3,849 matches
-
Pohilă, Vlad. Dualul ex-iugoslav: ieri și azi, posibil și mâine: [despre lit. și cultura din Serbia și din Slovenia] / Vlad Pohilă // BiblioPolis. - 2006. - Nr 3. - P. 50-63. Pohilă, Vlad. Indice tematic la “Cugetări” [de N. Iorga] / Vlad Pohilă // Iorga, Nicolae. Cugetări.-Chișinău: Prometeu, 2005. - P. 281-322. Pohilă, Vlad. [Inițiere, pentru elevi, în ortografia limbii române] / Vlad Pohilă // Dicționar ortografic al limbii române (DOR). - Ed. a 2-a. - Chișinău, București; Litera, Litera Internațional, 2003. - P. 5-11. Pohilă, Vlad. Legenda Constantin Tănase: [la
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
2007. - Nr. 1-3. - P. 180-187. Pohilă, Vlad. Mircea Vulcănescu, o dimensiune frapantă a existenței românești: [postf.] / Vlad Pohilă // Mircea Vulcănescu. Litanii pentru trei stări: Poezii. Traduceri. Teatru. - Chișinău: Prometeu, 2004. - P. 151-168. Pohilă, Vlad. Nicolae Iorga, un fericit prilej de cugetare - pentru noi, despre noi :[pref.] / Vlad Pohilă // Nicolae Iorga. Cugetări. - Chișinău: Prometeu, 2005. - P. 5-16. Pohilă, Vlad. Patru secole de literatură română văzute de la Praga (și, parțial, de la Chișinău) : [rec. la cartea “Slovnik rumunskych spisovatelu”, Praha ;2001] / Vlad Pohilă // Limba
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
dimensiune frapantă a existenței românești: [postf.] / Vlad Pohilă // Mircea Vulcănescu. Litanii pentru trei stări: Poezii. Traduceri. Teatru. - Chișinău: Prometeu, 2004. - P. 151-168. Pohilă, Vlad. Nicolae Iorga, un fericit prilej de cugetare - pentru noi, despre noi :[pref.] / Vlad Pohilă // Nicolae Iorga. Cugetări. - Chișinău: Prometeu, 2005. - P. 5-16. Pohilă, Vlad. Patru secole de literatură română văzute de la Praga (și, parțial, de la Chișinău) : [rec. la cartea “Slovnik rumunskych spisovatelu”, Praha ;2001] / Vlad Pohilă // Limba Română. - 2003. - Nr. 4-5. -¬ P. 194-197. Pohilă, Vlad. Prinos unor
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
o finalitate hotărâtă. Caută să creeze o stare sufletească aptă să presimtă, să perceapă semnele timpului, așa cum au procedat și Sfinții Părinți. Are conștiința unei vocații imnografice, pe care o consideră însă semn al lipsei de trezvie și de smerită cugetare, și, în consecință, încearcă să se cenzureze permanent pentru a nu cădea în patima nălucirii și a părerii de sine. Prin poezie năziește să se ridice la o stare sufletească aptă de o mistică ascetică autentică, invitând pe toată lumea la
Gabriel Iordan-Dorobanțu () [Corola-website/Science/312796_a_314125]
-
la noi pictorul Bednarik. În toate manifestările sale trecute ca și în cea recent din sala „Arta”, artistul nu s-a mulțumit numai să reia cele ce vede: o pajiște, un copil, o floare, dar a încercat întotdeauna să exteriorizeze cugetări profunde în legătură cu problemele ce zguduie sufletul omenirii și picture d-sale învăluie o lume de concepții interesante”. Fulmen (...) Deținînd între timp modeste îndeletniciri dar și pe aceea de caricaturist la revista Furnica, Bednarik și-a putut deschide prima expoziție personală
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
Culturală “Virgil Caraivan” ( 1933 ). A efectuat săpături arheologice, a activat în cadrul Academiei Bârlădene, a colaborat la multe reviste și ziare din țară, bucurându-se de prietenia celor mai de seamă scriitori români ai timpului. A scris nuvele, povești, traduceri, scrisori, cugetări, articole și cronici. S-a stins din viața în 1966, în București, lăsând 18 volume și sute de articole.
