10,875 matches
-
presă și familiarizarea studenților cu probleme pe care le poate ridica acest tip de comunicare. Obiective operaționale: - transmiterea informațiilor cu caracter științific; - stimularea interesului studenților; - valorificarea potențialului intelectual al studenților; - punerea în discuție a unor situații practice. Strategii didactice: - utilizarea conversației, mai ales a cele euristice; - explicații. Desfășurarea activității: Proiect de seminar 1tc "Proiect de seminar1 " Disciplina: Drept parlamentar Locul de desfășurare: Facultatea de Științe Politice Anul de studiu: III Tema: Procedura dezbaterii în plen Durata: 1 oră Obiective operaționale: - să
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Procedura dezbaterii în plen Durata: 1 oră Obiective operaționale: - să definească noțiunea de dezbatere în plen; - să enumere etapele dezbaterii în plen; - să demonstreze practic cunoașterea procedurilor specifice dezbaterilor în plen; - să elaboreze un proiect de lege. Strategii didactice: explicația, conversația, lucrul în echipă. Mijloace de învățământ: notițe, broșuri. Bibliografie: Ion Deleanu, Instituții și proceduri constituționale-tratat, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 2000; Constituția României. Desfășurarea activității: Proiect de seminar 1tc "Proiect de seminar1 " Disciplina: Conflicte internaționale Locul de desfășurare: sala de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
prezentarea aspectelor specifice crizei nord-coreene și înțelegerea de către studenți a contextului internațional. Obiective operaționale: - transmiterea informațiilor cu caracter științific; - stimularea interesului și a curiozității studenților; - punerea în discuție a unor situații practice; - valorificarea potențialului intelectual al studenților. Strategii didactice: - folosirea conversației, făcând cât mai mult uz de limbajul științific; - explicații în rezolvarea problemelor practice; - ca mijloace de învățământ, folosirea tablei, a markerelor, dispunerea băncilor. Desfășurarea activității: Proiect de seminar 1tc "Proiect de seminar1 " Disciplina: Dreptul mediului Data: 09.01.2006 Locul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
mediului și înțelegerea de către studenți a problemelor pe care le implică poluarea. Obiective operaționale: - transmiterea informațiilor cu caracter științific; - stimularea interesului și a curiozității studenților; - punerea în discuție a unor situații practice; - valorificarea potențialului intelectual al studenților. Strategii didactice: - folosirea conversației, mai ales a conversației euristice; - explicații în rezolvarea spețelor; - ca mijloace de învățământ: folosirea cretei și a tablei etc. Desfășurarea seminarului: Proiect de seminar 1tc "Proiect de seminar1 " Disciplina: Drept privat român Data: 8.10.2006 Locul de desfășurare: sala
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
studenți a problemelor pe care le implică poluarea. Obiective operaționale: - transmiterea informațiilor cu caracter științific; - stimularea interesului și a curiozității studenților; - punerea în discuție a unor situații practice; - valorificarea potențialului intelectual al studenților. Strategii didactice: - folosirea conversației, mai ales a conversației euristice; - explicații în rezolvarea spețelor; - ca mijloace de învățământ: folosirea cretei și a tablei etc. Desfășurarea seminarului: Proiect de seminar 1tc "Proiect de seminar1 " Disciplina: Drept privat român Data: 8.10.2006 Locul de desfășurare: sala de seminar Anul de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și însușirea terminologie juridice Durata: 2 ore Obiective operaționale: - să definească dreptul privat român; - să distingă dreptul public de cel privat român; - să interpreteze fenomenul evoluției dreptului românesc sub influența dreptului privat român. Strategii didactice: - frontal, individual; - metode: expunerea, explicația, conversația euristică, reflecția personală; - mijloace de învățământ: cursuri, culegeri de adagii latine, fișe de seminar. Bibliografie: E. Molcuț, Drept privat român, București, 2005; C. Tomulescu, Drept privat român, București, 1978; Vl. Hanga, Drept privat român, București, 1971. Proiect de seminar 1tc
