KorAP: Find »[drukola/base=convorbire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...151 152 153 ...562 >

14,043 matches

Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753

în evidență prin excelență fenomenul, întrucât, ca foruri destinate comunicării între state, erau sensibile și înregistrau tendințele care se manifestau. În orice dezbatere, indiferent de temă, dialogul oficial se purta exclusiv între grupări de state sau reprezentanți ai acestora, astfel încât convorbirile personale între diplomați sau delegați la o conferință internațională începeau să devină suspecte, dacă aveau loc în afara grupurilor. La Organizația Națiunilor Unite, ca și în celelalte organizații internaționale, repartizarea statelor membre pe colegii electorale după criterii geografice, normală în orice

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
al rolului ONU și al lui U Thant. După 3 zile de ședinte, n-a urmat nimic. Stop cadru: ședinte amânate sine die. Restul lunii octombrie și toată luna noiembrie, nici o reuniune. Membrii Consiliului s-au întâlnit neoficial, au avut convorbiri personale, au văzut pe cei mari, au pregătit noi rezoluții, au dezbătut soluții, dar nici un semn de convocare. În această perioadă, l-am întâlnit mereu pe U Thant. El era de fapt secretar general interimar, dar candida pentru definitivarea pe

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
nu excludea însă unele ameliorări pe care autorii proiectului de tratat erau dispuși să le accepte dacă nu afectau principalele prevederi ale proiectului, nu erau prezentate sub forma unor amendamente oficiale și erau avansate verbal sau ca texte scrise în convorbiri cu oricare din cele două delegații (între acestea informarea reciprocă și coordonarea acțiunilor funcționau fără nici o defecțiune). * Contactele cu delegațiile țărilor nenucleare, în special ale celor mai influente dintre ele, au învederat faptul că, în condițiile în care vor fi

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
precum Brazilia, Italia, RF a Germaniei, Iugoslavia, Egipt, Japonia, Mexic, Suedia, susținută îndeosebi de sovietici, prin invocarea riscului de a se deschide o "veritabilă cutie a Pandorei", care ar putea cauza eșuarea proiectului. O tentativă vizând găsirea unei soluții prin convorbiri bilaterale româno-sovietice, la care a recurs conducerea României prin trimiterea la Moscova a ministrului adjunct al afacerilor externe, Mircea Malița, nu a dislocat Uniunea Sovietică de pe pozițiile sale rigide. Rezultatul negativ al acestui demers nu era însă unul concludent. Realitățile

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
A. Roșcin, a avut loc o discuție de circa două ore între el și autorul prezentului studiu. De reținut că diplomatul sovietic a propus ca, din rațiuni de evitare a unor posibile scurgeri imprevizibile de informații (aluzie la posibilitatea înregistrării convorbirii), întâlnirea să aibă loc în parcul de mici dimensiuni din jurul clădirii care adăpostește sediul ONU. Propunere acceptată. A. A. Roșcin a afirmat, direct și deschis, că "dorește să cunoască poziția delegației RS România în cadrul actualelor dezbateri cu privire la neproliferarea armelor nucleare

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
ca schimbul de păreri asupra chestiunilor abordate să fie continuat la acest nivel, iar într-un stadiu ulterior să aibă loc discuții între cele două delegații". Paragraful final al telegramei de informare consemnează: " Impresia ce s-a degajat din această convorbire este că sovieticii sunt preocupați de curentul critic ce se dezvoltă în Comisia politică și mai ales de propunerea avansată de unele state vizând amânarea deciziei finale până la sesiunea a XXII-a a Adunării generale" (Citate din telegrama cifrată nr.

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
în special de solicitarea acestuia ca dialogul pe temele abordate "să fie continuat la acest nivel". Ignorând acest aspect deosebit de important, care viza menținerea discuției la nivel de specialiști, în vederea apropierii pozițiilor și, pe această bază, ulterior, să aibă loc convorbiri "între cele două delegații" (ceea ce presupunea angajarea lor pe făgașul unui compromis acceptabil ambelor părți), ministrul s-a referit la întâlnirea dintre cei doi ambasadori în timpul audienței acordate la 9 mai șefului delegației sovietice, V.V. Kuznețov. Interpretând imprudența ministrului român

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Roșcin a început discuția prin a-mi reproșa "nerespectarea" înțelegerii convenite la prima întâlnire ca, în această etapă, discuția să se poarte la nivelul nostru. El și-a exprimat chiar surprinderea că ministrul C. Mănescu a abordat tematica respectivă în convorbirea cu V.V. Kuznețov și a reluat afirmația acestuia din urmă, în sensul că "amendarea tratatului nu ar fi fost posibilă în prezent, întrucât proiectul actual este rezultatul unui compromis în care s-a ținut cont de toate observațiile constructive și

