3,859 matches
-
Scripturi, de aceea în cursul ei spre finalitate ea poate să eșueze fiind determinată de libertatea omului. Omul, în calitatea de centru al creației și coroană a acesteia poate determina, prin liberul său arbitru, destinul suprem al universului. d. Actualitatea cugetării Sfântului Ioan Cassian Sfântul Ioan Cassian a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai literaturii și monahismului din secolele IV și V. El a făcut legătura între Răsărit și Apus prin principiile vieții monahale, dar și prin hristologia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o gravă și impresionantă frumusețe, având uneori accente de epopee virgiliană, mai ales în pasajele care combat păcatele și în Convorbiri duhovnicești, care sunt tot atâtea epopei pentru înfierarea răului sau câștigarea virtuților. Din cele prezentate mai sus desprindem din cugetarea cassiană următoarele teme de mare actualitate pentru teologia creștină contemporană: Curăția inimii ca mijloc de a atinge iubirea desăvârșită. Sfântul Ioan Cassian pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului care a biruit irascibilitatea. El demonstrează că ascetismul și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mesajul pe care el îl transmite mai departe asceților din Apus. Cu smerenie și sobrietate și un puternic simț al umorului, Cassian a dat un impuls deosebit mișcării monahale în Apus, oferind primul ghid al idealului monahal contemplativ în istoria cugetării teologice occidentale. Ioan Cassian ocupă o poziție cu totul specială între Răsărit și Apus, opera sa constituind astăzi o adevărată punte peste prăpastia care, din nefericire, separă teologia răsăriteană de cea apuseană. Educația sa excelentă și cunoașterea în profunzime a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Reu? ea s? eludeze cenzură scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante s�nt c�teva lucr? ri ale lui Iorga din aceast? perioad?. Acestea erau motivate politic, dar s�nt totu? i interesante ? i valoroase. Lucrarea Cugetarea ? i faptă german? (Ia? i, 1918) pune �n antitez? la modul sistematic m? re? ia ? i idealismul filosofiei germane cu ac? iunile politice ? i militare ale Germaniei. A �ncercat s? g?seasc? un r? spuns la aceast? contradic? ie ? i s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
doar Richard rămâne. Singur, nemișcat, drept preț de câteva clipe. Apoi armura cedează și el se prăbușește fără viață. De ce am fost atât de impresionat de soluția tânărui regizor, soluție care mă urmărește de atâția ani și mă îndeamnă la cugetare și la respect? Pentru ca mi s-a părut de o remarcabilă profunzime, de o remarcabilă înțelegere a "marelui mecanism al istoriei" de care vorbește Jan Kott. De altminteri, destinul tiranului și urmele istorice ale trecerii lui prin viața oamenilor se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
droit interne (These Neuchatel), Paris, 1996; Ion M. Anghel, Tratatul internațional și dreptul intern, Ed. Lumina Lex, 1999, p. 10 și urm. 12 În acest sens, a se vedea G. Vrabie, Organizarea politico-etatică a României, vol. II, ed. III, Ed. Cugetarea, 1999, p. 169 13 A se vedea, Ion M. Anghel, Dreptul tratatelor, vol. II, Ed. Lumina Lex, 2002, p. 71 și urm. 14 Referitor la competențele "implicate", a se vedea decizia Curții de Justiție în cauza Fedechar 15 Referitor la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
f]cut-o raționamentului implic] faptul c] relația dintre determinism și libertate este una de incompatibilitate. Cei care consider] c] adev]rul determinismului și faptul c] suntem liberi nu pot fi adev]rate simultan sunt cunoscuți că incompatibiliști. Un moment de cugetare ne va ar]ta clar c] pot exista atât incompatibiliști care cred c] avem toate motivele s] consider]m c] lumea este determinist] și s] concluzion]m, ca atare, c] nu putem fi liberi, cât și incompatibiliști care sunt convinși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
politică în fața forțelor laicizante. 9 Iată de pildă, în acest sens, într-o singură propoziție, concepția despre statutul ontologic al identitătății culturale la Mehedinți: "Orice prunc, odată cu obiceiurile familiei și cu graiul, dobândește o întreagă avere sufletească, un calapod de cugetare și simțire moștenit de la strămoși" (Mehedinți, 1999:156). 10 Vezi și Bădescu (2003:340-43). 11 Putem spune, ținând cont și de doctoratul în sociologie obținut la Paris cu Durkheim, că Drăghicescu este un urmaș al lui Wundt. 12 Analizând această
