4,789 matches
-
stele Steaua comuniștilor am ales-o Și ne-am înscris-o într-o zi pe drapele.“ („Votăm pentru România“, Cronica, 28 februarie 1975) VARGA Ovidiu, compozitor „Muzicologul militant de astăzi nu poate să ignore în nici un fel cele trei coordonate definitorii în cadrul cărora trebuie să-și stabilească criteriile de apreciere estetică a creației muzicale contemporane în țara noastră: 1) timpul socialist; 2) spațiul mioritic; 3) omul nou.“ (Muzica, noiembrie 1975) VARGA Viorel, poet „Vom trece peste această încercare, Vom birui, viteazul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la Conferința Națională a partidului, refac treptele anilor, amintindu-mi de zilele celui de al XI-lea Congres, când, în sala Palatului, am înregistrat pulsul viitor al țării. E ritmul României contemporane, pentru care dimensiunea gândirii este, în mod cert, definitorie. Cum altfel am stabili măsura exactă a principalului document al Conferinței, raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, dacă nu prin gândire creatoare și prin încredere în forța ideilor întemeiate pe fapte, pe demersul unui întreg popor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
proces de ineluctabile argumente puse în serviciul rațiunii, al lucidității și al răspunderii pentru destinul umanității.“ („Amfiteatrele vieții“, Scînteia, 16 octombrie 1983) „Orizonturile culturii sunt, în mod firesc și organic, orizonturi ale cunoașterii și dacă e să fixăm un termen definitoriu pentru deceniile luminate de gândirea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, acesta este patosul cunoașterii. Revedem pagini din rapoartele prezentate la congresele comuniștilor români; recitim cuvântări și retrăim memorabile întâlniri cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Toate sunt îndemnuri spre cunoaștere
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a întâmplat ca văcarul satului, (,,prostul satului” ) care nu era capabil de nimic și leneș pe deasupra, dar care mirosind oportunitățile pe care le aducea noul regim, a fost primul care să ,,adere” la noua conducere ,,înțeleaptă”. A fost un element definitoriu și un fenomen în masă ca indivizi incapabili de la sat, prin aderența la noua conducere statală, să ajungă în câțiva ani în posturi de conducere bine plătite și trai de huzur la oraș. În condițiile unei societăți corecte, normale, acești
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
fost lumea copilăriei, cu absurdele ceremonii pionierești care păreau atît de strălucitoare, cu cravatele roșii și inelele lor de plastic, cu defilările de 1 Mai și 23 August, cu instituțiile și obiceiurile ei ciudate. și mai ales cu obiectele ei definitorii, azi dispărute. Spre deosebire de scriitorii mai vîrstnici, autorii de după anii ’80 n-au mai privit înapoi cu mînie spre Iepoca de tristă (dar și, oarecum, sim patică) amintire, ci și- au asumat-o ca pe o parte a vieții lor. Lumina
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
căutărilor și limpezirilor. De data aceasta frământările lui provin din comparația obsedantă dintre ceea ce a fost și ceea ce este satul românesc. Fără teama de a fi bănuit de idealizarea vieții rurale de altădată, dorește să pună în evidență câteva aspecte definitorii ale acelor timpuri. Își amintește din frageda copilărie că în sat, odată cu deplina înserare, întunericul nopții devenea atotstăpânitor. Lampa cu gaz sau opaițul erau singurele surse de lumină în casele țărănești. Și pentru că petrolul era procurat cu bani, pe care
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
creșteau copiii în spiritul celor mai înalte comandamente ale vieții familiale și sociale: respectul față de părinți, cinstea, credința, cultul muncii și al familiei ș.a. Se poate afirma că în școala familiei se fundamentează profilul moral al copilului, se conturează trăsăturile definitorii ale personalității sale. 66 Chemarea amintirilor Diploma de absolvire a școlii familiei, numită simplu dar genial cei șapte ani de acasă, poate fi echivalată ca valoare și importanță cu un doctorat în științe obținut cu calificativul Magna cum laudae. Școala
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
într-o Arcă a lui Noe, pentru a o popula și a o îmbogăți. Acolo - spune tânărul care a dobândit cetățenia țării care l-a adoptat, nimic nu-i ca ACASĂ, în România adică. Răceala, suspiciunea și indiferența sunt trăsăturile definitorii ale relațiilor dintre băștinași și venetici. Norocoșii, acei emigranți pe care hazardul i-a aruncat în localități în care viețuiesc mai mulți români, au un cerc de conaționali cu care comunică, s au împrietenit, se vizitează unii pe alții, organizează
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
