. Progresele teoretice sunt deja factori capabili să alimenteze cercetarea. Dar și alți factori pot juca acest rol: • reculul față de orientările dominante constituie
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Bizanțul a încetat să mai reprezinte un spațiu cultural activ, și până în zorii veacului XX, speculația filosofică a apusului a urmat cu preponderență o cale ce era mereu obsedată de canoanele gândirii formale, ce trebuia să împlinească mai ales exigențele coerenței și consistenței discursului, ca și a continuei căutări a ce este numit esență. Ultima sută de ani a consemnat o evidentă situație de criză care a fost rezultatul acestei direcții, cu toate că ea s-a dovedit extrem de productivă în plan practic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
așa cum au articulat-o bizantinii este meditația din spatele unei teme ce nu este nouă sau originală. Repetiția sau zăbovirea pe o idee este o modalitate comună în scriitura bizantină, la care se mai adaugă o aparentă lipsă de preocupare pentru coerența de ansamblu a textului. Multe din lucrările de filosofie ale umaniștilor bizantini dau impresia de eclectism din această cauză. Unde noi vedem eclectism și gândire disparată se indica, din perspectiva acestui model cultural, modalitatea personală a autorului de experiere a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ajutat însă pe Palama să găsească o cale de expresie a specificului experienței hesychaste ce a satisfăcut necesitățile discursive ale momentului, așa cum erau ele impuse de controversă, mai cu seamă în aspectele care contau. Logica aristotelică, cu cerințele sale de coerență și consistență, în care era bine exersat, l-au făcut atent pe Palama că în cazul experienței de tip mistic trebuie avută în vedere existența unui șir de antinomii care exclud apelul la formalismul logic. Conștiința că terenul pe care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în orice caz pe cale de clasicizare, valoarea lor fiind stabilită de un consens unanim”2. Tudor Vianu n-a fost niciodată un foiletonist în sensul curent al termenului, practicând o critică de tip universitar, aulic - academică, riguroasă, urbană, de o coerență clasică. Armonia elină a personalității se regăsea în scrieri de o exemplară stringență a demonstrației și de o arhitectură luminoasă, inconfundabilă. G. Călinescu impunea în peisajul literar interbelic trăsăturile unei personalități baroce, tumultuoase, proteice, copleșitoare, capabilă să traseze coordonate noi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
îi conține toate valorile proprii.”1 Iată de ce poema poate fi socotită embrion al marii creații eminesciene, păstrând asemănări cu opera începuturilor dar marcând încă mai numeroase și mai adânci deosebiri. Analiza ideaticostilistică a poeziei, de certă rigoare și stringentă coerență, reprezintă tocmai cuvenita demonstrație, valabilă, credem, și pentru cele mai sceptice spirite. Din enumerarea studiilor și articolelor consacrate poetului național s-a putut vedea că Vladimir Streinu a examinat cu atenție nu doar creația eminesciană ci și modul în care
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
fără exces, biografia autorilor, îngăduindu-și zborul planat asupra operei și contemplația estetică sistematică și consecventă. Trei autori diferiți ca structură intelectuală și ca posibilități exegetice au dat o Istorie unitară, ce-și afirmă cu superbă modestie organicitatea, coeziunea și coerența lăuntrică. Versificația modernă În 1966, Vladimir Streinu publica un masiv „Studiu istoric și teoretic asupra versului liber”, intitulat Versificația modernă (Editura pentru literaturăă, surprinzător prin noutate și originalitate chiar și pentru cei inițiați. 1 op. cit., p. 347 85 Lucrarea se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