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
90 de ani. Citesc un motto: "Am descoperit că toată nefericirea oamenilor se trage dintr-un singur lucru: din aceea că nu știu să rămînă liniștiți într-o cameră". Și-l alesese Gide, în 1930, pentru Sechestrata din Poitiers. Din Cugetările lui Pascal. Dar curiosul Jünger fusese toată viața un globe-trotter fericit. Îl observam, hoțește, în fiecare vară, cum își făcea antrenamentul. Din poziția mea pe ultimul palier al stadionului gol, unde îmi rumeneam suprafețele îi puteam urmări manevrele absolut stupefiante
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
citi ! *** Moto: Limba și scrierile marilor prozatori reprezintă tezaurul poporului român. Semnatarul acestor rânduri ne invită să medităm asupra ideilor pe care vrem să le redăm, pentru ca în ele să se împletească cele mai folositoare atribute : adevărul, frumosul și utilul. Cugetarea : Oare nu este izvorul care aruncă din aceeași vână și apa dulce și pe cea amară ? redă bucuria actului sacru prin care sunt date spre „degustare” cititorilor lucrurile frumoase și adevărate care ne înconjoară și ne încălzesc viața, dar și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Ed. II, Iași, 1872, vol. I, p. 129). 37 Neculce, "Cronică", în Letopiseți, vol. II, ed. 1874, p. 202. 38 Pravila lui Vasile Lupu (cf. Pompei Samarian); vezi și Bujoreanu, Pravila, pp. 61 și 286. 39 N. Mavrocordat, Păreri și cugetări cit. Pompei Samarian, vol. I, p. 311. 40 D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, p. 777, notă. 41 Pravila lui Vasile Lupu, ed. 1883, Iași, p. 161. 42 Pompei Samarian, op. cit. după N. Mavrocordat, Păreri și cugetări, în Hurmuzachi, X-XIII, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
N. Mavrocordat, Păreri și cugetări cit. Pompei Samarian, vol. I, p. 311. 40 D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, p. 777, notă. 41 Pravila lui Vasile Lupu, ed. 1883, Iași, p. 161. 42 Pompei Samarian, op. cit. după N. Mavrocordat, Păreri și cugetări, în Hurmuzachi, X-XIII, nr.660, p. 438. 43 Idem, p. 411. 44 Ibidem, p. 302. 45 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, op. cit (Predoslovie). 46 Idem. 47 Op. cit., p. 309. 48 Istoria ieroglifică, pp. 24 și 14. 49 N. A. Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
plantă smulsă din solul ei hrănitor, purtată haotic de vîntul uscăciunii. Asemenea oameni trăiesc fără să existe, sînt alienați, fie ca cei străini pe meleaguri de noapte, aruncați fără copilărie și fără memorie, fie alienați ca cei mintali a căror cugetare e străină de cea a semenilor. Lipsiți de identitatea conferită de aderarea la un crez, desprinși de existență, se ciocnesc de lumea reală în care nu se pot orienta, pe care n-o pot înfrunta și stăpîni, rătăcind caraghios și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
raportată mai sus, că „narația istorică nu ar face decât a povesti o evoluție, fără a putea preciza cauzele”. Evoluția nu este doar o simplă povestire; ea este expunerea cauzală a unei dezvoltări. III. Am căutat să descurcăm haosul de cugetări neîndreptățite care Întunecă icoana științei istorice și-i dau un aer straniu În mijlocul surorilor sale, strălucitoare prin razele legilor lor, și acum vrem să ne apropiem și de metoda istoriei, așa de bine expusă de dl Gabriel Monod. Înainte Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dumnezeu Cel adevărat nu poate fi decât Cel ce e Dumnezeu prin fire, adică liber prin Sine de toate și Stăpân peste toate. Căci un Dumnezeu care e înălțat la acest nivel de libertate și de stăpânire peste toate de cugetarea și de vorbele omului, fără să fie cu adevărat, nu e Dumnezeu. Iar acest Dumnezeu adevărat, adică liber de toate și Stăpân peste toate prin El însuși, nu poate fi decât Unul singur. Pentru că altfel, fiind mărginit de alții așa-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
