7,252 matches
-
nu de puține ori plătea datoriile săracilor reclamați la judecăți, moare probabil, otrăvit de Gheorghe Duca. Ștefan Petriceicu fusese un domn slab și influențabil. Antonie Ruset, cel pârât la turci de boierii grupați în jurul lui Gheorghe Duca (între ei și cronicarul Miron Costin), ucis în chinuri atroce, fusese „nelacom, bun la judecăți, libovnic”, ultima trăsătură având-o și fiul său, Alexandru Ruset, ale cărui chefuri rămân de pomină în multe din letopisețele cronicarilor moldoveni. Un spațiu mai larg ocupă evocarea lui
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
grupați în jurul lui Gheorghe Duca (între ei și cronicarul Miron Costin), ucis în chinuri atroce, fusese „nelacom, bun la judecăți, libovnic”, ultima trăsătură având-o și fiul său, Alexandru Ruset, ale cărui chefuri rămân de pomină în multe din letopisețele cronicarilor moldoveni. Un spațiu mai larg ocupă evocarea lui Gheorghe Duca, a cărui domnie nefastă a polarizat resentimentele tuturor cronicarilor. Răutatea lui Duca era celebră și dincolo de hotare, fiind cunoscută de vecinii turci, tătari, greci și sârbi. Duca este pizmaș, „îndelungareț
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
judecăți, libovnic”, ultima trăsătură având-o și fiul său, Alexandru Ruset, ale cărui chefuri rămân de pomină în multe din letopisețele cronicarilor moldoveni. Un spațiu mai larg ocupă evocarea lui Gheorghe Duca, a cărui domnie nefastă a polarizat resentimentele tuturor cronicarilor. Răutatea lui Duca era celebră și dincolo de hotare, fiind cunoscută de vecinii turci, tătari, greci și sârbi. Duca este pizmaș, „îndelungareț” la mânie, lacom de averi, iar doamna sa îi seamănă întru totul. Jafurile și abuzurile săvârșite pentru a smulge
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
vistiernic, și Andrei Șipoteanu, vornic, pedepsiți vara, sunt dezbrăcați, unși cu miere și legați la stâlp. Luat prizonier de polonezi, Duca nu mai poate fi salvat cu banii trimiși pe ascuns de doamna lui, aflată la Constantinopol. Morții lui Duca cronicarul îi consacră o pagină sarcastică: în trupul domnitorului s-ar fi găsit pietre prețioase. Constantin Cantemir este lăudat pentru că, deși necărturar, știa bine turcește, avea limba dulce, era milostiv și nelacom. Domnia lui a fost tulburată de incursiunile pline de
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
de-a doua domnii a lui Mihai Racoviță. În cronică sunt incluse și știri despre evenimente externe: informații despre domnia regelui Carol al XII-lea al Suediei și conflictul acestuia cu țarul Petru cel Mare, descrierea luptei de la Poltava. Limba cronicarului se caracterizează printr-o mare claritate, o topică apropiată celei actuale, printr-o cursivitate rece, asemănătoare expunerii unui istoric. Ediții: Letopisețul Țărei Moldovei de la Ștefan sin Vasile vodă, de unde este părăsit de Miron Costin logofătul, în Letopisițele Țării Moldovii, II
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
exemplu), săli de ședințe, mai cu seamă parlamentare, redacții, locuințe particulare. Stilistic, O viață de om, ca de altfel întreaga proză a lui I., include particularități de tipul celor întâlnite în opera lui Neculce, combinate cu altele, care amintesc de cronicarii munteni. Impresionantă pe mari porțiuni prin acuitatea și profunzimea observațiilor este și memorialistica de călătorie (Pe drumuri depărtate, 1904, Drumuri și orașe din România, 1904, În Franța, 1921, Câteva zile prin Spania, 1927, America și românii din America, 1930, ș.a.