deoarece hotărârea de a studia i-a fost deseori „bruiată”, când de urgența de a ajuta sufletele 5, când de procesele care se înlănțuie unul după altul. De altfel, în perioada studiilor el va avea concomitent alte două preocupări constante, definitorii pentru caracterul său apostolic: cultivând neîncetat prietenii spirituale, el se înconjoară de însoțitori încă din perioada studiilor barceloneze 6, iar în legătură cu aceștia se îndeletnicește intens cu exercițiile spirituale, la început ca instrument pedagogic 7 iar apoi ca operă scrisă 8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nostim în această renunțare la adjectiv pentru substantivul însuși. Astăzi simțim parcă un fel de scorțoșenie, de inadecvare în epitetul vital, deși el înseamnă fix același lucru. Ca să revin la întrebarea ta, aș zice că a avea viață este condiția definitorie, cine-qua-non a artei cinematografice : este singura artă făcută cu oameni adevărați (actorii) ! încapsulează pe celuloid, în bobine viață (sau vieți). Și, deși Cocteau a numit cinematograful la mort au travail, cred că nu era (încă) un paradox de-al său
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
discuție printr-un gag este încă un lucru inteligent ! Așadar care să fie sursa comicului (uriaș, invers proporțional cu minimalismul mijloacelor) din acest film ? Pe scurt, aș spune că el provine din cumulul elementelor deja menționate totuși, cu o constantă definitorie : a vedea ceva mare ca pe ceva mic. Porumboiu însuși, ca artist, se află în acel interval amintit : inspirația îl ajută să găsească soluții, iar inteligența îl obligă să le bagatelizeze. Dacă am putea defini cool-ul drept arta de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Gaster a ridicat miza problemei, transferând-o din zona socio-culturală În cea socio- -politică. Nu doar folclorul referitor la evrei este simptomatic : felul În care societatea, În ansamblul ei, Îi tratează pe evrei (pe minoritari, În general - adaug eu) este definitoriu pentru toate palierele acesteia. „Modul de tratare a evreilor - scria Gaster În 1894 - constituie un fel de barometru politic și social, cu ajutorul căruia se poate constata, cu oarecare exactitate, pentru toate țările, starea intelectuală și morală a fiecărei epoce” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
totdeauna, „caracteristicile etnice”. Gândirea stereotipă este dusă În acest caz până la limită. Totul este redus la un singur „semn cultural” (șurubul pentru neamț, cetera pentru țigan, munca pentru moldovean etc.) sau numai la câteva astfel de „semne”, considerate a fi definitorii pentru o etnie. Această „determinare etnoculturală” stă sub semnul dublei autorități. Pe de o parte, ea este Înfăptuită de Însuși Dumnezeu și, pe de altă parte, ea se produce chiar la Începutul mitic al lumii, in illo tempore. Prima propoziție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
construit destule teorii abuzive. De pildă, În 1926, H. Sanielevici susținea că „activitatea neobosită, turbulentă și impulsivă, a evreului” este Întreținută de consumarea de către acesta de plante azotoase, năut, fasole etc. Dar nu numai prescripțiile, ci și interdicțiile alimentare sunt definitorii. „Omul este [și] ceea ce nu are voie să mănânce.” Pentru creștini, interdicția de a consuma carne de porc la evrei era atât de nefirească și de ilogică, Încât au simțit nevoia să-i dea un sens, să o motiveze. Invitat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că nu operează cu ea, ci doar cu cea mitică, atribuie hagiocidul nu numai evreului neotestamentar, dar și celui contemporan. Declarația (din urmă cu doar vreo două decenii) a unui țăran din sud-estul Poloniei nu este doar comică, ci și definitorie pentru acest tip de gândire : „Am citit În Breviar că, Înainte de război [= al doilea război mondial], evreii Îi torturau pe sfinți. Îi Înjunghiau, le aruncau corpurile la câini” <endnote id="(70, p. 152)"/>. Sfânta Maria Tot aici trebuie comentate legendele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legitimizarea sa politică, în noul context intern și internațional. Acest tip de gandire schizoida, de comportament duplicitar - pe de o parte, formal, parteneriatul NATO cu americanii, iar pe de alta, în secret, firul roșu cu Moscova - constituie, de fapt, matricea definitorie a omului politic care este Ion Iliescu, si care nu se va putea schimba niciodată. Fiindcă matricea aceasta i-a fost inoculata lui Ion Iliescu prin spălarea creierului de către propagandă stalinista, la vârsta cea mai propice: vârstă adolescenței. Atunci când se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
absurd, hilar, grotesc o marcă identitară pentru că nu doar expresia unui stil particular este invocată, ci aceea a unui stil de viață pe care Caragiale l-a fixat memorabil, „monumental”. Scrii- torul a reușit să-și impună numele ca atribut definitoriu, termenul de „caragialesc”, „caragialian” impunând un anu- mit de tipar mental, o anumită morfologie, un anumit limbaj, o anumită stilistică, și în cele din urmă un anumit profil identitar, Horia-Roman Patapievici aducând în dis- cuție chiar „o identitate de tip