numai în ea le era ajutorul. Se închinau, cum am spus înainte, idolilor și aduceau demonilor jertfe; și totuși cei ce slujeau idolilor n-au putut fi îndreptați prin superstiția idolească. Dar când s-au mutat la învățătura lui Hristos, cugetarea li s-a străpuns cu adevărat în chip minunat, încât au lepădat cruzimea și nu se mai gândesc la lupte, ci în toate s-au făcut pașnici și plini de dorința de prietenie”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tatăl să treacă să ajungă și la Fiul, și nici nu se naște printr-un fel de scurgere sau prin producere, așa cum se întâmplă cu pomii care rodesc, ci chipul nașterii dumnezeiești nu se poate explica și nici înțelege de cugetarea omenească. E un semn de cugetare nedemnă și senzuală să asemeni lucrurile veșnice cu cele stricăcioase și trecătoare și să crezi că Dumnezeu Se naște așa cum se nasc ființele trupești, câtă vreme în vederea dreptei credințe trebuie să cugetăm cu totul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la Fiul, și nici nu se naște printr-un fel de scurgere sau prin producere, așa cum se întâmplă cu pomii care rodesc, ci chipul nașterii dumnezeiești nu se poate explica și nici înțelege de cugetarea omenească. E un semn de cugetare nedemnă și senzuală să asemeni lucrurile veșnice cu cele stricăcioase și trecătoare și să crezi că Dumnezeu Se naște așa cum se nasc ființele trupești, câtă vreme în vederea dreptei credințe trebuie să cugetăm cu totul altfel, gândindu-ne că numai ființele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ar putea veni de la alții. Ar spune poate cineva și aceasta: dacă moartea Lui trebuia să se săvârșească în văzul tuturor ca să aibă martori și să se creadă și cuvântul despre învierea Lui, ar fi trebuit să-Și caute cu cugetarea o moarte slăvită, ca să ocolească măcar ocara crucii. Dar și dacă ar fi făcut aceasta, tot ar fi dat prilej de bănuială, ca Unul ce n-ar fi avut putere împotriva oricărei morți, ci numai împotriva celei aflate de El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
moarte slăvită, ca să ocolească măcar ocara crucii. Dar și dacă ar fi făcut aceasta, tot ar fi dat prilej de bănuială, ca Unul ce n-ar fi avut putere împotriva oricărei morți, ci numai împotriva celei aflate de El prin cugetare. Și aceasta ar fi dat iarăși motiv necredinței în învierea Lui. De aceea nu I-a venit moartea trupului de la Sine, ci din uneltire, ca chiar moartea pricinuită Lui de alții să o desființeze. Căci precum un atlet viteaz, mare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceasta ar fi dat iarăși motiv necredinței în învierea Lui. De aceea nu I-a venit moartea trupului de la Sine, ci din uneltire, ca chiar moartea pricinuită Lui de alții să o desființeze. Căci precum un atlet viteaz, mare în cugetare și bărbăție, nu-și alege singur pe cei cu care se luptă, ca să nu lase bănuiala că îi e frică de vreunii, ci dă privitorilor puterea să-i aleagă, chiar dacă i-ar fi dușmănoși, pentru ca doborând pe cel asupra căruia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Lui. Iar dacă e așa, cine se va mai îndoi acum în cugetul său că a avut loc învierea lui Hristos și că e viu Hristos, mai bine-zis, că El însuși este Viața? Oare e fapta unui mort să străpungă cugetarea oamenilor, încât să-i facă să se lepede de legile părinților și să cinstească învățătura lui Hristos? Sau dacă nu e lucrător - lucru propriu celui mort - cum poate face pe cei vii și lucrători să se oprească din lucrarea lor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bine, atunci pun și greutatea zidurilor. Tot așa a făcut și Hristos: a lăsat să se întărească bine temelia proorocilor în sufletele ascultătorilor, să se întărească învățătura lor; când a văzut că dogmele cele sfinte sunt întărite ca să poată ține cugetarea cea nouă, atunci a trimis pe apostoli, care pe temelia proorocilor au ridicat zidurile Bisericii. De aceea și apostolul n-a spus: fiind zidiți pe temelia apostolilor, ci 108 deasupra fiind zidiți, adică zidiți peste ceva”. (Sf. Ioan Gură de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În același sens pledează și fidelitatea față de versificația clasică, grija pentru expresie și recursul intermitent la virtuțile „cugetării”. Astfel N. putea fi revendicat și de curentele tradiționaliste, iar N. Iorga îl apreciază aproape în termenii folosiți de E. Lovinescu. Mai modern pare a fi impresionismul poetic întâlnit în proza din Evocări venețiene. În Castelana personajul mijlocește o trăire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Negri, C. Negruzzi, G. Sion, C. Stamati și Al. Donici, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, G. Crețeanu și D. Dăscălescu, Radu Ionescu, N. Istrati, A. I. Odobescu. Acesta din urmă publică două poezii și studiul Despre satira latină, Alecu Russo trimite aici Cugetări și Amintiri, iar lui Alecsandri îi apar Călătorie în Africa și 24 de ceasuri la Balta-Albă. Încredințat că realizarea unității și a independenței Principatelor putea fi obținută numai cu ajutorul marilor puteri, V. Alecsandri include în sumar Melodiile românești, Prietenii românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]