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
ghemului de contradicții, clădit temeinic timp de peste trei decenii. 2. În 1966, la patru ani de la momentul cel mai critic din relațiile bipolarizate, când URSS încerca să planteze pe continentul american, în Cuba, capacitatea sa militară și când întâlnirea și convorbirile de la Viena dintre Hrușciov și Kennedy dezamorsa pericolul declanșării celui de-al treilea război mondial, la București, Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varșovia lansa, printr-o Declarație, provocarea de organizare și întrunire a unei conferințe

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
și adjunctul său, persoane trecute de 50 de ani, ne-au invitat să prezentăm opiniile părții române. Am făcut-o, conform înțelegerii din avion, cu completările necesare. Directorul bulgar a vorbit, de fapt, a citit numai el considerentele părții bulgare. Convorbirile le-am continuat în timpul mesei oficiale, la un restaurant pe Vitoșa. În autoturism, ne-a însoțit directorul adjunct, care a ținut să elogieze forma și conținutul intervențiilor noastre, după care, cu amărăciune a adăugat: Știți cum e la noi ? Eu

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
frunte pe ambasadorul Siegfrid Bock, care avea să fie adevăratul șef al delegației RDG, atât la reuniunea de la Helsinki, cât și la faza a II-a a Conferinței de la Geneva. În prima zi, când am sosit la Berlin, am început convorbirile, datorită inițiativei gazdelor, cu generalități, referiri la declarații publice ale șefilor de stat și miniștilor de externe ale RDG și României. Apoi am fost primiți, protocolar, de ministrul de externe. Seara, ni s-a organizat o cină informală, în patru

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
A doua zi, mașina ne-a dus la un fel de club diplomatic, unde ne așteptau cei doi diplomați est-germani și un vaporaș cochet, mult prea spațios pentru excursia a patru bărbați. Am fost invitați într-un salon, pregătit pentru convorbiri, care imediat au și început cu o interesantă introducere a ambasadorului S. Bock: "Am decis, cu aprobarea ministrului, să vă invităm să ne desfășurăm consultările, pe fond, în acest cadru mai plăcut, dar și mai sigur, adică mai discret. Deși

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
trebuie să marcheze un nou început, o nouă abordare a relațiilor interstatale. Am apreciat că orice "stângăcie" a oricărei delegații germane ar putea redeschide dosarul "Războiului Rece", ceea ce ar putea dăuna acestui nou început. Spusele noastre au destins atmosfera și convorbirile s-au desfășurat firesc, cu aprecieri la obiect ale ambelor părți pentru fiecare punct al conținutului și procedurii de urmat la reuniunea pregătitoare de la Helsinki. Seara, am fost invitați la dineul oficial, oferit în onoarea delegației române, la restaurantul din

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
loc decorativ, a fost cu MAE al URSS. Delegația română care s-a deplasat la Moscova era condusă de ambasadorul Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului. R. Neagu și cu mine eram din partea colectivului, un fel de experți în materie. La convorbiri, care s-au desfășurat la vila MAE, au participat și ambasadorul român de la Moscova, însoțit de un diplomat. De partea opusă a mesei de convorbiri se aflau peste 25 de persoane, de cinci ori mai mulți decât noi. Eram șocat

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
R. Neagu și cu mine eram din partea colectivului, un fel de experți în materie. La convorbiri, care s-au desfășurat la vila MAE, au participat și ambasadorul român de la Moscova, însoțit de un diplomat. De partea opusă a mesei de convorbiri se aflau peste 25 de persoane, de cinci ori mai mulți decât noi. Eram șocat, rușii căutau, după gândirea mea de atunci, să ne impresioneze, să ne arate și în acest context cât suntem de mici față de ei. Pozițiile celor

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
pentru a distinge unde am putea găsi posibile alianțe în promovarea intereselor României. Eram conștienți că sechelele Războiului Rece se vor reflecta în fiecare pas al Conferinței. Abordarea avea izul politicii de bloc și aici am concentrat preocupările noastre în convorbirile cu delegații statelor nemembre ale NATO și Tratatului de la Varșovia. Insistențele noastre de includere în normele de procedură a prevederii referitoare la scoaterea reuniunii din limitele dialogului bloc-bloc începuseră să fie mai bine înțelese și erau un bun câștigat pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
scrisoarea de rigoare, fiind astfel acreditat și în calitate de Reprezentant adjunct al Delegației permanente a României pe lângă UNESCO. Greul abia începea... Am făcut vizite de prezentare la Directorul general, Federico Mayor, precum și la alți membri ai conducerii organizației. Am avut o convorbire îndelungată și cu Henri Lopes, director general adjunct, poet congolez, fost ministru de externe, cu care negociasem în Congo (B), cu ocazia unei vizite a șefului statului. Ne-am amintit un incident în care fusesem amândoi implicați. Memoria ne-a