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și detalierea principiilor dreptului comunitar; - dezvoltarea și explicarea informațiilor predate la curs; - explicarea hotărârilor și deciziilor CJCE care au confirmat și dezvoltat conținutul acestor principii; - soluționarea unor probleme care pot apărea în practică. Metode didactice a) metode generale: - dezbaterea, prelegerea, conversația, problematizarea, explicația, soluționarea de spețe și cazuri practice; - analiza unor texte de jurisprudență ale CJCE, dar și ale altor state membre prin care se consolidează și se particularizează aplicabilitatea acestor principii în dreptul intern. b) metode specifice: - studiu de caz practic
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
oră Scopul seminarului: seminarul își propune să familiarizeze studenții anului I cu o problemă filosofică controversată, și anume procesul lui Socrate, folosind ca suport dialogul lui Platon, Apărarea lui Socrate. Mijloace de învățare: texte filosofice. Metode de învățare: expunerea, demonstrația, conversația euristică. Competențe generale: 1. Formarea capacității de a înțelege contextul istoric complex din jurul anului 399 care a permis acuzarea și condamnarea lui Socrate. 2. Formarea capacității de a folosi cunoștințele de filosofie antică în dezbateri de idei intelectuale. Competențe specifice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
eminesciene cu alți autori contemporani lui. O6 - dezvoltarea capacității de dezbatere pe tema opțiunii lui Eminescu pentru conservatorism. O7 - cooperarea dintre elevi în enunțarea temelor și concluziilor dezbaterii. Forme de organizare: organizarea în grupuri de dezbatere. Metode și procedee: explicația, conversația dirijată, observația, jocul didactic, autoevaluarea. Mijloace de învățământ: tabele, texte conținând fragmente din opera autorului, sinteze din teoreticieni ai conservatorismului, harta. Bibliografie: Ion Bulei, Conservatori și conservatorism în România, Editura Enciclopedică, București, 2006; Joachim-Peter Storfa, Scrierile politice ale lui Mihai
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
elevilor față de importanța și sfera de aplicare a dreptului civil; - dezvoltarea capacității de apreciere a fenomenului juridic în general; - formarea unui spirit civic; - cultivarea spiritului justiției. - educative (caracteriale): - să-și amplifice spiritul de analiză și atenție; - dezvoltarea curiozității. Strategii didactice: conversația (expunerea dialogată); problematizarea; explicația; dezbaterea; exercițiul. Desfășurarea activității: Proiect de lecție 1tc "Proiect de lecție1 " Disciplina: Cultură civică Clasa: a VII-a Tema: Cetățenia Subiectul: Ce este cetățenia? Data: 18.01.2006 Durata: 50 de minute Obiective: - cognitive: - să cunoască
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
interes față de drepturile, libertățile și obligațiile cetățenești; - să dezvolte un simț civic privind conduita proprie și a celorlalți, în calitate de cetățeni ai României. - caracteriale: - să aprecieze potențialul civic al elevilor și respectul drepturilor cetățenești de către aceștia. Strategii didactice: Metode și procedee: conversația euristică, discuții în grup, dezbaterea, discuția-dialog, explicația, brainstormingul, jocul didactic. Mijloace de învățământ: manualul, un exemplar din Constituția României. Desfășurarea activității: 1. Moment organizatoric: - pregătirea materialului necesar pentru buna desfășurare a lecției; - asigurarea condițiilor de lucru. 2. Reactualizarea cunoștințelor: - se
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