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Al. Sihleanu. Despre Delavrancea scrie N.I. Apostolescu, iar Gala Galaction despre Iulia Hasdeu. Preocupându-se în mod constant de istoria literaturii române, revista a inclus în paginile ei lucrări referitoare la Codicele Voronețean și Psaltirea Șcheiană, la Antim Ivireanul și cronicarul Constantin Filipescu. Despre D. Bolintineanu exprimă păreri V.D. Păun, iar P.V. Haneș își continuă acțiunea de aducere în actualitate a lui Alecu Russo. Sunt prezentate numeroase documente literare inedite referitoare la V. Alecsandri, I. Ghica, Iancu Alecsandri. La evoluția romanului
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
evenimentelor cuprinse între 1290 și 1688 cu o completare până la 1690), autorul, identificat de N. Iorga în persoana logofătului Stoica Ludescu, „slugă bătrână” în casa Cantacuzinilor, produce indiscutabil literatură. Căci prelucrarea și reașezarea datelor în funcție de comandamentele ce dirijează demersul unui cronicar partizan reprezintă un pas decisiv spre literaturizare, pe care Stoica Ludescu ori altcineva îl face cu destulă dezinvoltură. Este îndemnat de o atitudine prezentă încă din etapa selecției faptelor și care ar declara un soi de simpatie rezervată celor „săraci
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
aceștia o vor lua [pedeapsa], precum zice la Sfânta Evanghelie: «Cum ați judecat, așa vi să va judeca, și cum ați măsurat, așa vi să va măsura»”, ori constatată cu satisfacție: „Luară-și și ei plată după faptă”. În scrisul cronicarului, în textul său încărcat de patimă, stigmatizator (în care drumul spre imprecație este cu grijă netezit), violent în acuză și în vehemența denunțului (moral) și aprig (dar și abil) în atitudine, compunerile pamfletare se alcătuiesc fără dificultate. Provocatorii întâmplărilor, din
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
aprig (dar și abil) în atitudine, compunerile pamfletare se alcătuiesc fără dificultate. Provocatorii întâmplărilor, din care mereu ofensații și „obijduiții” Cantacuzini ies în pagubă, sunt urmăriți cu meticulozitate. Voievodului Radu III Mihnea, omorâtorul de boieri (victimele lui sunt înșirate de cronicar într-o cutremurătoare „listă”), primul mare inamic al patronilor săi, îi este cercetată cu multă culoare originea (pe care insul o falsificase), îi este dezvăluită lipsa de onestitate (călcase o „convenție” cu Cantacuzinii), iar țelurile lui combatante (antiturcești) sunt taxate
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Dumitrașco vel-vistier Țarigrădeanul”, pilde de nerecunoștință și de infamie. Drept contrapondere, se propune, firesc, panegiricul. Patetic în tot ce întreprinde (și în culpabilizări, și în entuziasme), reașezând valorile într-o lume care nu mai este a istoriei, ci a povestirii, cronicarul face din eroul exemplar o efigie impusă viitorimii. Pilduitor este nu Șerban Cantacuzino (singurul din neam ce atinsese până atunci suprema poziție ierarhică), ci tatăl acestuia, postelnicul Constantin Cantacuzino, căruia îi sunt elogiate bunătatea, înțelepciunea, prudența, generozitatea, abilitatea și priceperea
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Cronicile românești, II-III, îngr. și pref. N. Simache și Th. Cristescu, București, 1942; Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), îngr. și introd. Constant Grecescu și Dan Simonescu, București, 1960; Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii creștini (Letopisețul cantacuzinesc), în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1984, 77-213. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. III, fasc. 2; I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Vieții lui Nifon” în „Istoria Țării Românești de când au descălecat românii”, BOR, 1958, 9; Constant Grecescu, Dan Simonescu, Introducere la Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), București, 1960, I-LXII; Eugen Stănescu, Valoarea istorică și literară a cronicilor muntene, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, București, 1961, V-CXXVI; I.I. Georgescu, O copie necunoscută a „Letopisețului cantacuzinesc”, MO, 1961, 7-9; Cioculescu, Varietăți, 29-44; Zamfirescu, Studii, 184-231; Pavel Chihaia, A fost Negru Vodă un personaj real sau legendar?, „Magazin istoric”, 1969
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Asupra cronicilor muntene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Continuitate și salt în transmiterea variantelor „Letopisețului cantacuzinesc”, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Legende: reflexe în istoriografie, RITL, 1978, 1; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 11-88; Dicț. lit. 1900, 504-505; Mazilu, Vocația, 66-74; Cătălina Velculescu, Din nou despre „Cronica paralelă” și „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1994, 3; Mazilu, Noi, 189-193, 195-203. D.H.M.