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
pentru colegi și cei ce au urmat școala acolo. Concomitent cu pregătirea dezbaterilor din Consiliu, am făcut demersuri constante la redacția revistei "le Courrier" a UNESCO, în vederea publicării unui studiu sau articol despre viața și opera poetului. După mai multe convorbiri, am obținut acordul pentru rezervarea unui spațiu în numărul varia al revistei, care era în stadiu avansat de pregătire a apariției, la începutul anului 1989, adică tocmai anul centenarului. Condiția era clară, studiul sau articolul trebuia să fie prezentat în

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
reușita depindea de mai mulți factori. Mai întâi, obținerea acordului Secretariatului și includerea lucrării în programul de editare. Nu era simplu, dată fiind multitudinea cererilor și urgența pe care o presupunea demersul nostru, pentru ca volumul să apară în 1989. În convorbirile repetate și prelungite cu directorul de resort și specialiștii din Secretariat, am reușit să obțin acordul de principiu, urmând să fie găsită editura interesată, care să răspundă exigențelor comenzii și mai ales, la un preț rezonabil. Apoi, ce volum de

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
bun negociator) și adjunctul său, în persoana autorului acestor rânduri. Aici au fost elaborate materiale documentare, analize și sinteze despre Mișcare, proiecte de mesaje adresate Conferințelor la nivel înalt și Reuniunilor ministeriale ale Mișcării de Nealiniere, precum și punctaje orientative pentru convorbiri cu reprezentanți ai țărilor nealiniate. În "Revista de Studii" a Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale, au fost publicate primele materiale despre istoricul Mișcării de Nealiniere, despre doctrina ei și obiectivele urmărite. Inițial, demersurile diplomaților români au fost privite

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
cu trupe la manevre militare ale Tratatului de la Varșovia și neacceptarea unor acțiuni similare pe teritoriul național; ● poziția consecventă privind desființarea concomitentă a Tratatului de la Varșovia și a Alianței Nord-Atlantice; ● rolul dinamic pe plan internațional în favoarea păcii și independenței. În convorbiri au fost evocate, de asemenea, principalele inițiative ale României la ONU.: ● Acțiuni pe plan regional în vederea dezvoltării relațiilor de bună vecinătate între state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite (august 1960 și septembrie 1963); ● Consecințele economice și sociale ale cursei

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
solicitări de asistență urgentă. Domnule Berkol, am răspuns, nu am nicio știre despre o asemenea catastrofă. Vă rog să îmi dați voie să verific și vă comunic răspunsul privind o eventuală alertă prin intermediul Oficiului pe care îl conduceți. După încheierea convorbirii, am telefonat imediat șefului de misiune, ambasador Constantin Ene. El încă nu venise acasă, fiind la o întâlnire cu delegația SUA la Conferința Comitetului de Dezarmare de la Geneva. Am telefonat la Misiunea Permanentă, dar diplomatul de serviciu nu avea nicio

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
unor posturi de radio și televiziune anunțau cutremurul și evaluau posibile victime și pagube. A doua zi, devreme, m-am dus la misiune. Imediat ce a venit, am discutat cu șeful misiunii. Situația nu era clară. Din țară, nicio știre. În timpul convorbirii, intră în birou un diplomat, Secretar I, care era și secretar de partid. Fiind informat asupra măsurilor luate, a reacționat imediat, afirmând că, prin acțiunile întreprinse, fără să am instrucțiuni clare de la Ministerul Afacerilor Externe, am adus grave prejudicii țării

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
perioada 1961-1966. De la 1 decembrie 1966, după formarea guvernului de "mare coaliție" (U.C.D.-P.S.D.), ministru de externe a devenit Willy Brandt (P.S.D.), iar cancelar, Kurt Georg Kieseinger. 4 Cu regret, trebuie să confirm acest lucru, deoarece, în cursul convorbirilor, nu a fost evocată problema renunțării de către România, prin Tratatul de pace (1947), la pretențiile sale față de Germania și că tot ceea ce i se datora pentru țițeiul și cerealele livrate în cursul războiului, a rămas ca un cadou pe care

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Rwanda, cu reședința la Kinshasa. * Acest text reprezintă studiul introductiv la corpusul de documente "Politica independentă a României și Relațiile româno-chineze 1954-1975 Documente", apărut sub egida Arhivelor Naționale ale României 2008 București, a cărui editare a fost coordonată de semnatar. * Convorbirea era mijlocită ca interpret de semnatarul acestor rânduri. ** Delegațiile române au fost însoțite de un interpret de limba chineză, în persoana semnatarului. *** Li Xiling Guo Junqing "Yi zai Luomaniya de wangshi" Waijiaoguan Dierji Beijing Shijie zhishi chubanshe 2003 ; Li Xiling

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]