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
a culturii românești, și deci și a filosofiei autohtone, este discontinuitatea în evoluția ideilor și a inițiativelor culturale. Obsedată de ideea continuității, cultura românească nu a reușit, decât foarte rar, să înfăptuiască o activitate creatoare neîntreruptă. Nici în ce privește libertatea de cugetare nu s-a putut asigura continuitate, deoarece perioadele de interdicție au alternat cu perioadele de exprimare nestingherită a ideilor. Cultura și cugetarea românească au chestionat limitele capacității proprii de creativitate și proiectele ratate din societatea românească.” Gânditorii români s-au
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
cultura românească nu a reușit, decât foarte rar, să înfăptuiască o activitate creatoare neîntreruptă. Nici în ce privește libertatea de cugetare nu s-a putut asigura continuitate, deoarece perioadele de interdicție au alternat cu perioadele de exprimare nestingherită a ideilor. Cultura și cugetarea românească au chestionat limitele capacității proprii de creativitate și proiectele ratate din societatea românească.” Gânditorii români s-au confruntat cu dificultatea interpretării realităților autohtone prin teorii și concepte potrivite pentru țările occidentale în lipsa unei teorii proprii despre dezvoltarea socială modernă
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
cultura românească, având ca temei spiritualitatea ortodoxă și ca mediu de afirmare un spațiu situat “la răspântii de culturi și civilizații”, a îngăduit, ca element al conștiinței sale de sine, o filosofie “a națiunii române care conferă expresie raționalității și cugetării românești”. Lucrarea prof. C. Schifirneț reactualizează contribuții semnificative pe itinerariul gândirii românești despre propria-i identitate. Acesta este motivul pentru care ea ocupă, din chiar primul ei ceas “public”, un loc ce nu va putea fi nesocotit de cei care
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate. Sunt excluse orice depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. Se constată fidelitatea față de versificația clasică, grija pentru expresie și recursul intermitent la virtuțile cugetării. Narly poate fi revendicat de curentele tradiționaliste. În proza lui, impresionalismul poetic pare mai modern.
Constantin Narly () [Corola-website/Science/310888_a_312217]
-
constituie într-o barbiană artă poetică hermetic-parnasiană, „în două părți“: Cu privire la „prima parte“ de ars poetica, "Din ceas, dedus"..., George Călinescu evidențiază că «hermetismul lui Ion Barbu e adesea numai filologic», cele două catrene din „deschiderea“ "Jocului secund" fiind «o cugetare clară, în limbaj dificil, arta poetică a liricului: Poezia ("adâncul acestei calme creste)" este o ieșire "(dedus)" din contingent "(din ceas)" în pură gratuitate "(mântuit azur)", joc secund, ca imaginea cirezii resfrântă în apă; e un nadir latent, o oglindire
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
Sfinții Ierarhi, pictați în picioare. În partea de răsărit este reprezentată Sfânta Treime, iar sub ea, în registru de jos, Buna Vestire. În stânga Proscomidiarului este reprezentat „Iisus - Vița de Vie”, iar un text de pe tăblia Proscomodiarului îndeamnă la smerenie și cugetare: „pentru păcatele voastre mi-am vărsat Sfântulu mieu sânge răsticnindu-mă. Eu sîntu pînea vieței, ușa pocăinței.” Următoarea scenă este aceea a împărtășirii Sfântului Onofrie, care în pocăință, post și rugăciune, viețuind în pustie, a fost cuminecat de îngeri. O scenă
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
Piotr Kropotkin sau anarhiști individualiști ca Max Stirner, Han Ryner și Henry David Thoreau. Asupra concepției lui Zosin s-a exercitat și influența lui Vasile Conta, iar în ultima parte a vieții aceea a pozitivismului. El a relevat necesitatea liberei cugetări, a apropierii intelectualilor de mase, a emancipării spirituale a maselor, a luptei împotriva religiei și a superstițiilor. În anul 1920 a îndeplinit funcția de primar al municipiului Iași. Există un portret al lui Panait Zosin realizat de pictorul Gheorghe Popovici