activității acestora. Pentru a elimina dezavantajele existente în forma de evaluare actuală, trebuie elaborat un document central despre ce ar trebui institutorii să știe și să fie capabili să facă și determinate instrumentele de evaluare. Aceste documente ar oferi atât coerență cât și coordonare în activitatea de evaluare. Ele ar trebui să identifice condițiile și stimulentele care să sprijine formarea institutorului înainte de angajare precum și dezvoltarea profesională ulterioară. Standardele ar trebui să sugereze mecanisme de asigurare a calității prin stabilirea criteriilor de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ale diferiților parteneri ai școlii. Competența cheie nr. 10 - Să coopereze cu membrii echipei pedagogice la realizarea sarcinilor ce favorizează dezvoltarea și evaluarea competențelor vizate Componente: Să participe la echipa pedagogică, responsabilă de același grup de elevi, în vederea asigurării unei coerențe a acțiunii. Să colaboreze la conceperea și adaptarea situațiilor de învățare la definiția obiectivelor vizate și la evaluarea lor. Să lucreze la obținerea unui consens între membrii echipei pedagogice, atunci când acesta este cerut. Să stimuleze un grup de lucru, să
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
propria strategie - să elaboreze căile și mijloacele de acțiune - să estimeze durata - să elaboreze modalități de evaluare a acțiunii - să comunice concluziile activității III. Institutorul trebuie să fie capabil să predea într-o școală - El trebuie să asigure continuitatea și coerența activității didactice printr-o muncă în echipă în cadrul proiectului școlii și al proiectului ciclului respectiv. - El trebuie să cunoască locul școlii în sistemul educativ și în societate - familia și școala: informarea familiilor, locul părinților în școală, implicarea lor în viața
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
primi informații suficiente asupra sistemului educativ, în așa măsură că va fi capabil: - să situeze misiunile ciclului primar în raport cu misiunile celorlalte cicluri de învățământ și în special a celor din colegiu; - să cunoască demersurile și dispozitivele ce asigură continuitatea și coerența învățăturilor din ciclul primar în cadrul celor trei cicluri; - să cunoască structurile de administrație ale educației naționale și, prioritar, pe cele ce privesc ciclul primar, ca și reglementările în vigoare; - să identifice relațiile între școală și mediul său social, economic și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
vizualizarea vascularizației de tip „tumoral” (dilatații vasculare neregulate și tortuoase). De asemenea, se pot observa noduli intraductali, stricturi infiltrative sau ulcerate sau formațiuni polipoide cu caracter vilos care impun biopsierea [77-80]. O altă metodă de examinare intraductală este tomografia prin coerență optică [81]. Se obțin imagini similare cu cele din ultrasonografie, dar se folosește lumina infraroșie. Penetrația este limitată la aproximativ 1 mm, spre deosebire de sonda ecografică de 20 MHz care are penetrabilitate până la 10 mm (38). Sensibilitatea și specificitatea metodelor de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
extern 208 îl determina pe domnitor să nu ia nici o măsură serioasă de contracarare a acțiunilor vizibile pe care opoziția le pregătea împotriva sa209. Nota caracteristică a acțiunilor pe care le desfășura în această perioadă era mai degrabă lipsa de coerență. După ce, la începutul lunii decembrie 1865, anunța faptul că deputații vor avea din nou dreptul să interpeleze miniștrii, în clipa în care însuși noul președinte al Adunării își exprima regretul în primul său discurs pentru absența din cadrul forului legislativ suprem
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
neînțelegerile în cadrul elitei politice își fac apariția din nou. Dorința monarhului român de a demara procesul de modernizare era dublată de permanentele căutări și regrupări politice, specifice, de altfel, unei perioade de început. Consecințele acestei situații se vedeau la nivelul coerenței actului de guvernare și a modului defectuos în care se realiza comunicarea între legislativ și executiv. Acesta este contextul în care, după mai multe discuții și dispute între Ion Ghica, aflat în căutare de sprijin parlamentar pentru echipa formată în jurul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pe această cale parte a ființei naționale românești 755. Dorința monarhului român de a demara procesul de modernizare era dublat de permanentele căutări și regrupări politice, specifice, de altfel, unei perioade de început. Consecințele acestei situații se vedeau la nivelul coerenței actului de guvernare și a modului defectuos în care se realiza comunicarea între legislativ și executiv. Acesta