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
noi principii, subliniate de Vladimir Colin în articolul din ultimul număr intitulat La capăt de drum. În afara rubricilor „Poezie” și „Proză”, importantă este cea de „Critică”, susținută de revizuirile din „Ferestre”, „Revista revistelor”, „Săptămâna”. Încă din primele numere Paul Cornea, cronicar literar, va susține că „adevărata critică pornește din sociologie”, luându-l ca exemplu pe C. Dobrogeanu-Gherea. În numele acestei noi orientări, va aprecia că filosofia din romanul Moartea cotidiană al lui Dinu Pillat „este una profund decepționistă, a zădărniciei luptei și
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
le-a indicat el.” Cât privește statutul criticului literar, crede că este „un creator de puncte de vedere noi în raport cu o operă”, căreia, prin interpretările, prin semnalarea unor aspecte nesesizate de cititor, îi întreține longevitatea. Fără să fi fost un cronicar literar sistematic, R. și-a exprimat opinia despre unii dintre cei mai însemnați contemporani. Despre poeți a scris adesea necomprehensiv. Excepție fac articolele consacrate lui Tudor Arghezi, Ion Pillat, Al. A. Philippide, G. Topîrceanu. La Arghezi, poezia Blesteme i se
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
articole despre Perpessicius, Constant Tonegaru ori Pompiliu Constantinescu. Acestuia din urmă i se reproșează, de exemplu, carența în „înțelegerea vie a epocilor și a generațiilor în raporturile lor cu zodia particulară a fiecărei opere de artă”. Abia prin Cică niște cronicari... (1970), rezultat al unei „campanii” de critică a criticii duse de-a lungul a aproape doi ani în revista „Tomis”, rolul jucat de R. își găsește replicile definitorii. Fără a se reduce la stilistica ei, particulară cu adevărat, critica lui
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
o animă și muntenească prin otrăvurile și malițiozitățile ce o compun, melanj de artificialitate și oralitate, de sarcasm și înclinație către calambur. „Combinație inelucidabilă între facondă și căzneală”, emisă cu „o ușurință anevoioasă a exprimării”, maniera criticului este a unui „cronicar cu sămânță de vorbă”, care prețuiește „risipa, ocolurile, introducerile, parantezele. Până să ajungi să afli ce vrea să spună, trebuie să te înarmezi cu răbdare” (Nicolae Manolescu). Alt critic (Gheorghe Grigurcu) i-a aproximat plastic identitatea stilistică prin imaginea „reunirii
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
practicat de către criticii din generația anterioară, un Șerban Cioculescu, de pildă: mai aproape de studiu, de dezbatere, cu inserții polemice în segmentul de «critică a criticii» care nu lipsește mai nici unuia din aceste ample comentarii critice.” În acest context, Cică niște cronicari... este volumul cel mai important, definitoriu, al lui R. Rolul semnificativ al comentatorului - critic relevant de proză și comentator minor de poezie - a fost jucat în critica criticii; mobilizarea lui predilectă se face nu în calitatea de prim interpret, ci
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