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Momentelor dacă situăm acest termen în contextul teratologicului sau al patologicului. Există la aceste per- sonaje o sensibilitate mai accentuată, un «naturel mai sim- țitor», ne aflăm într-o perioadă în care poezia romantică și simbolistă îi marchează în mod definitoriu o zonă discursivă de cuprindere modelând comportamente, generând o ges- ti culație specifică care va reverbera până departe în lite- ratura interbelică. Fin de siècle înseamnă și simbolism și postromantism în formule adesea epigonice, dar rezistente și capabile de mutații
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Nemoianu observa și el calitatea specială a estetismului cerchist care tinde către edificarea unui model social posibil, diferit de estetismul radical al decadenților, refractar oricărei derivări eticiste. În cazul lui Radu Stanca, raportul său cu comedia lui Caragiale este unul definitoriu, am putea spune exemplar și pentru faptul că relevă propriul profil ca dramaturg. Altfel, el devine regizorul piesei de mare succes, O noapte furtunoasă, punere în scenă care s-a dorit exemplară atât pentru viziunea scriitorului cerchist, cât și pentru
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
clasice” . În jurul vârstei de 30 de ani se stabilește în capitală venind în contact cu „lumea personajelor” și, astfel, înțelegând mai bine relația dintre referent și opera lui nenea Iancu, fără ca vechea aprehensiune să dispară definitiv. Ceea ce constituie un fapt definitoriu în această omologare a „mode- lului Caragiale” este echivalarea sa axiologică cu „modelul Eminescu”, primul criteriu nefiind unul estetic, ci unul al audienței. „Ceea ce înseamnă că o anume sensibilitate a sufletului românesc este asigurată permanent de lirica lui Eminescu, după cum
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
trecuți sub semnul echivalenței cu romii, respectiv țiganii (nu știu cine a avut ideea cu romii, când ei prin toate țările lumii pe unde sălășluiesc sunt numiți cu cuvinte din familia țigan, care n-are nimic malefic în ea, cum n-au definitoriile etnice turc, tătar, chinez sau albanez. Că unii din etnie au transformat "porecla în renume", asta nu-i vina celor la locul lor și cinstiți). Acum, întrucât se dorea schimbarea codului ROM cu ceva mai onorabil, se găsise formula ROU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
șir de studii în domeniu, studii apreciate atât în țară cât și în străinătate. A avut o activitate publicistică foarte bogată: 22 cărți și broșuri, 40 articole de îndrumare tehnică, 97 articole științifice care însumează 8000 pagini tipărite. Esențial și definitoriu în scrierile sale este caracterul utilitar, fiecare scriere corespunde unei necesități în rezolvarea situațiilor din domeniul agriculturii. Chiar și articolele de publicistică apărute în „Cercetări agronomice în Moldova” sunt concepute și redactate în sensul unei necesități concrete în teren sau
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
întâmplări, care a provocat o ruptură ireparabilă între Ralea și familia mea, nu l am mai văzut decât o singură dată, de la distanță, în foaierul unui teatru. Eu însă am continuat să mă refer la amândoi ca la un binom definitoriu în formația mea intelectuală din tinerețe. Limitele lui Ralea le cunoșteam, erau clare și de altminteri mărturisite nu o dată de el însuși. Era ireceptiv la așa-numitele experiențe „abisale” și în genere, la „sentimentul tragic al vieții”. Avea un fel
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
științifice sunt în fond ceea ce el declară la început în prefața Oceanografiei : „Cartea aceasta nu e o carte de gândire, ci una de înțelegere”. De gândit, bine sau rău (rău, cel mai adesea), gândește probabil oricine, înțelegerea însă e vocația definitorie a intelectualului. Eliade e un om care încearcă să înțeleagă. Face aceasta cu o tenacitate, cu o pasiune, cu un talent, cu o tehnică, mulțumită cărora de obicei izbutește în modul cel mai fertil cu putință. Este, adică, prin excelență
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
domeniul disciplinei ; ca „presă”, de asemenea, numai buletinele și „actele” congreselor de specialitate. În anii treizeci ne-ar fi fost cu neputință, nouă, contemporanilor, să ne imaginăm un Mircea Eliade fără susținută activitate publicistică și fără implicare în social. Atitudinea definitorie a lui Mircea Eliade, pe care am numit-o „încercarea înțelegerii”, a rămas constantă în cărțile lui și ei i se datorează caracterul lor atât de atașant și de viu. Dar de specia care o ilustrează cel mai apropriat și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]