Panait Zosin () [Corola-website/Science/308789_a_310118]
-
centrul terenului, ceea ce-l face un atacant versatil, capabil să joace pe orice poziție ofensivă. Tactic, Ronaldo joacă un puternil rol ofensiv, adesea trecând de pe flancul stâng în centrul în timp ce se află în posesia balonului. Este cunoscut ca având o cugetare limpede, cu o bună viziune a jocului, prevăzând diferite scenarii și posedând reacții rapide, oportunism, echilibru și agilitate. Deși este dreptaci, el poate controla balonul, sprinta și finaliza și cu piciorul stâng. Ronaldo este cunoscut (mai ales) pentru accelerația sa
Cristiano Ronaldo () [Corola-website/Science/309851_a_311180]
-
înaintat al timpului, care sprijinea dezvoltarea artelor și a literaturii. Din punct de vedere politic, Panin era șeful grupului opoziționist care combătea politica Ecaterinei a II-a. Împărtășind în totul concepțiile politice ale lui Panin, Fonvizin scrie la moartea acestuia „"Cugetări despre nimicirea totală a oricărei forme de guvernare de stat în Rusia"” - un fel de „testament” politic al lui Panin și un model de pamflet social îndreptat împotriva regimului despotic al Ecaterinei și al favoriților ei. Iluministul Fonvizin a fost
Denis Ivanovici Fonvizin () [Corola-website/Science/309412_a_310741]
-
de stat în Rusia"” - un fel de „testament” politic al lui Panin și un model de pamflet social îndreptat împotriva regimului despotic al Ecaterinei și al favoriților ei. Iluministul Fonvizin a fost un militant consecvent împotriva abuzurilor autocrației asupra iobăgiei. „"Cugetările"” sale conțin o critică la adresa regimului absolutist, cerând prefaceri constituționale și mergând chiar până la amenințări indirecte cu răscoala populară: Această lucrare a atras mânia Ecaterinei, care notase pe marginea „"Cugetărilor"”: Moștenirea literară a lui Fonvizin curpinde și un ciclu de
Denis Ivanovici Fonvizin () [Corola-website/Science/309412_a_310741]
-
a fost un militant consecvent împotriva abuzurilor autocrației asupra iobăgiei. „"Cugetările"” sale conțin o critică la adresa regimului absolutist, cerând prefaceri constituționale și mergând chiar până la amenințări indirecte cu răscoala populară: Această lucrare a atras mânia Ecaterinei, care notase pe marginea „"Cugetărilor"”: Moștenirea literară a lui Fonvizin curpinde și un ciclu de scrisori adresate prietenilor și surorii sale din călătoria pe care a făcut-o în anii 1777 — 1778 în Franța, Italia și Germania. Unele aspecte caracteristice relațiilor capitaliste în plină dezvoltare
Denis Ivanovici Fonvizin () [Corola-website/Science/309412_a_310741]
-
publicitate"” (2008); · Marin M. Vârtosu “"Bârca-Dolj, monografie istorică"” (2008), · George Farcu: „"Rapsodie de dragoste”"; · Nicolae Popa: „"Biet trubadur"”; · Any Drăgoianu: "„Prin păcate împreună"”; ·.Dumitru Botar: „"Năravuri și moravuri"”; · Gheorghe Burdușel: „"Puntea suspinelor"”; · Sorin George Vidoe: „"Cuvinte în piatră"”; · Ion Văleanu: „"Cugetări printre hazlâcuri"”; · Florea Florescu: „"Clinica de iubire"”; · Sorin George Vidoe: „"Stele de ceară"”; · Marin M. Vârtosu: „"Bârca-Dolj, monografie etnografică"”; · Marius Robu: „"Carte de bucăți"”. 47. Scriitorul Petre Gigea-Gorun are și alte cărți în manuscris, pregătite pentru publicare: · "Pe valurile vieții
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
o mare influență asupra formației spirituale a lui Dimitrie Cantemir. Cacavelas a aruncat un văl de misticism asupra spiritului clar al lui Cantemir, acesta a urmărit însă în anii maturității să se dezbare de această înrâurire, părăsind fondul mistic al cugetării. În perioada martie - aprilie 1693, după moartea tatălui său, a fost ales de boierii mari, în frunte cu Iordache Ruset, vornicul, domn al Moldovei, la 19 ani. Dar după o domnie care a ținut mai puțin de trei săptămâni, turcii