sursă vie a forței sale, care e Încrederea maselor. Dar această forță este vizibilă, prezentă În vasta frescă socială din Drum fără pulbere chiar și atunci când este vorba de dușmanii ei, exponenții claselor exploatatoare. Un sentiment de panică răzbește prin conversațiile ușuratice din casa boieroaicelor Vorvoreanu, prin atmosfera dominată de regretul „paradisului” pierdut pentru totdeauna. (Ă). Scriitorul a Înțeles că În jurul canalului lupta Între clasele antagoniste ajunge la o Înverșunată Încleștare. De aici, din Înfățișarea vie, concretă a unor momente ascuțite
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în 1852, condamnat la moarte pentru activitate revoluționară, pedeapsa capitală fiindu-i apoi comutată în șase ani de închisoare. În temniță, a învățat mai multe limbi, între care și româna. A întocmit apoi lucrări de gramatică, precum și un manual de conversație maghiar-german-român-ceh-sârb. La îndemnul lui Jókai Mór, a publicat în 1857, în gazeta „Magyar Sajtó”, articolul Román népköltészet [Poezie populară românească], prima și o vreme unica sursă de informație pentru maghiari asupra poeziei populare românești. În acest articol, s-a bizuit
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
a se apropia de dumneavoastră. În ochii ei, sunteți deosebit de seducător(seducătoare); în ceea ce o privește, se simte cu totul în largul ei în prezența dumneavoastră. Această situație se aseamănă puțin cu cea a unei persoane care, prinsă într-o conversație în timpul mesei, își scoate treptat pantofii, fără să-și dea seama. Pantofii țin picioarele prizoniere. Ei ne incomodează. În vis, sunt foarte implicați la nivelul fantasmării și foarte legați de sexualitate. Se poate stabili cu ușurință o paralelă între situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Am muncit acolo ceva mai mult de doi ani, ceea ce e departe de a mă face o autoritate, dar mai mult decât suficient ca să mă simt plictisit până peste cap (Chandler, 1977, p. 117). Mărturisirea e nedreaptă: din corespondență, din conversații, din amintirile altor protagoniști ai aventurii sale filmice - de pildă, memoriile lui Howard Hawks - răzbate o cu totul altă variantă. Departe de a fi instituția represivă - variantă modernistă a spațiului concentraționar -, Hollywoodul prelungea, dincolo de spațiul virtual al filmului, lumea idilică
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să lipsească din această listă secvența jocului de șah solitar. O secvență recurentă în romanele lui Chandler, menită să sublinieze singurătatea fără leac a personajului. Ca pentru a marca distanța de lumea în care s-a trezit aruncat, Marlowe întrerupe conversația cu personajul care năvălise în apartamentul său, Carmen Sternwood, pentru a se deda unei ocupații de-a dreptul ritualice: M-am apropiat de o lampă cu picior, am tras de cordon ca s-o aprind, m-am întors, am stins
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
veritabilul studiu privind metodele de turnat monedele de aur, pe de altă parte, sunt opriri perfect cronometrate pe un traseu parcurs mereu în viteză. Același rol de temporizator îl au și cele câteva dialoguri absurde (cel puțin unul dintre ele, conversația lui Marlowe cu un barman, forțează granițele bunului-gust) presărate de-a lungul narațiunii. Ar fi de remarcat, de asemenea, modificarea limbajului detectivului, mai ales în relațiile cu polițiștii. E un semn de maturitate, desigur, dar și rezultatul experienței: a încasat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
infinit respect pentru ideea de bine și adevăr. Nici unul din ritualurile existenței de bărbat însingurat nu a suferit vreo metamorfoză spectaculoasă. Locuiește tot singur, în aceeași casă pe care o știm din The Long Goodbye, și e la fel de inofensiv-agresiv în conversațiile cu femeile. Toate acestea până la un punct. Din motive neelucidate la nivel psihologic, Marlowe renunță să mai trateze femeile ca pe niște delicate statui, a căror simplă atingere s-ar putea solda cu fărâmițarea lor instantanee. E drept că și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să-l deranjeze sticleții. Sarcasmul moralistului și ochiul nemilos al clinicianului social fixează în pagină o serie de tușe puternice. Înțelegem mai mult dintr-un astfel de scurt fragment decupat din realitatea banală a orașului decât din descrierile amănunțite ale conversațiilor lui Marlowe cu jurnalista Pauline Snow, din discuțiile cu căpitanul Gregory, din confruntările pe viață și pe moarte cu doctorul Bonsentir sau chiar din parteneriatul lipsit de entuziasm cu Eddie Mars. Robert B. Parker a scăpat din mână hățurile creației