era contextul în care, după mai multe discuții și dispute între Ion Ghica, aflat în căutare de sprijin parlamentar pentru echipa formată în jurul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a reacționa adecvat la schimbări, de a da o mare varietate de răspunsuri ) ; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a transforma; 6. capacitatea analitică, aptitudinea de a abstractiza; 7. aptitudinea de a sintetiza; 8. organizarea,coerența, capacitatea de a organiza un proiect, de a exprima o idee, de a crea ceva În așa fel Încât nimic să nu fie de prisos. Forțele creatoare din domeniul artei sunt supuse acelorași principii ca și cele din domeniul științelor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
centrate pe om. 2.2. Rețele informaționale naționale: - tehnologii pentru calculatoare și sisteme de calcul de înaltă performanță: * managementul inteligent al rețelelor; * securizarea și autentificarea accesului; * integritatea datelor; * servicii de bază cu interfață grafică și/sau multimedia; - dezvoltarea nucleului de coerență informațională; - servicii teleinformatice de interes public central și local pentru: * pregătirea ��i gestionarea forței de muncă; * ghișeul unic; * transporturi; * teleasistența și telediagnoza; - servicii teleinformatice pentru îmbunătățirea calității vieții și a nivelului cultural: * teleinstruire, supraveghere sănătate; * biblioteci, muzee; - teleinformatica pentru activități
HOTĂRÎRE Nr. 1095 din 30 decembrie 1995 privind aprobarea Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică "ORIZONT 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113640_a_114969]
-
soluții globaliste, de tip indemnitar, ineficiente și nefundamentate pe criterii riguroase de stabilire a pragului de sărăcie; - gestionarea abuzivă și ineficientă a fondurilor d asigurări sociale și fără consultarea partenerilor sociali, a modului de utilizare a acestora; - absența unor politici coerențe de combatere activă a șomajului; - lipsa unui dialog real, transparent și eficient cu partenerii sociali în conceperea unor soluții adecvate inserției sociale; - adincirea fenomenului de excludere socială (creșterea numărului copiilor abandonați, infracționalitatea juvenila etc.). În România, circa 28% din totalul
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
durabilă a României este pe cale să fie compromisă pe termen lung ca efect al dezechilibrelor severe la care au condus politicile bugetare expansioniste și aminarea reformelor decisive. În scopul soluționării dezechilibrelor existente, Guvernul va adopta un set de politici economice coerențe. Într-o primă etapă, Guvernul adopta un program de austeritate având ca principal obiectiv stabilizarea macroeconomică și demararea reformelor structurale care au fost aminate, astfel încât România să aibă un alt fel de guvernare decît aceea practicată anterior. În acest sens
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
agricoli, cu utilități și a unui ajutor de ordin logistic și informatic, s-a ajuns la sărăcirea intensă a acestora, pe de o parte, precum și la crearea unui grup extrem de avut de intermediari, de cealaltă parte; * lipsa unei concepții strategice coerențe, cu privire la rolul agriculturii în asigurarea unei politici de creștere economică durabilă, politicile practicate până în prezent fiind orientate exclusiv către asigurarea unui consum de subzistență. 6.4. Principii Pornind de la constringerile existente, Guvernul își propune abordarea politicii în domeniul agricol în
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
propune o deconcentrare a politicilor de resurse umane, în favoarea agențiilor și departamentelor specializate și ale administrației publice locale, îmbunătățirea managementului funcționarilor publici superiori, lansarea unor politici mult mai flexibile în domeniul salarizării și al condițiilor de angajare. În scopul promovării coerențe a actelor normative și a inițiativelor legislative, astfel încât ele să se subsumeze unei politici generale de dezvoltare, se intenționează o creștere substanțială a răspunderii Secretariatului General al Guvernului în ceea ce privește determinarea statutului și rolului funcționarilor publici, a standardelor profesionale necesare la
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]