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
vârsta când alți tineri sînt atrași de poezie (de cele mai multe ori din necesități pur sentimentale) sau devorează proza cu subiecte polițienești, singuraticul elev de la Liceul Internat din Iași urmărea cu prematură seriozitate dezbaterile literare și întocmea el însuși note și cugetării critice, dovedind pasiune pentru o disciplină în contradicție, de pe acum, cu temperamentul lui elegiac, contemplativ, E. Lovinescu ne invită să căutăm originea criticii sale în straturile... muzicale ale sufletului, în stările de conștiință nediferențiate, misterioase: chip de a spune că
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Tocilescu, Urechia, Xenopol, Hașdeu, sub biciul de foc al noului profet hotârît să alunge „fariseii" din templul culturii. Opus și ca temperament și ca mod de a înțelege acțiunea criticului în cultură, T. Maiorescu se impunea prin claritatea și echilibrul cugetării, frumusețea clasică a limbajului. Fără a avea obligații stricte, E. Lovinescu urmărește ambele cursuri, fără a recunoaște, acum și mai tîrziu patronatul spiritual al vreuneia dintre personalitățile epocii. De structură maioresciană, el își păstrează o libertate de spirit care îi
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
În urma acestui scandal ajunge în București în 1863, unde publică în semn de protest varianta cenzurată a nuvelei, intitulată "Micuța" (1864). Volumul de poezii (1873) cuprinde poezii ocazionale, fabule, poezii sociale și politice, precum și o traducere din "Tristele" lui Ovidiu. Cugetări profunde exprimate într-o „formă dură” (după cum a considerat însuși autorul), versuri scrise în momente de supărare sau chiar de deznădejde: opera poetică a lui Hasdeu, care n-a avut un răsunet deosebit. El a caracterizat-o prin următoarele rânduri
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
principal redactor al revistei Viața românească între anii 1906 și 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitențe, toată viața, debutează în paginile revistei "Școala nouă" cu articole, după care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc. La 23 mai 1871 s-a născut, la Târgu Frumos Garabet Ibrăileanu. Tatăl, armean de origine, se numea Teodor Ibrăileanu iar mama, Maria Marcovici era fiica lui Andronie și a Varteniei Marcovici din Roman, descendenți, la rândul lor
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
deși titlul se păstrează același. În 1941 tipărește "Arta prozatorilor români", poate cea mai cunoscută și mai comentată dintre cărțile sale, un exemplu de analiză stilistică în care este anticipată acribia formalismului sau a structuralismului. În 1942 publică la Editura Cugetarea volumul "Introducere în teoria valorilor, întemeiată pe observația conștiinței". După reforma învățământului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetică și preia cursul de istorie a literaturii universale, devenind un precursor al comparatismului literar de la Facultatea de Litere a
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
și în limba franceză. În decembrie 1906 a început redactarea suitei de amintiri din copilărie (portrete din Maieru), scrise, la început, în maghiară, reluate, mai târziu, în românește, proze nepublicate. A început să scrie un "Journal" de lector, cu maxime, cugetări, conspecte din literatura universală: William Shakespeare, Oscar Wilde, Friedrich von Schiller, Tolstoi, Victor Hugo, din creația românească Anton Pann, precum și cu însemnări de cultură generală în limbile limba germană, limba maghiară, limba franceză și limba română - limbi în care citea
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]