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ajutat să spună o poveste despre o zi, focalizându-se pe sentimente și comportamente. Dacă clientul este receptiv, se sumarizează, și apoi se trece la strategia următoare. O privire în trecut. Această strategie cuprinde pur și simplu angajarea într-o conversație cu clientul despre cum a fost viața „înainte”. Înainte de problemele cu folosirea de droguri, înainte de dificultățile juridice, la serviciu sau în relații etc. Ce-și amintește clientul? Ce amintiri plăcute, speranțe, visuri sau planuri a avut persoana în trecut, la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Câteodată, totuși, trebuie plătite și niște datorii mai puțin documentabile și poate deveni regulă de corectitudine științifică a avertiza, spre exemplu, că tot ceea ce expunem nu s-ar fi putut naște fără stimulii primiți la lectura cutărei opere sau din conversațiile private cu cutare cercetător (Eco, 2000, p. 183). „Plătirea datoriilor” se poate vedea cel mai bine În lucrările autorilor americani, care amintesc În prefețe zeci de persoane care i-au ajutat În elaborarea lucrărilor respective. În general, se admite că
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Iar vrei să te pupe cucul armenesc și să te spurce, ca să nu-ți meargă bine toată ziua? (I. Creangă) sau „Să fie și din cauza absenței oricărui cuvânt Însoțitor, iarăși ca atunci când este are funcție predicativă?” (I. Iordan); - Într-o conversație, când unul dintre interlocutori răspunde prin mimică și gesturi: „- Ei, da! și Costică... - ? - Costică Arion...” (I.L. Caragiale). - după titlurile constituite din propoziții interogative directe: Ce-i de făcut? (N. Cernîșevski). Nu se utilizează semnul Întrebării după propoziții interogative indirecte, inclusiv
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dar nu era decât un moment din eternitate)”. Urmează apoi descrierea lipsei de oxigen și a asfixiei din ultimele momente: „Trebuie totuși să recunosc că am avut o carieră lungă: n-ar trebui să bombănesc, vorba bătrânului nostru grădinar”. „În conversații, continuă soția lui, el evoca adesea ziua morții cu seninătate și își imagina dinainte experiența aceasta pentru a încerca să mă obișnuiască și să se obișnuiască cu ideea că va veni și această zi” (C. Winnicott, 1977). Există un Test
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ei și sentimentul că nu va reuși niciodată să-și satisfacă mama” (Lamunière, 1993). Tânăra reproduce incapacitatea de a dialoga cu fiica pe care i-o reproșa mamei sale. Ea vorbește cu Katia ca și cu un adult, neputând susține conversația „normală”, ca de la mamă la fiică, pe care nu a experimentat-o în copilărie. Refugiul său în intelectualizare este o tentativă de a evita această situație dificilă. Observațiile lui Freud cu privire la echivalența dintre intelectualizare și rezistență în timpul curei sunt confirmate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acest obiect din mediul înconjurător care este bunicul. Ea încearcă să «psihizeze» această experiență. În jocul său cvasihalucinant, ea dialoghează cu ceea ce e pe cale să devină un obiect intern.” Putem remarca faptul că, de fiecare dată când bunicul intervine în conversație, copila se oprește brusc, atentă, și își reia activitatea abia atunci când acesta tace, ca și cum ea ar efectua o verificare a concordanței dintre obiectul intern și cel extern. Acest exemplu arată că eul care începe să se contureze este „conectat” la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]