timpului trebuie menționate reproșurile unor critici privind prudența lui R. în orientarea tirului, țintele lui fiind selectate preponderent din rândul criticilor tineri, lipsiți de influență politică și deci de posibilitatea de a reacționa pe linie socială sau administrativă. Cică niște cronicari... mai conține un dialog cu Toma Pavel despre „călinescianism” ca fenomen epigonic: deși perspectiva este lucidă și echilibrată, epoca l-a receptat fie drept scandalos, fie plin de curaj. Următoarele volume de cronici - Colocvial (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor), Explorări în
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
înțelegerea aceasta a felului în care orice carte e construită pe altă carte, a felului în care interpretarea este parte integrantă din însuși textul de bază. VIRGIL NEMOIANU SCRIERI: Confluențe literare, București, 1966; Cărți, autori, tendințe, București, 1968; Cică niște cronicari..., București, 1970; Selecție din selecție, București, 1972; Agârbiceanu și demonii. Studiu de tipologie literară, București, 1973; Colocvial, București, 1976; Explorări în actualitatea imediată, București, 1978; Noi explorări critice, București, 1982; De la imperfect la mai puțin ca perfect, București, 1987; Nu
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
115-118; Zaciu, Lancea, 233-237; Grigurcu, Critici, 272-297; Martin, Paranteze, 145-149; Tomuș, Mișcarea, 297-299; Felea, Prezența, 11-15; Mircea Popa, Cornel Regman sau Demonul negației, ST, 1984, 11; Dobrescu, Foiletoane, III, 145-152; Florin Faifer, Expertize critice, CRC, 1990, 17; Cornel Ungureanu, Profesiunea: cronicar literar, O, 1990, 25; Aurel Martin, Profil critic, RL, 1990, 35; Grigurcu, Peisaj, I, 57-65; Mihai Dragolea, Hărnicia de după ovații, VTRA, 1993, 9; Ștefan Aug. Doinaș, Starea de critică, JL, 1994, 39-42; Ion Simuț, Un sceptic incurabil, JL, 1994, 39-42
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Simuț, Un sceptic incurabil, JL, 1994, 39-42; Gheorghe Grigurcu, Adnotări la Cornel Regman, JL, 1994, 39-42; Ion Pop, Ținuta independentă, ST, 1994, 12; Negoițescu, Scriitori contemporani, 368-374; Alexandru Paleologu, O biografie a operei, JL, 1996, 49-52; Florin Mihăilescu, Singur printre cronicari, ST, 1998, 11-12; Nicolae Manolescu, Luciditatea cronicarului, RL, 1999, 30; Constantin Novac, Cornel Regman, TMS, 1999, 7; Nicolae Balotă, „Plânge raftul”, RL, 1999, 32; Dicț. esențial, 719-721; Dimisianu, Lumea, 394-399; Gheorghe Grigurcu, Ultimul Cornel Regman, RL, 2001, 37, 38; Barbu
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Gheorghe Grigurcu, Adnotări la Cornel Regman, JL, 1994, 39-42; Ion Pop, Ținuta independentă, ST, 1994, 12; Negoițescu, Scriitori contemporani, 368-374; Alexandru Paleologu, O biografie a operei, JL, 1996, 49-52; Florin Mihăilescu, Singur printre cronicari, ST, 1998, 11-12; Nicolae Manolescu, Luciditatea cronicarului, RL, 1999, 30; Constantin Novac, Cornel Regman, TMS, 1999, 7; Nicolae Balotă, „Plânge raftul”, RL, 1999, 32; Dicț. esențial, 719-721; Dimisianu, Lumea, 394-399; Gheorghe Grigurcu, Ultimul Cornel Regman, RL, 2001, 37, 38; Barbu Cioculescu, Cornel Regman - cu cărțile pe masă
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
, Victor (pseudonim al lui Victor Cronberg; 21.VII.1898, Galați - 5.VII.1934, București), gazetar, dramaturg, cronicar dramatic și traducător. Venit în capitală imediat după primul război, R. devine o figură cunoscută a mediului politic și teatral bucureștean. Cu apetență pentru ziaristică, va colabora la ,,Scena”, ,,Rampa”, ,,Facla”, ,,Curentul” (al cărui prim-redactor va fi), ,,Dreptatea”, ,,Aurora
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]